2,430 matches
-
sau, din contră, depune toate eforturile pentru a se afirma în capitală, eventual desprinzându-se complet de provincia care l-a format. De fapt, cele două opțiuni ale tânărului intelectual au constituit unul dintre subiectele dezbaterii din anchetă. Un singur respondent, scriitorul Camil Petrescu, ar încuraja exodul provincialilor către centru, nu înainte totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
capitalei nu este receptată ca un semn de maturitate culturală. Din contră, abandonarea localului apare ca o "permanentă trădare" față de provincia pe care intelectualii "n-o mai doresc, n-o mai iubesc, n-o mai ajută" (Eugen Cialîc). Un alt respondent, prof. Dan Smântânescu, accentuează faptul că provincia ar trebui să-și păstreze individualitatea, "atmosfera nepervertită", "viața liniștită și meditativă" prielnică creației, și nu să preia modelul centrului. Misiunea realizării acestei directive aparține intelectualului provinciei a cărui "evadare spre Capitală, denotă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trecerii timpului într-un chip mai mult sau mai puțin distins"59. Alții, deși susținători ai grupărilor locale, consideră că "în starea actuală ele sunt cercuri fără însemnătate în care mișună ambiția, intriga și spiritul regionalist rău înțeles" (Ion Valerian). Respondenții ce activează ei înșiși în provincie au promovat, prin răspunsurile lor, mișcările culturale locale. Cialîc identifică în astfel de grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Glasul Bucovinei este privit sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare, respondenții semnatari din Noua gazetă de Vest au fost solicitați să își exprime punctul de vedere referitor la orientarea spre care ar trebui să se îndrepte publicistica locală, dar și asupra modului în care este receptată provincia în cultura română. Receptarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
deformată a realităților de către partidele proruse aflate la putere în ultimul deceniu. Ca o expresie a acestei indiferențe, a unor succese parțiale a puterii sovietice în acțiunea de creare a unei noi identități, într-un sondaj realizat asupra unor respondenți din categoria de vârstă 25-39 ani, 70,5% își exprimau acordul pentru realizarea căsătoriilor interetnice. Îmbucurător este faptul că, în ciuda a jumătate de secol de eforturi intense ale autorităților sovietice, a marginalizării sociale, a dezinformării și demonizării a tot ceea ce
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
dintotdeauna! Mai mult decât atât, abia în 1985 urbanul egalează ca pondere ruralul în totalul populației. În chestionarul valorificat în cartea Familia românească în comunism se constată că, indiferent de mediul de rezidență, familia nucleară este majoritară, peste 65% din respondenți declarând că familiile lor sunt formate numai din părinți sau părinți și copiii lor. Diferențe semnificative apar atunci când analizăm structura familiilor cu copii în funcție de mediul de rezidență. Spre exemplu, familiile cu doi copii locuiesc în proporție mai mică singure, fără
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
47,1%), iar restul locuiesc împreună cu alți membri ai familiei. De remarcat că deși scade ușor, proporția familiilor nucleare cu doi copii din mediul urban rămâne ridicată: 65,7%. Prin urmare constatăm că în mediul rural pe măsură ce crește numărul copiilor respondenților crește și numărul persoanelor care formează o gospodărie împreună cu părinții. În lipsa altor date - pentru moment - ne limităm doar la a sugera că preferința pentru familia extinsă este asociată cu nașterea a mai mult de doi copii în familiile respondenților. Ar
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
copiilor respondenților crește și numărul persoanelor care formează o gospodărie împreună cu părinții. În lipsa altor date - pentru moment - ne limităm doar la a sugera că preferința pentru familia extinsă este asociată cu nașterea a mai mult de doi copii în familiile respondenților. Ar trebui să avem mai multe date pentru a concluziona în favoarea ipotezei că un comportament reproductiv tradițional implică un mod de locuire tradițional, cu părinții unuia dintre soți alături. Nu este exclus ca acest tip de locuire în mediul rural
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
