6,418 matches
-
deveniți antreprenori de nevoie, foștii nomenklaturiști cehi au avut dificulăți În a-și construi o identitate coerentă, căutând să minimizeze contradicția dintre o ideologie de tip antreprenorial, pe care și-o asumă, și valorile tradiționale de stânga, pe care le revendică. Spre deosebire de polonezi, ei nu reușesc să rezolve această contradicție Într-o formulă social-liberală. Aceștia din urmă devin chiar, cu această ocazie, promotorii social-democratizării fostului partid comunist. Pentru cehi, dimpotrivă, nu este nimic condamnabil În a se identifica cu fostul Partid
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
păstrează totuși o dimensiune de credibilitate: acea parte din nomenklatură pe care o regăsim astăzi În posturile de comandă din economia de piață era la fel de disponibilă atunci pentru un socialism de „piață”, cât și pentru un „liberalism social” atât de revendicat de către ei după 1989. Reconstrucția biografică, ce se apropie cât mai mult de credibil, amalgamând mai multe discursuri uneori contradictorii, dar alteori compatibile, trebuie și ea să fie interpretată În funcție „de diferitele tipuri de capital aflate În joc În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și În programele politice, care, spre deosebire de cele ale FDSN/PDSR, au avut un caracter reformist și au fost inspirate Încă de la Începutul anilor ’90 de principiile social-democrației europene. Partidul Socialist al Muncii (PSM)a fost singura formațiune politică ce a revendicat În vreun fel moștenirea fostului regim, asumare sesizabilă și În componența elitelor lui. Fondat de către Ilie Verdeț, om politic cu o lungă carieră În PCR, membru al CPEx Între 1969 și 1989, PSM a avut o conducere formată integral din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care, În ciuda compoziției sale heteroclite din punct de vedere doctrinar, a avut un comportament disciplinat, marcat de coeziunea În jurul scopurilor sale etnice. Interesul rezidă În capacitatea de a abandona alianțele cu celelalte partide născute din rețelele comuniste și de a revendica o identitate anticomunistă și liberală. La momentul căderii regimului comunist, 14 reprezentanți maghiari făceau parte din FSN. Erau regrupați În jurul lui Domokos Géza și Király Károly, foști membri ai nomenclaturii, marginalizați de Ceaușescu În anii ’70-’80. În contextul apariției
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
politică a „conversiei nemărturisite” a nomenclaturii din România, Într-o structură care se voia nouă și fără filiație cu administrația comunistă. De la promovarea unui model politic „original” la social-democrație În raport cu celelalte partide politice din România, Frontul Salvării Naționale nu a revendicat nicio tradiție doctrinară, construindu-și imaginea unei structuri noi, create de contextul Revoluției din decembrie, și legitimate prin rolul asumat În căderea lui Nicolae Ceașescu. Pe de o parte, reapariția partidelor istorice de dinainte de război a monopolizat legitimarea În raport cu doctrina
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
va valoriza, Începând cu 1993 - odată cu schimbarea numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din România -, doctrina social-democrată europeană, fără referire la adaptarea ei la contextul românesc. Democrația Socială, publicație trimestrială a partidului, exprima legăturile cu tradiția europeană a „statului social”, revendicând moștenirea școlii de la Freiburg și a teoreticienilor ordo-liberali: W. Euchen, F. Böhm, W. Röpke sau Alfred Müller-Armack. Totuși, opțiunea PDSR era argumentată deseori prin clișee moștenite din vremea comunismului. Anumite articole legau liberalismul de traficul de droguri, de afaceri ilegale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mod teoretic același electorat rural, promova privatizarea imediată a agriculturii și retrocedarea integrală a proprietăților colectivizate. 2.4. Partidul Socialist al Muncii - eșecul stângii radicale În România Partidul Socialist al Muncii a fost singura formațiune politică din România care a revendicat În mod direct moștenirea PCR. Detașându-se de caracterul dictatorial al fostului regim, PSM sublinia totuși la primul său congres faptul că dorea să urmeze direcțiile corecte pe care PCR-ul le adoptase În diverse domenii de activitate. Printre acestea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și la nivelul rețelelor de elite. Dispariția PSM din arena parlamentară și incapacitatea sa de a atrage un electorat puternic după această dată au Însemnat eșecul dezvoltării unei stângi radicale În România. Regruparea politică a fostei nomenclaturi În cadrul partidelor care revendicau În mod direct moștenirea politică a PCR s-a adeverit a fi o cale fără succes pe termen lung. În acord cu Sorina Soare, considerăm că PSM a eșuat să canalizeze discursul comunist. În absența unui grup reformator care să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
