2,040 matches
-
1875 și nu s-a mai adaos în cursul anului 1875. Acest tablou se află trimes la Înalta Curte de Compturi prin adresa N-o 49, din 29 septemvrie 1876. V. Mobile 1. Douăzeci și șase dulapuri de brad boite roș închis cu postamentele lor de aceeași culoare. 2. Șase dulapuri boite cenușiu cu postamentele lor. 3. Un dulap boit roș cu geamuri. 593 {EminescuOpXVI 594} 4. Un dulap boit galbăn cu geamuri. 5. Un dulap mare cu geamuri, cu patru
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Compturi prin adresa N-o 49, din 29 septemvrie 1876. V. Mobile 1. Douăzeci și șase dulapuri de brad boite roș închis cu postamentele lor de aceeași culoare. 2. Șase dulapuri boite cenușiu cu postamentele lor. 3. Un dulap boit roș cu geamuri. 593 {EminescuOpXVI 594} 4. Un dulap boit galbăn cu geamuri. 5. Un dulap mare cu geamuri, cu patru uși cu postamentele lui iarăși cu patru uși, de frasin. 6. Șase mese de frasin, în formă eliptică. 7. Două
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
verde. 9. Cinci peceți mari, trei de tuș și două pentru ceară. 10. O tamponă de tuș. 11. Două lămpi mari de bronz. 12. O lampă mare de plafond. 13. O masă lungă de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 14. O masă mică de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 15. Douăsprezece foteluri îmbrăcate cu piele și mușama verde. 16. Un portret cu privaz aurit reprezentând pe M. S. Domnitorul Carol I. 17. Trei călămări ordinare. 18. Un
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
10. O tamponă de tuș. 11. Două lămpi mari de bronz. 12. O lampă mare de plafond. 13. O masă lungă de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 14. O masă mică de brad boită negru, îmbrăcată cu postav roș. 15. Douăsprezece foteluri îmbrăcate cu piele și mușama verde. 16. Un portret cu privaz aurit reprezentând pe M. S. Domnitorul Carol I. 17. Trei călămări ordinare. 18. Un dulap pentru numismatică, cu geamuri, boit galbăn. 19. O cutie de carton
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fundatori. Afară de aceasta, daca toată calitatea mea de redactor și, dragă Doamne, de om de litere nu mi-a făcut nici un bine, apoi cel puțin atâta mi-a făcut că toți redactorii mi-au trimis gratis jurnalele lor, chiar jurnalele roșe. Nu e destul că pun din pungă orice deficit s-ar arăta la "Convorbiri"? în sfârșit, nu trebuie uitat că noi mai avem și contribuții pe aici, locale. La dracu! 3) Aveai odată un manuscript inte-//resant al unui călugăr
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mințim și ne abandonăm... Ce-a rămas pe malurile Ozanei la peste o sută de ani de la trecerea în lumea umbrelor a genialului narator? Harap Alb pleacă la Ierusalim cu Ochilă, cu Flămânzilă și cu Setilă, în căutarea fetei Împăratului Roș, iar Spânu așteaptă să i se aducă totul la tălpi. Și-i aducem... Ivan își coase din nou turbinca ruptă, prin bortele căreia a scăpat câte-un basarabean, un georgian, un cecen, un ucrainean... Stan Pățitu scoate și ultima coastă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
război. Au fost aduși cei din Humuleștii Noi, dezrădăcinați de la Poiana Teiului, când s-a făcut barajul de la Bicaz. După 1990, cei expropriați au primit terenul bisericii. «I-am cântat primarului <<Mulți ani trăiască!>>, l-am invitat la un ou roș, la un hram, ne-a înțeles și a dat bisericii cinci hectare în arendă. Parcă-i la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a maicii starețe. De crima asta era interzis să vorbească. Nu, nici de asta, nici vorbă, era interzis cu desăvîrșire să vorbească despre viața actrițelor de cinema. Cine le-a povestit porcăriile astea? Vai, vai! Tăcere! Puteau vorbi despre sfînta Roșa din Lima, despre negrul care era și el sfînt, fiindcă În cer există democrație. În orice caz, era mai bine să aleagă un subiect de actualitate. Puteau vorbi de cel mai bun prieten al lor, de la Începutul anului pînă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
