26,768 matches
-
mă opresc doar asupra câtorva, mai ales pentru motivul relației lor directe cu muzica românească. Nunta Soarelui, compusă în 2003 și având audiția absolută în 2004, este o lucrare pentru flaut și pian, având trei părți: I - Zâne, II - Iele (ritm liber, doinit) și III - Soare (ritm dansant, foarte energic). Nu numai toate titlurile sunt originale, folosite de către compozitor chiar în limba română, dar pentru această piesă Pekka Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
ales pentru motivul relației lor directe cu muzica românească. Nunta Soarelui, compusă în 2003 și având audiția absolută în 2004, este o lucrare pentru flaut și pian, având trei părți: I - Zâne, II - Iele (ritm liber, doinit) și III - Soare (ritm dansant, foarte energic). Nu numai toate titlurile sunt originale, folosite de către compozitor chiar în limba română, dar pentru această piesă Pekka Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
la 3 clape. De parcă s-ar fi supărat cineva dacă ar fi venit cu o orgă mică, cu 3 butoane. Sau dacă s-ar fi înghesuit după un pian de jucărie, să vedem doar ciuful ăla sculat cum unduie în ritmul clapelor pe care apasă de aproape 2 ori”. Noi, victime inocente Reprezentanții TVR, în frunte cu Liana Stanciu, reiau, ca în fiecare an, leitmotivul defavorizării românilor: “Am fost sabotați de juriu și de organizatori! Danezii le-au interzis artiștilor noștri
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
fantastic. Cea de-a treia mișcare, Allegro molto, scrisă în formă de rondo a oferit muzicienilor posibilitatea de a dezvălui alte fațete ale talentului lor. Atmosfera dansantă, plină de vigoare și culoare, în care evenimentele muzicale se succed într-un ritm alert a sugerat muzica de film. Am admirat umorul cu care au fost subliniate motivele sincopate, paleta coloristică subtil diferențiată, precum și fantezia cu care au fost conturate imaginile muzicale. Versiunea oferită de pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici s-
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
manifestat la nivel artistic și conceptual. Interpretarea captivantă și originală a încântat, a amuzat, a fascinat și a procurat momente de bucurie publicului; a impresionat prin mobilitatea și fantezia cu care a reliefat farmecul melodic, confruntările de timbre, jocul de ritmuri, caracterul umoristic al disonanțelor, pe care le-a înveșmântat într-o paletă coloristică sclipitoare. Prestația plină de vervă și prospețime a transmis un sentiment de entuziasm debordant și o paletă amplă de stări sufletești pozitive. La reușita interpretativă au contribuit
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
gândi, a unor limbaje și realități materiale nemaiîntâlnite. Marea mutație ce se produce în acest timp în diferitele domenii ale comunicațiilor prin crearea de canale, drumuri pavate, deschideri la mare, îmbogățirea spectaculoasă a capacității flotelor, determină o accelerație semnificativă a ritmului de mișcare, scurtează distanțele, apropie ținuturi și populații, favorizează schimburile comerciale și culturale. Astfel, “ oamenii comunică îndeajuns pentru a se cunoaște și pentru ca anumite influențe să se exercite la nivelul reprezentării și gândirii”. Marile cuceriri culturale italiene triumfă pe întregul
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
norme pozitive, muzica auzită de dincolo de „apele Styxului” devine anarhică. “Tocmai atunci peste apele Spreei, cu strălucirea lor unsuroasă, a început să răsune ceva impur și grotesc, un amestec strident de țipete, râsete isterice, cântece violente de berărie, de ritmuri și melodii răsuflate, ca la o operetă frivolă, dar și de jazz prelung, convulsiv, ceva ca un urlet îndepărtat de trompetă, sau ca o chelălăială sinistră de câini. Orașul întreg petrecea, cânta și chelălăia”.(<footnote Idem, pag. 115-116 footnote>) O
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
valoarea semantică a sunetului de cea a cuvântului : „m-am simțit îndemnat să mă gândesc mai stăruitor la ființa inefabilă a muzicii și la puterea ei extraordinară de a influența trările noastre. Structura ei efemeră, care dă și melodiei și ritmului un sens unic, o curgere atât de firească, în stare să umanizeze întreg domeniul sonor, să ne copleșească și să exalte tot ce este uman în om, n-a fost înțeleasă de nimeni în toate arcanele și amănuntele sale. Muzica
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
capitole ale romanului o probează: „Lumea îmi apărea ca unitate primordială, în care frumusețea, echilibrul și armonia, mai ales armonia, se manifestau plenar și firesc la scara întregii existențe. Era o muzică miraculoasă, mai presus de toate îndreznelile fanteziei,pentru că ritmurile și armonia ei mă trimiteau nu numai spre depărtările insondabile ale universului, ci și spre străfundurile neștiute ale ființei mele fragile și șovăitoare ”... „Părăsesc fundăturile, abisurile și căderile vieții cotidiene, ca să plutesc euforic în fluxul sonor. Este o ascensiune în
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
tema secundară expusă la vioară. Scurtă și dramatică, tema I debutează cu o secundă mică, si- do, ceea ce-i imprimă o caracteristică modală, frigică, impresia tonală fiind consolidată abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de cadență solistică acestui fragment. Tema principală reexpusă de vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