2.5. Partidul România Mare: trecutul recent ca sursă a ultranaționalismului De-a lungul Întregii sale activități, Partidul România Mare s-a caracterizat prin naționalism extremist, xenofobie și democratofobie, adoptând o viziune etatistă și antiliberală În domeniul economic. Fără să revendice moștenirea comunistă, PRM a promovat Însă un discurs de reabilitare a regimului Ceaușescu, În paralel cu denunțarea unui comunism exogen al anilor ’50. Naționalism extremist și democratofobie Fără să opereze disctincții Între momente istorice sau ideologii diferite, PRM și-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
moștenirea comunistă, PRM a promovat Însă un discurs de reabilitare a regimului Ceaușescu, În paralel cu denunțarea unui comunism exogen al anilor ’50. Naționalism extremist și democratofobie Fără să opereze disctincții Între momente istorice sau ideologii diferite, PRM și-a revendicat identitatea din mai multe surse ale „istoriei eroice a poporului român”, făcând trimitere la personalități politice/istorice foarte diverse - de la Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Iuliu Maniu sau mareșalul Antonescu la Nicolae Ceaușescu. De la constituirea sa În 1991, PRM s-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
putem mai degrabă să regăsim o discontinuitate cu trecutul comunist, căci aceste partide se construiesc În opoziție cu partidul succesor. Această tensiune a primilor ani pare Însă a pierde din intensitate odată cu anul 2000. De altfel, principalul partid care a revendicat discursul anticomunist (Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat) nu mai reușește să fie reprezentat În Parlament. Acest moment, ce coincide, de asemenea, cu momentul consolidării partidelor pe scena politică românească, ar constitui și momentul În care trecutul Încetează să joace
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pe cunoaștere, în timp ce, în cea japoneză, același scop continuă să fie servit, în mod redutabil, de ierarhii înalte. Într-un asemenea context, deși universitățile - în special cele europene, americane, japoneze sau australiene - s-au afirmat deosebit de activ, ele nu pot revendica, pentru acest domeniu, prioritatea absolută ce le revenea tradițional în promovarea unor noi generații de idei. O serie de companii, nu neapărat de mari dimensiuni, plasate în spații economice și culturale dintre cele mai diferite, au transformat activitatea lor curentă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
liric - „întemnițat și temnicer” zidindu-se zilnic -, dar și, compensator, intervine întoarcerea lui către începuturi, cu valoare de repere pure și purificatoare în mitologia personală a poetului: „pădurile primordiale”, dealul copilăriei, lumina celestă, stelară, de la care, ca și gnosticii, se revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l împuște cu „tija unui crin” ori, amândoi, să părăsească „amarul Megalopolis” spre a acosta în „Golful Serenității
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
discreție și ținută artistică într-adevăr remarcabile - te îndeamnă să te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot cazul, încercările tinerilor poeți de a cânta dragostea au început să fie încununate de anumite succese. Ne gândim, afirmând aceasta, la poemul Studenta de Aurora Cornu (apărut în Viața românească, nr. 10. 1953), poem
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
exemple, dar aș Începe prin a spune că În acest moment, martie 2004, nu avem Încă o legislație clară, anti-antisemită, antirasistă și antixenofobă În România. Există doar o ordonanță guvernamentală - 31/2001 - și este surprinzător că o putere care se revendică atât de puternic de la stânga democratică și arată o dorință atât de mare de a intra În Internaționala Socialistă nu a găsit În perioada 2001-2004 timpul să transpună sub formă de lege ceea ce conține acea ordonanță. În al doilea rând
