3,455 matches
-
Înscrie fiecare din iubirile sale pe traiectoria deja cunoscută a unui mit: astfel, iubirea lui pentru Ileana reiterează mitul permanentei căutări din Tristan și Isolda; alături de domnișoara Zissu devine Ulysse pierdut În insula unei Circe-Calypso. Și dacă Ileana Îi va revela adevăratul său destin, d-ra Zissu reprezintă ispita, o ademenire În nesemnificativ, o nouă Încercare, o probă necesară. Încercările repetate ale lui Circe de a-l transforma pe Ulysse rămân fără rezultat și Ștefan reușește să rămână „netransformat”, păstrându-și credința
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o singură reprezentație pentru a-și dovedi talentul. Este un mic exercițiu de luciditate, de permutare din poziția lui centrală, un straniu schimb de experiență. Pornit el însuși într-o călătorie inițiatică, al cărei scop este acela de a-i revela lumea de pe alte poziții sociale decât cele ce-i fuseseră hărăzite, califul este atras de ,,omul ciudat’’ care sondează în fiecare seră necunoscutul. Centralitatea statutului său îi oferă privilegii nemăsurate, pe care orice om și le-ar dori (inclusiv unul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
începutul secolului XX, în ale sale Eseuri despre teoria științei, sociologul Max Weber preia conceptul hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale decât celelalte. Weber, dimpotrivă, vede în Volksgeist cu totul altceva, doar fundamentul real al ansamblului de manifestări culturale ale unui popor, care emană toate de la acesta. Această concepție
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a "științelor morale", a "științei spiritului" (Geistwissenschaft) sau a "științelor culturii" (Kulturwissenschaft), după diferitele denumiri, se înscrie în tradiția filozofică văzută ca muncă de interpretare a manifestărilor obiectivate ale culturii. Aceasta este obiectivată în urmele care o poartă și o revelează și este subiectivată în efortul de (re)descoperire a sensului acestor urme. În plus, în orice națiune, ea ocupă un loc excepțional deoarece semnificația sa se formează prin întâlnirile dintre obiectiv și subiectiv. Cultura structurează raportul dialectic între obiectul care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
l'histoire de l'art, 1915). Istoria artei trebuie, după el, să se limiteze la istoria formelor, a procedeelor și tehnicilor. El exclude studiul subiectelor sau motivelor care trimit la contexte sociale sau ideologice. El a realizat construcția tipologiilor formale, revelând opoziții cvasi-universale: linear/pictural, închis/deschis, plan/profunzime, multiplicitate/unitate, claritate/obscuritate, fără să facă apel la forțe exterioare sau la determinări sociale, tocmai acesta fiind și scopul său. Heteronomia radicală În contrast, un puternic curent de gândire a dezvoltat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să aflăm argumentul cu care Donnat respinge lipsa de fiabilitate a acestor declarații: stabilitatea rezultatelor este, după el, o probă științifică a obiectivității lor. • Superficialitatea descrierii Așa cum recunoștea Le Bras în privința anchetelor despre practicile religioase, ele sunt "departe de a revela toată vitalitatea religioasă [...]. Prin forța lucrurilor, se limitează la aparențe" (La Sociologie, Gérard, Paris, 1972, vol. II, p. 352). Aceeași constatare o face și Augustin Girard, inițiatorul statisticilor culturale ale ministerului: "Ele îl lasă pe lector foarte departe de modul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
părți: clasa superioară ("gustul pur"), clasa mijlocie ("gustul mediu") și clasa populară ("gustul necesității"). CSP sunt astfel rearanjate în cadrul a ceea ce trebuie să numim o sociologie a claselor sociale. Tot acest material empiric manifest este un mijloc inductiv de a revela o structură socială latentă: "Gusturile funcționează ca marcatori privilegiați ai clasei [...]. Arta și consumul artistic sunt predispuse să îndeplinească, fie că vrem sau nu, fie că o știm sau nu, o funcție socială de legitimare a diferențelor sociale [...]. Studiul gusturilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi indivizii "învățați" să creeze, dincolo de simpla tehnică, li se poate transmite "harul", "geniul", "stilul", când orice creație înseamnă ruptura de convențiile trecutului și se vrea ireductibilă la o tehnică? Un student are un dar pe care școala îl poate revela sau el doar accede la niște posturi, aptitudini, calificări predate și transmise? E greu de răspuns la aceste întrebări, în măsura în care charisma se simte emoțional, fără a putea fi învățată sau a se lăsa inculcată rațional (Panofsky, 1967; Segré, 1993). Totuși