funcționeze mai eficient (Hooghe, 2003). Cum relațiile înregistrate la nivel individual sunt în general slabe, s-ar putea ca o problemă să fie chiar operaționalizarea participării. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede autorul, nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. În operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse motive (schimbarea locului de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
măsurilor bazate pe un singur item; ea înregistrează atitudinile contrare valorilor de egalitate, neutralitate, cooperare și libertate, pe care le atribuim în general democrației. Scalele astfel construite sunt puse în relație cu participarea voluntară. Prima descoperire este numărul mare de respondenți care afirmă o participare anterioară. Dacă și participarea pasivă este importantă așa cum descopereau Wollebaek și Selle atunci aceasta trebuie luată în calcul. Introducând participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încrederii, în ciuda anumitor critici (Newton). A treia dimensiune este participarea la societatea civilă, sau "angajamentul în rețele sociale". Această participare poate fi informală, referitoare la activitatea în comun cu alți membri ai societății, sau formală: numărul de organizații în care respondentul este membru activ, membru inactiv sau non-membru. Gradul de participare în diverse asociații ar indica densitatea rețelelor de cooperare. Ultima dimensiune este și cea mai problematică, pentru că încrederea generalizată, "normele de reciprocitate" sunt mai greu de măsurat. Ceea ce trebuie determinat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
idealiste vs. definiții realiste Testarea atașamentului pentru valorile democratice nu s-a dovedit o sarcină prea ușoară pentru cercetători, mai ales în societățile în tranziție de la totalitarism sau autoritarism. O problemă fundamentală era tocmai întrebarea relevantă pentru evaluarea democrației. Toți respondenții înțeleg oare același lucru despre democrație? Are evaluarea trecutului o importanță? Putem întreba despre funcționarea democrației în societăți unde democrația nu este consolidată? Dar în societăți cvasi-democratice sau chiar nedemocratice? Discuția de mai jos încearcă să exprime confuzia creată în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
decât vest-germanii. În examinarea mai precisă a diferențelor, est-germanii evaluează pozitiv într-o proporție ceva mai mică performanța (implementarea) diferitelor caracteristici anterior enunțate ale democrației. Combinând cele două evaluări ale democrației, democrația ca ideal și ca regim funcțional, autorii împart respondenții în patru categorii: democrați mulțumiți (cu evaluări pozitive ale celor două definiții), democrați nemulțumiți (cu evaluarea pozitivă a primei definiții și negativă a celei de-a doua), non-democrați mulțumiți (cu evaluarea pozitivă a celei de-a doua definiții și negativă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
13,1 26,7 21,6 19,7 18,9 Dictatură militară 5,7 15,8 21,1 44,3 13,0 Regim democratic 66,4 25,0 6,6 2,0 ---N = 1239 În același timp, 63,8 % dintre respondenți sunt total de acord și 23,1 % oarecum de acord că, în ciuda problemelor sale, democrația este mai bună decât orice alt fel de guvernare. Problemele cu care se confruntă democrația sunt sistemul economic deficitar (38,6 % sunt de acord), nehotărârea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
informații politice și comentarii politice din ziare / reviste? 12,2 19,1 14,5 4,5 3,9 18,1 26,5 1,2 Viața politică îi interesează pe români cam în aceleași proporții. Cea din localitatea în care locuiesc respondenții îi interesează mult și foarte mult pe 21,8 % dintre ei, iar viața politică din România pe 25,6 % dintre aceștia. Modelul de cunoaștere politică este completat de abilitatea de a recunoaște trăsături fundamentale ale sistemului politic. În acest scop
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
îi interesează mult și foarte mult pe 21,8 % dintre ei, iar viața politică din România pe 25,6 % dintre aceștia. Modelul de cunoaștere politică este completat de abilitatea de a recunoaște trăsături fundamentale ale sistemului politic. În acest scop respondenții au fost rugați să determine caracterul de adevăr al unor propoziții ce descriu trăsături ale sistemului politic. Tabelul 2.10 Recunoașterea unor caracteristici fundamentale ale sistemului politic, în procente Din câte știți dvs. următoarele afirmații sunt adevărate sau false în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Kim, 2004). De altfel, concluzia la care ajung Newton și Norris este asemănătoare, ceea ce pare să conteze pentru încrederea instituțională este chiar performanța instituțiilor politice. Încrederea în politicieni nu este una prea ridicată în România urbană. Doar o șesime dintre respondenți indică o încredere mare și foarte mare în politicieni. Așa cum anticipa teoria, există o corelație chiar și slabă între identificarea partizană și încrederea în politicieni (r = 0,078, p < 0,001, N = 1871). Cu cât scade încrederea în politicieni, cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