român, M. Eminescu, va rămâne Întotdeauna În inimile popoarelor”. Va rog, dle. Dumitru Grumăzescu, să-mi dați câteva exemple care au fost procurate mai greu. Era tânăr, puternic... Da, cu plăcere. O ediție apărută la Londra, În 1930, CianCiolo, ed. Roșa dal Conete, În limba italiană; ediția din 1936, tipărită la tiparnița lui H. Ficher, Galați, care cuprinde numai poemul Luceafărul, un volum apărut la Editură Socec În 1922, Îngrijit de Titu Maiorescu. Aceasta este tot un volum nespecificat de bibliografia
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și mai libidinoasă. Probabil că-și ținea mîinile pîlnie la gură și mugea ca un taur. Dă-mi fata cu păr de castană, Căreia-i place-n sus, dar o vrea-n jos la vamă! Dă-mi fata cu păr roș de tot, Căreia-i place-n mînă, dar vrea În pat pe drot. Dă-mi... Apoi se auzi sirena de Încetare a raidului. Atkin trecu de la cîntec la un strigăt de bucurie. Bărbații de pe fiecare coridor i se alăturară, bătînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
știut de mine vreo 30 de minute. Puteau să-mi ia toți banii, camera video, aparatul foto, tot. Dar m-a păzit un Viking, nici acum n-am aflat de unde era și cum l-ar chema, voinic și foarte tatuat, roș la păr și față. Ei, acesta a stat de strajă, a alertat paznicii care n-au făcut nimic, m-a sprijinit să nu cad cu capul de pietre... români nu s-au ivit ! Hm ! Ce câștigam eu pe 15.09
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
minunea de la miezul nopții. Oamenii vin din toate părțile să-l slăvească pe Dumnezeu și asta îi place. „Acum într-o noapte am visat că în apus, pe șes, a apărut o lumină și s-a deschis cerul, care din roș s-a făcut alb într-o parte. Deodată mi s-a arătat Sfânta Cruce cu Mântuitorul. «Astea-s vești bune», mi-a spus părintele Antonie când i-am povestit. Ne-a dat Dumnezeu preoți buni, de nu se mai poate
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
valiză nu-ncap eu domnule vameș le am ascunse Unde? În cap le-am înscris pe-a memoriei bandă să pot face cu ele mai ușor contrabandă Dar ce-i cu cărțile acelea scrise-n limbă străină cursiv cu coperta roș galbenă albastră n-au nimic subversiv nu-s contra noastră Nu știu domnule vameș încă nu le-am citit poezia din ele pare-a fi bună chiar de n-o înțeleg nici eu pe alocuri dar hai s-o citim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dă ce-o Îmbulinasem la ora aia, păstrează În glagore o scenă mai tare ca Lorusso. Pă Zarlenga Îl acoperea Napaleonu pă juma, da pă grăsunica de Juana Musante am devorat-o după pofta inemii cu vizualii; iera cu hălățoiu roș și șlapii cu pufuri și mandea a trebuit să mă las pă unu dă la 0,95. Limardo, negru și amenințător ca noru, s-a pus drept la mijloc. Unu mai mult, altu mai puțin, toți au băgat atuncea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
parcă pă nevrute să rămân cu alelante. À l’avantage, Félix Ubalde IX Dragu meu Avelino, țin-te tare că acu Îți glisez o scenă de-ți Îngheață sângele În Gaumont. Azi-dimineață lunecam plin dă fumuri pă colidoru cu covor roș care să varsă În lift. Când să trec pân fața la debaraua lu Jacqueline, am bunghit că ușa principală iera pă juma dășchisă. Să văz crăpătura și să mă filtrez pân ea a fost unu ș-același șoz. În ogeac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să ne distrugă atenția, da n-a șters-o la fel dă ușor altu mai dă buzunar, mai ușor dă mânuit, mai practic, manevrabil cu mai multă ușurință. Iera un mizerabil cu patru ochi, fără mușchi dă sportiv. Avea păru roș și cărți dă ștudiu sub brațetă. S-a dat distrat, care cuasi i-a luat-o nainte portdrapelu nostru, Spátola. Bonfirraro, ploșnița amăruntelor, a zis că n-a să Îngăduie la un nepedepsit să s-arate răspect față cu studardu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