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Tipurile de valorizare Pot fi distinse două forme de valorizare, după cum bunurile sunt acaparate complet de puterea publică sau sunt împărțite cu societatea civilă. • Forma monopolistă Cultura "programată" a școlii ilustrează monopolul valorizării, centrală în învățământ: programa, inspecțiile, conținuturile pedagogice revelează monopolul de decretare a unei norme al cărei garant se vrea statul, într-un spirit de laicitate și universalitate. Preocuparea pentru egalitate nu lipsește nici ea, cum pot sta mărturie lucrările lui Durkheim despre evoluția pedagogiei în Franța. Totul se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
marxistă, se urmărește accederea la o realitate obiectivă a mecanismelor de producere și reproducere a socialului, care înglobează și explică afirmațiile și reprezentările actorilor; în domeniul lumilor, actorii sunt ascultați, observați ca obiecte de studiu, fără o preocupare de a revela o realitate imanentă din lumea socială. Pe sociolog îl interesează doar realitatea atitudinilor și comportamentelor. Posturi sociologice Aceste atitudini epistemologice, dublate de metodologii adecvate, determină trei concepții distincte despre rolul sociologului în cetate: teoria pieței este întotdeauna în raport cu o cerere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rămâne, ca reziduu al operațiunii, o nedreptate, și, lucru deplorabil!, o nedreptate comisă de către lege! Asta nu e tot. Am zis că se lăsa întotdeauna în umbră un al treilea personaj. Trebuie să-l fac să apară aici ca să ne reveleze o a doua pierdere de cinci franci. Atunci vom avea rezultatul întregii evoluții. Jacques Bonhomme este posesorul a 15 franci, fructul sudorii sale. Suntem încă în vremea în care acesta este liber. Ce face el cu acești 15 franci? Cumpără
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
surpriză sau prin bunăvoința ministrului o ameliorare accidentală a tarifului, înseamnă a face un paliativ dintr-un efect, nu a distruge cauza. Mențin deci cuvântul Liber-Schimb, nu în ciuda, ci datorită obstacolelor pe care trebuia să ni le creeze; obstacole care, revelând maladia spiritelor, erau proba certă că înseși bazele ordinii sociale erau amenințate. Nu era de ajuns să ne semnalăm scopul printr-un cuvânt; trebuia să îl mai și definim. Este ceea ce am făcut și transcriu aici, ca piesă de sprijin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercetați cu o anume grijă dacă aceste două mari elemente ale unei soluții definitive se exclud sau concordă. Această armonie există sau, cel puțin, ea este la fel de evidentă pentru mine ca lumina soarelui. Aș dori ca ea să vi se reveleze și dumneavoastră! Abia atunci, aplicând talentul dumneavoastră eminamente propagator la combaterea Comunismului în manifestarea sa cea mai periculoasă, îi veți da o lovitură mortală. Priviți la ce se întâmplă în Anglia. Se pare că, dacă Comunismul ar fi trebuit să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și mai puternică convingerea că, uneori, cele temute ne potolesc și cele sperate ne amăgesc. Singura dispoziție afectivă capabilă să ne aducă în fața Nimicului este teama; aceasta este o dispoziție a Dasein-ului prin care ființarea, în întregul ei, nu se revelează pur și simplu, ci cunoaște o mișcare de îndepărtare, lăsând loc Nimicului. Menținându-se în Nimic, Dasein-ul este, de fiecare dată, dincolo de ființarea în între-gul ei. Aceasta este transcendența (M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii). Teama de pericol este de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
spațiul libertății. Iubirea Am văzut că primul contact cu eul meu ca eu gol, care premerge oricărui proiect și oricărei preluări în proiect, se produce în frică. Tocmai pentru că, prin amenințare, hotarele mele sânt puse în discuție, ele nu se revelă în pozitivitatea lor decât pe o cale negativă: știu că sânt pentru că, fiindu-mi frică, sânt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și să-mi măsor întinderea în această supremă concentrație de ființă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin "depersonalizarea" pe care o presupune metabolismul iubirii. De aceea cei care nu iubesc și nu sânt iubiți își pierd identitatea. Când nimeni nu ne-a iubit și nu am iubit pe nimeni, nu sîntem decât eul gol care se