dau o notă de virtuozitate temei. În locul dezvoltării, Cuclin, consecvent ideilor expuse ulterior în Tratatul de estetică muzicală, plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior, ritmul punctat, rămânând o constantă. Evoluția tonală se produce în zona dominantelor: DD (fa# minor) și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Era o bucată puțin cântată și i-a trebuit lui Zaritopol mult timp ca să-l descopere. Într’adevăr era din Haendel. Îi plăceau mult valsurile lui Johann Strauss și le fluera cu toată grația și stilul cerut, făcând ritardante și ritmuri de o rară gingășie, cu triluri de pasăre. În corespondența lui cu Zarifopol, probleme diverse muzicale revin cu insistență. Tata îi cerea mereu lămuriri, iar Zarifopol îi răspundea scriind pe portativ explicațiile cerute de el cu pasagii întregi de muzică
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
amândoi acelaș cusur - aveau obiceiul să fredoneze. Ne spunea despre ei: „Ce bine ar fi dacă ar renunța la muzică, că au obiceiul să transforme toate melodiile în minor și doinesc a jale!” Deasemenea îl supăra „lipsa de respect al ritmului” zicea că foarte des confundă unii muzicanți măsura de 2/4 cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
în minor și doinesc a jale!” Deasemenea îl supăra „lipsa de respect al ritmului” zicea că foarte des confundă unii muzicanți măsura de 2/4 cu cea de 4/4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil fiind că era foarte des întrebuințat de Beethoven. Despre prietenii lui muzicanți din trecut îmi amintesc doar de două nume: Caudella și Wachmann. Despre cel din urmă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
om cultivat - Pictura - cea mai intelectuală formă de artă, pentrucă modalitatea expresiei e rezultatul unor convenții cerebrale, își are un model, verificat prin vedere. Sculptura exprimă tangibil tainele estetice ale realității. Poezia, cu freamătul și de dincolo de cuvânt, cu valul ritmului și organic, ne apropie de arta Muzicii, este curcubeul pe care se avântă Muzica în tensiunea ei vitală. Graiul muzicii este cel mai vast și cel mai apropiat de viață, pentrucă principiul ei este mișcarea, puterea ei, ritmul, forța de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
cu valul ritmului și organic, ne apropie de arta Muzicii, este curcubeul pe care se avântă Muzica în tensiunea ei vitală. Graiul muzicii este cel mai vast și cel mai apropiat de viață, pentrucă principiul ei este mișcarea, puterea ei, ritmul, forța de convingere, cântecul. Timpul nu o biruie. Ea robește timpul, strângându-l în legile de proporție care o fac armonioasă. Cea mai înălțătoare mrturie a vieții este opera de artă. În creația artistică se adeveresc intuițiile unei epoci, se
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
care o operă de artă nu-și prelungește durata și nu dăinuiește, vie, printre secole. Într’o conferință despre Chopin, vrând să caracterizez arta acestui geniu, am spus că „Stilul extrage esența durabilului în expresia unei rase și o conformează ritmului unei epoci”. Acest aforism se aplică la toți marii compozitori. Toți au trăit istoric epoca lor, toți au fost exponenții sociali ai timpului lor, toți s’au adăpat la izvoarele cântecelor populare din țara lor. Dintre artele minore, meseria de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Cuvântul înainte” al cărții profesorul universitar Nicolae Coman, putem vorbi despre un îndreptar cât se poate de util celor care doresc să îmbrățișeze și să cultive în mod concret acest gen muzical sinonim cu „libertatea gândirii, sunetul proaspăt, melodiile nostalgice, ritmul frenetic, armoniile scânteietoare, colaborarea pe viu cu diverși parteneri într-un proces de creație colectivă care rămâne, pentru neinițiați, acoperit de mister, de o aură magică și de norul semnelor de întrebare”.
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
iar ca desert fructe și niște prăjituri! Polonezul obișnuit cu dineuri somptuoase, făcu ochii cam mari! Cu toate acestea buna dispoziție nu lipsi, Brzenzinski se așeză la pian și ne cântă mazurci de Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cântă mazurci de Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai avea câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând pe masă niște hârtii importante. Prietena mea observând scena trimite cu zor după noi
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în vizuina sa de cleștar, unde-l întâmpina o muzică frumoasă și pură. El a intuit și a aplicat cu maximă acuratețe adevărul despre compozitor ca prădător de imagini sonore, și l-a transpus cu curaj în melodii, armonii și ritmuri. Muzica sa, mereu imprevizibilă, poartă marca unui imens talent, de la bijuteriile pentru pian solo la capodoperele muzicii corale (precum vertiginosul și energicul Dar de nuntă), de la zglobiul Cvartet de coarde și elegiacele cântece pe versuri de Eminescu, la monumentalul
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
oferit de el și de ceilalți invitați la Băile Perșani, la invitația unei gazde de mare ospitalitate, Paul Istrate. Ideea primarului Silviu Ponoran, și anume de a alterna romanța cu muzica ușoară și umorul, s-a dovedit benefică, manifestarea avînd ritm și atractivitate. Cu generozitate, organizatorii au oferit două diplome de participare, Oanei Cristina Panea din Craiova și veteranului de... 72 de ani Pavel Gheorghe din Teiuș, ceilalți concurenți, toți cu bune prestații, intrând în palmares. Casa de cultură “Horea Popescu
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
noi, în concordanță sau chiar în „oglindă” cu dansurile în desfășurarea lor și, nu în ultimul rând, muzica, interpretată de profesioniști, la instrumente tradiționale sau clasice, scrisă anume pentru spectacol, care prin varietatea ei (o compilație de lascivitate orientală cu ritmuri diverse și fericit accentuate) conferă, per ansamblu, o reușită combinație de mister, nostalgie și expresivitate. Seara de 17 mai rămâne în amintire cu fermecătoare pagini depănate în pași de dans, cu incandescența focului spiritual și vizual. Am receptat „Focul Anatoliei
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]