2,626 matches
-
o durată scurtă (5-6 sec.), o intensitate mare și datorie de oxigen, de aceea sunt accesibile sportivilor avansați. Exercițiile dinamice sunt cele mai răspândite în activitatea de educație fizică și sport. Datorită afluxului uniform de sânge și aprovizionării intense și ritmice a țesuturilor solicitate cu substanțe necesare, ele realizează dezvoltarea musculaturii și îmbunătățirea proceselor neuro-motorii crescând astfel indicii de forță. După natura rezistenței, exercițiile dinamice pentru dezvoltarea forței sunt: exerciții cu învingerea greutății propriului corp; exerciții cu contraacțiunea partenerului; exerciții cu
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
XX. Totuși, cînd vom desemna unitatea grafică a cărei închidere este semnalată de o majusculă și de un punct, conceptul tipografic de frază ne va fi util și-l vom folosi numai cu sensul de indicație grafică hibridă (logico-gramaticală, prozodică, ritmică și de punere în relief a segmentelor semnificative). Oricît de seducătoare ar fi o ruptură terminologică radicală, ea nu mi se pare indispensabilă. UTM nu este altceva decît un enunț minimal avînd anumite proprietăți semantice pe care conceptul de propoziție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de la bêtise humaine /6/ qui vous salue. /4/ [La urmă cade uneori din bolți ca o omidă, dar sare iarăși pe picioare, și atunci vă salută tiparul adulat al prostiei omenești.] Prin privilegierea ritmului este mimat ritmul exercițiilor gimnastului; dezarticularea ritmică de la sfîrșit corespunde cu finalul lor și cu concluzia "salut". Așa cum se întîmplă adeseori la Ponge, putem citi acest poem ca pe o declarație poetică. Virtuozitatea gimnastului, pe care textul îl reduce la rangul de tipar al "prostiei", aduce cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
are referent, absența lui îi estompează și mai mult pe agresori. Elipsele verbului au fost exemplificate în cap. 2 (§ 3.3), cu începutul lui T14. Elipsa este frecventă în seriile enumerative. Aici ea are rol de construire și de structurare ritmică a unei porțiuni de text mai lungă sau mai scurtă (cel mai adesea o frază periodică, așa cum vom vedea în cap. 5). De exemplu, cele două "Fraze" de Rimbaud (Illuminations): T36 Cînd lumea se va reduce la o unică pădure
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mai vizibliă. Ar fi inutil să vorbim aici de incompletitudine sintactică. Ceea ce contează sînt efectele formale și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi copilași
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aceeași măsură la exigența numerelor" (1824: 91), cît și asupra conexiunilor gramaticale: "Stilul periodic este cel în care propozițiile sau frazele sînt legate unele de altele, fie prin sens, fie prin conjuncții" (1824: 130). Așadar, vom considera drept perioade: • Structurile ritmice fără conectori precum frazele din Rimbaud T36 și T37 sau pasajele de la începutul și de la sfîrșitul celebrului discurs al generalului de Gaulle la Alger, 4 iunie 1958: T64 [...] în toată Algeria // nu există decît o singură categorie de locuitori /// nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P1] (e3) uitînd onoarea, (e4) aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un enunț [e5-P2] nonperiodic în sine, dar cuprins într-o perioadă concesivă care face din cele două fraze tipografice [P1 + P2] și din cele cinci enunțuri, membrii unei unități de sens de aceeași orientare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Segmentele A, B, C și D sînt structurate sintactic și ritmic. Formînd patru perioade, ele se sprijină pe serii enumerative și pe repetiția, în aceeași poziție sintactică, a unităților identice morfologic sau apropiate (sintagme nominale, adjective, relative). Avem de-a face cu un ritm simplu în A11>12, A21>22>23
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
poziția lui D1. Putem considera această ritmicitate ca pe un aspect al amplificării care așază acest text descriptiv în genul epidictic (demostrativ al latinilor), iar scriitura lui La Bruyère, în contextul retoric al epocii și formației sale. Structura gramaticală și ritmică a primei perioade: [Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
recolta ca să trăiască, D2. ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Textul este compus așadar dintr-o lungă frază tipografică, împărțită în patru perioade. Proza foarte ritmată este conformă cu idealul clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lipsa pîinii pe care au semănat-o. Textul este compus așadar dintr-o lungă frază tipografică, împărțită în patru perioade. Proza foarte ritmată este conformă cu idealul clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019). Faptul cel mai notabil este prezența, în inițiala versurilor, a interjecțiilor exclamative și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text. Elementele subliniate cu bold dovedesc omogenitatea ritmică a celor două mari perioade de opt versuri, terminate fiecare prin asocierea cu un conector (Dar, În fine) și cu condiționalul trecut, la sfîrșitul versului 1006 și 1014. Deschis de un O, ceruri!, relansat de un Ah! și închis de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică și rapidă. Toți se minunau când, dimineața își răsfățau privirile pe un lucru bine conturat și frumos. Dar, uneori a fost și răsplătită... Cine mai avea rochie în sat, așa, ca a Murei? Era roșie, cu bulinuțe albe, din material
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
cîntecul, schimbăm ritmul. Dacă, în definitiv, ritmul joacă aici rolul principal, toată problema constă în a stabili ce este ritmul. Nu există el în natură? E de neconceput ca un om izolat să descopere singur în spațiul sonor aceste diviziuni ritmice? Dacă un fenomen natural îi sugerează ritmul, nu mai are nevoie să-l preia de la alți oameni. Însă zgomotele pe care le receptăm de la natura însăși nu se succed după vreo măsură sau cadență. Ritmul este un produs al vieții