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Locul tău nu-i aici”, ca și când, odată separată de casă, ea nu ar mai avea un loc al ei, ceea ce este perceput ca o pierdere a identității. „Și apoi trebuia să explic că m-am mutat”, ca și când trebuia să-și revendice identitatea și existența pe baza faptului că avea totuși o casă a ei în acea zonă. Pe scurt, insistența cu care Sara se agață de familie și casă poate veni dintr-un sentiment mai profund de insecuritate în această direcție
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
femei), graficul pare să cunoască un vârf în timpul adolescenței și apoi să coboare, pe măsură ce aceste femei au trecut prin al doilea și respectiv al treilea deceniu de viață. Acum, la patruzeci și ceva de ani, aceste femei încep să-și revendice, încetul cu încetul, libertatea și independența pe care au pierdut-o temporar, crescându-și copiii. Beth spune următoarele: Astăzi sunt mult mai deschisă decât în trecut. Cu timpul, îți dai seama că nimeni pe lumea asta nu o să-ți poarte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
perioadei sărbătorilor... Tu ai fost cea care, înaintea plecării noastre, aveai să-mi anunți moartea omului pe care-l așteptam zadarnic în orașul împodobit ca-n basme. O cameră de hotel anonimă, trupul său pe care n-avea să-l revendice nimeni, lucrurile sale personale scotocite cu grijă. Erau, desigur, căutate cele două dischete pe care n-avusese vreme să le recupereze. Așteptasem așadar un mort... N-o să am niciodată curajul de a-ți mărturisi că, în timp ce-l așteptam, mă simțeam
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu mult mai numeroase, am vrut să scot în evidență, măcar și în treacăt, aspectele care vorbesc de europenitate, de o spiritualitate, de o societate care, deși în formare, se pune pe picioare, afirmă, dialoghează, își face simțită prezența, își revendică dreptul la existență. Progresul se înregistrează peste tot, mutațiile se petrec lent, dar se petrec. Despotismul luminat creează noi rețele de pătrundere a cărților și a marilor idei, a cărturarilor și a artiștilor, așa încât mijlocul veacului al XVIII-lea va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
izvorăște simpatia sa pentru evrei, priviți ca popor, pentru greci, egipteni, celți, scoțieni, ca și pentru popoarele din Răsăritul Europei. Aplecarea spre studiul limbilor și folclorului determină o emulație fără precedent în istorie. Este epoca în care multe popoare își revendică statutul de națiune. Or, Herder e unul dintre gânditorii ce fundamentează teoria națiunii, concepe unitatea și diversitatea ca pe niște perfecțiuni ce caracterizează toate operele durabile ale naturii. În sânul fiecărui popor el vede necesară domnia legii rațiunii și a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
formarea unei culturi de rang european. Patrimoniul cultural este organizat potrivit unei scheme desenate în fugă de către campionii filosofiei Luminilor. Predispuse la emancipare, săvârșită prin cultură, civilizațiile occidentale creează propriile lor opere exemplare. Societățile stabilite în această parte de Europă revendică umanismul, puternica mișcare culturală care a înfrânt barbaria gotică pentru a edifica marele pantheon unde omul se regăsește, depășind propriile sale opere sau acelea care l-au ținut într-un limbaj familiar. Numai că, dacă vom reciti cu atenție gândurile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apar în suita valorilor bibliofile ale Batthyăneum-ului. Să menționăm aici pe acelea ale lui Olahus, Honterus, Schesäus, Pelbartus. Olahus este prezent cu două scrieri, ambele favorizând, fie prin locul editării, fie prin însemnări, așezarea lor între produsele unui spirit european revendicat de Transilvania. Catholicae ac christianae religionis, tipărită la Viena în 1561 și citită, în mediile religioase austro-maghiaro-române, parcurge distanța cuprinsă între Viena - Tirnavia - Esztergom - Alba-Iulia. Hungaria et Attila, opera ce-i conferă o binemeritată recunoaștere istorico-istoriografică, revine în atenție prin
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
corespunzător în acțiunea de extindere a cunoștințelor. Dacă, de pildă, folosesc aplicația Power Point doar pentru a vizualiza producțiile altora, fără a formata propriile mele idei în acest program, nu dau curs unei situații de tip e-learning. Guz Casteignau (2005) revendică trei etape ale „media-morfozei”, ce au tutelat mișcarea de virtualizare a educației. Prima etapă ființează prin cuplajul dintre telefon și scris materializat în textul trimis prin fax. A doua etapă este generată de cuplajul dintre scris și computer, care a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]