social (SES), reprezentat de resursele economice, educația, vârsta și sexul, este însoțit de mărimea localității și de experiența recentă a țării, comunistă sau nu. În eșantioanele naționale variabila trecutul comunist nu mai este introdusă, întrucât aceasta este constantă pentru toți respondenții. Analiza de regresie pe eșantionul total arată că SES are un oarecare efect: educația, venitul și vârsta influențează pozitiv participarea voluntară, bărbații participă mai frecvent decât femeile iar participarea este mai importantă în orașele mici. Puterea explicativă a SES, combinat
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mărimea localității, este însă una redusă. Ea nu crește decât atunci când în model se introduce experiența comunistă. Efectul acestei experiențe recente asupra participării voluntare este unul negativ și puternic. Când variabila experienței comuniste este înlocuită cu variabile dummy pentru cetățenia respondenților (est-germană și rusă), rezultatele analizei de regresie sunt similare, ceea ce indică o similaritate a contextelor rus și est-german. Puterea explicativă a modelelor cuprinzând SES pe eșantioanele naționale, mai mică decât cea de pe eșantionul total, conduce la ideea că trebuie să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea însă ca și măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede Marc Hooghe (2003), nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. Reamintim că în operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai sus, menținerea ordinii și lupta împotriva prețurilor sunt de departe mai importante decât libertatea cuvântului și puterea de decizie a oamenilor. Pe baza celor patru întrebări despre valorile prioritare am construit un indice al valorilor materiale post-materiale. Din totalul respondenților doar 4,6 % au exprimat valori post-materiale, ceea ce nu trebuie să ne surprindă prea mult într-o țară relativ săracă, care descoperă abia acum capitalismul. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că PIB-ul României (per capita) este mult sub
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2 % 42,8 % Proporția persoanelor declarate de etnie română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
frecvențele răspunsurilor. Ultimele două valori din tabelul de mai sus ridică un asemenea semn de întrebare. Între mai și octombrie 2005 încrederea socială pare să scadă la jumătate. Întrebările incluse în cele două chestionare sunt oarecum diferite. Dacă în mai respondenții erau întrebați dacă se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni și aveau ca variante de răspuns "da" și "nu", în octombrie le era cerut să aleagă între alte două răspunsuri: "se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni" și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
6 1,7 Mișcări pacifiste 0,3 0,4 Organizații voluntare care se ocupă de sănătate 2,1 2,3 Alte grupuri 4,7 3,4 După cum se poate observa cu ușurință participarea voluntară este una scăzută. 71,6 % dintre respondenți nu fac parte din nici o organizație și 80,1 % nu se ocupă de nici o activitate voluntară în cadrul unor asociații. Tabelul 5.1.4 Proporția celor care sunt membrii în asociații sau desfășoară activități voluntare Membru (%) Voluntar (%) Nici o asociație 71,6
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de non-răspunsuri. 5.1.2 Măsurarea valorilor democratice În ancheta noastră vom adopta demersul exploratoriu al lui Rose și Weller (2003), deci vom folosi și definiția democrației ca regim ideal, dar și ca un regim preferabil oricărui alt regim politic. Respondenții au fost în primul rând întrebați: dacă ar trebui să alegeți, cu care dintre următoarele afirmații ați fi de acord? Tabelul 5.1.8 Preferința pentru regimul politic % Democrația este de preferat oricărui alt tip de guvernare 63,1 În
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]