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
aria prin care ele ajung la publicul muzicienilor. Dar trebuie, de asemenea, să știm să reproducem aceste sunete sau să le ascultăm după o măsură. Pentru asta nu ajunge să urmărim cu privirea bagheta dirijorului sau să imprimăm o mișcare ritmică unei părți a corpului. Trebuie să ne fi obișnuit în prealabil să introducem într-o măsură combinațiile cele mai frecvente de note sau să descompunem fiecare suită de note regăsind diviziunile măsurii, după cum sîntem interpreți sau ascultători. Dar nici una dintre
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
miniatural cu diverse flori, un splendid liliac și încă alte frumoase flori, plantate pe o latură a construcției. Prin acel mini-perimetru îi văd adese pe cei doi trebă- luind, fără grabă, cu dichis și cu plăcere. Henri are mișcări ample, ritmice. Nu e domol, nu e grăbit. Parcă ar munci în ritmul unei muzici pe care doar el o aude. Din când în când, cei doi se urcă în mașină și dispar pentru câteva ore. Probabil se duc după cumpărături - presupun
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
este ajutat să urce, ci să coboare, tot în etape de câ-te 15-20 de centimetri, pană ce se culeg fructele din vârf. În acel moment, ciclul este încheiat. Urmează altul, pe tot parcursul unui an de zile. Există o continuitate ritmică. Tot umblând printre rândurile de plante - intervale mult mai largi decât știam eu - am băgat de seamă că acele spații erau aco- perite cu folii din plastic. Un fel de covoare. Calci pe ele fără să te înnoroiești. Și am
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Comisiei Monumentelor Istorice. Numeroase edificii laice și religioase din Europa și America de Nord, construite în deceniile de la mijlocul veacului, ilustrează elocvent voga „dulcelui stil vechi“. Sunt, mai totdeauna, simple pastișe, inapte a trezi emoții estetice veritabile. Palatul Westminster seamănă, prin succesiunea ritmică a contraforturilor, cu o imensă baterie de radiatoare, iar turnul orologiului - cu o pendulă de salon. Nu e de fapt, fie spus în paranteză, o vină imputabilă exclusiv neogoticului. Multe clădiri bine cunoscute seamănă cu ceea ce nu te aștepți și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lupte între spiritul europenist al deschiderii totale și naționalism, ca expresii ale unei limitări necesare. De la Cantemir pînă la căutările de azi, s-a putut sesiza acest balans între deschidere și închidere, între universalismul culturii și pathosul local, descriind o ritmică semnificativă a evoluției noastre 30. S-a conchis, în timpul acestor discuții, că e nevoie de o situare perspectivică a problemei pentru a defini naționalismul. În cazul nostru, analiza ar trebui să includă cel puțin perioada de după 1821, cu direcțiile, dezbaterile
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
motivată atât literar, cât și politic. Mai trebuie remarcat, în legătură cu Sonet despre Unire, faptul, aparent lipsit de importanță, că forma lui de sonet este una neortodoxă. Singura asemănare este cea a numărului de versuri, paisprezece, însă, din punct de vedere ritmic, endecasilabul preluat pe filieră italiană s-a pierdut, numărul de silabe este mult mai mare de unsprezece și nu construiește pattern-ul nici unui picior metric regulat; din cauza aceasta, rimele, corecte și corect așezate, își pierd efectul sonor și, de asemenea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
retour, cap. I. 23 H. Frankfort, La royaute et Ies dieux, p. 30, nr. l. 24 Cf. comparația între Min și Sobek, la Frankfort, Ancient egyptian religion, pp. 25-26. Recunoscând importanța vi/Junii statice a Universului, interpretat ca o mișcare ritmică în interiorul unei totalități imuabile, Frankfort a propus o explicație a manifestărilor zeilor în forme animale: în timp ce la oameni trăsăturile individuale contrabalansează structura morfologică a figurii, animalele nu se schimbă, ele își reproduc întotdeauna speța. Astfel, în ochii egiptenilor, viața animală
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mult decât oricare alt olympian, acest zeu tânăr n-a încetat să le dăruiască fidelilor săi noi epifanii, mesaje neprevăzute și speranțe eshatologice. J 27 Ditirambul, "cântec menit, cu prilejul sacrificării unei victime, să producă extazul colectiv, cu ajutorul unor mișcări ritmice, precum și aclamații și țipete rituale, a pututexact în epoca (secolele VI1-VI) în care se dezvoltă în lumea greacă marele lirism coral - să evolueze în gen literar, prin importanța crescută a părților cântate de către exarchon, prin intercalarea bucăților lirice pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
chiar minimă) de durată. 2.2. Scăderea funcției beta celulare 2.2.1. Anomalii ale modului secretor oscilatoriu al insulinei Celulele beta pancreatice eliberează insulina discontinuu sub forma unor pulsații periodice. Răspunsul insulinosecretor are o organizare temporală cu două componente ritmice distincte: oscilații rapide și oscilații ultradiene, mai lente. a. Oscilațiile rapide ale insulinemiei bazale survin, la om, cu o periodicitate de 5-15 minute și cu o amplitudine medie de 1,6 ?U/ml (82,118) în sângele periferic. Pancreasul uman
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
Afectarea neuronală în cistopatia diabetică include atât nervii simpatici cât și pe cei parasimpatici și nervii rușinoși. Fibrele motorii sunt normale, dar lezarea fibrelor aferente determină diminuarea senzației de micțiune. Răspunsul vasomotor cutanat este controlat simpatic, iar în diabet contracția ritmică a arteriolelor și arterelor mici este alterată. Defectul se asociază cu reducerea amplitudinii răspunsului vasomotor și mimează îmbătrânirea precoce (19). Hiperhidroza extremității superioare a corpului, deseori declanșată postprandial („gustatory swating”) și anhidroza extremității inferioare a corpului este un aspect caracteristic
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]