revelă în frică. Când nimeni nu ne iubește, nu apucăm să avem un chip și avem doar chipul nimănui. Sîntem, fără ca propriu-zis să fim. Acest miracol al dobândirii eului prin dedublare și prin iubirea de altul își capătă expresia sensibilă în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a individualului. Există deci și jos - cu hermeneutica - o republică a formelor, așa cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîlnit-o prima oară la douăzeci și ceva de ani, când am citit interpretarea lui Nietzsche la tragedia elină. Eram prea necopt ca să o înțeleg, ceea ce înseamnă să o integrez în viața mea, depășind-o ca "motiv cultural". Dionysos le-a revelat grecilor hăul pe care era așezată viața noastră, caracterul cumplit al existenței, și, ca să-i poată face față, grecii l-au mascat cu lumea de forme frumoase ― compensatorii și terapeutice ― de tip apolinic. Polaritatea dionisiaco-apolinică a vieții eline era expresia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În orice caz călătorim, este neîndoielnic că e vorba de o călătorie, de pătrunderea în cel mai exotic ținut al lumii, de acel "altceva" absolut pe care îl aduce cu sine filozofia și care îi dă celui căruia i se revelează mai întîi stupoarea că ceilalți pot trăi ignorând existența acestui peisaj, iar apoi trufia apartenenței la cercul minuscul al celor care au ajuns să contemple în felul acesta "esența lumii". Este interesant că atunci când ne dedăm, zilnic, acestui exercițiu de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
La ospățul comun de duminică după amiazi cel dîntîi toast l-a ținut președintele comitetului în sănătatea și lunga viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au urmat o serie de toasturi întovărășite de discursuri patriotice și naționale, în cari se revela sentimentele aprinse și entuziasmul viu al vorbitorilor, cari nu puteau înăduși în sufletul lor nobila pornire a focului patriotic, pe lângă toată privegherea riguroasă a comisarului rânduit din partea guvernului. Cele mai mari emoțiuni au produs discursurile înfocate și adânc simțite ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
congres ibero-american organizat la Brasilia de Observatorul brazilian pentru violența școlară. Presa e foarte pornită cu această ocazie, iar cercetătoarea noastră acordă zeci de interviuri, toate mergând în sensul panicii. Numeroase articole vorbesc despre această anchetă ca și cum ea ar fi revelat orori, iar școlile braziliene ar fi fost în flăcări. Astfel în loc să folosească mai degrabă tabelul de mai sus, care arată că numai 12% dintre elevii brazilieni cred că există "foarte multă sau multă violență" în școala lor, iar 24% "mais
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În rezumat, păstrând prudența, vom adera la poziția exprimată de CSVP (Center for the Study and Prevention of Violence, universitatea din Colorado): "Nici evaluările programului DARE (Drug Abuse Resistance Education) în locații precise, nici meta-analizele care implică numeroase locații nu revelează decât puține dovezi sau deloc ale efectelor disuasive... Ca răspuns la cercetarea evaluativă, biroul național al DARE a introdus modificări importante în program. Această modificare trebuie acum evaluată și este posibil să aibă efecte pozitive. Exemplul DARE demonstrează valoarea cercetării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți convertind-o în reducerea procentajului pentru nivelurile-tip de comportament agresiv în școală. Cum a revelat studiul asupra comportamentelor riscante ale tinerilor în 1999, 14,2% dintre elevi declară că s-au implicat într-o dispută fizică la școală în anul școlar precedent [...]. Dacă estimăm că aproximativ 15% dintre elevi s-au implicat într-o încăierare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prevestesc sau dezvăluie ulterior întâmplări nefericite (cum ar fi moartea unei persoane dragi - IV. 6 sau un pericol iminent - IX. 7 - soțul visează că soția ar fi fost sfâșiată de lupi și o avertizează să nu părăsească casa, sau chiar revelează fapte criminale ce altfel nu ar putea fi cunoscute - IV. 5), au 514 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură, București, 1969
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile unei lumi decăzute, care îi aduce doar prejudicii. Prima povestire dovedea indulgența naratorului în fața naivității colective, cea de-a doua ne descoperă o lume care mai are resurse să discearnă binele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]