punându-și iar cu grijă cârja dinainte; da, l-a pălit damblaua, Petrache... de bună-samă! Petrache sta cu mâinile în lungul trupului și se uita prostit la necunoscut. Popa își trecu dreapta prin barba rară, căruntă, își scărpină gânditor nasul roș; apoi zise repede, cu limba moale, împroșcând pe crâșmar: —De bună-samă, Petrache! Dambla, Petrache! —Părinte, strigă crâșmarul, căscând ochii; mare comedie! A venit să beie un pahar de vin... Încă l-am întrebat dacă vrea să-i dau pâne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și nici un băiet nu-i acasă; nu știu ce să fac. —Petrache! strigă popa, împroșcând; de bună-samă, Petrache, că vrei să dai de bucluc. Da, da, de bucluc! Da’ ai pus de cel bun? de cel tare? Popa își scărpină gânditor nasul roș; apoi puse mâna pe ulcică, pe când Petrache ieșea grăbit și spăriat pe ușă. Străinul horcăia în întuneric. —Ei, omule! zise popa mai liniștit, după ce sorbi un gât; ce ai? Hm! n-aude. Mare comedie! te pomenești că moare! Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aprindă luminile târgului, și se întorcea stângându-le la miezul nopții. Le stângea și cânta încet, cumpănindu-se și sprijinindu-se în scară: Foileana bobului — Pe malu Siretului Paște mânzu Iorgului... Când se suia să stângă flacăra, nasul lui mare sclipea roș în bătaia felinarului. Acasă, Dorobanțu se certa cu Huza, nevastă-sa; ba uneori ieșeau în puterea nopții trăgându-se de cap, chiuind și tăvălindu-se prin șanțuri. De altminteri, Huza, femeie grasă și voinică, era destul de vrednică și spăla, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
foarte fericiți. Dumnealui era scurt și gros, chel, cu un nas mare pornit în jos, cătră barba și mustățile cărunte; dumneaei era uscată, cu obrajii supți și cu un nas lung, care privea spre cer. Cucoana Adela avea o pisică roșă, Floricica; cuconul Vasile, un copoi mare, Osman; și când Osman lua la goană lătrând pe Floricica, care fugea de-și scotea ochii, scuipând, cu coada înfoiată cât un măturoi - dumnealor se luau la ceartă: cucoana ridica țipând ascuțit mânile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cap un compliment și-i surâse cu dulceață. În vremea aceasta, boierii întorseseră colțul stradei și ajunseseră pe Costică înaintea casei lui Mărculescu. Acolo se opriră o clipă urmându-și vorba începută încă de la birou, pe când nevestica secretarului se retrăgea roșă și grăbită de la geam. Costică se plecă și ridică de jos o piatră: un biet câne ogârjit, alb, coastele ieșite, intrase pe uliță, cu coada dintre picioare, și mușluia pe sub garduri. Era așa de umilit și așa de amărât - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în zbor vulturesc, pe întinderi fără drumuri, și melancolia amurgurilor m-a pătruns cu adânca taină a neștiutului unei mări fără hotar. Și încet, cu tinereța și cu dorul, am început a vedea frumuseți nebănuite. Dimineața, mă trezeam când soarele roș, ca de sânge, înflăcăra geamurile. Ieșeam repede afară, după ce mă îmbrăcam. Calul mă aștepta la scară, lângă pâlcul de salcâmi care străjuia casa, palatul nostru, cum îi zicea tata, Dumnezeu să-l ierte. Depărtările erau învăluite de aburi; ciocârlii cântau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
obrazul pământiu și zbârcit. Mustața aspră îi era împărțită în două sub nas printr-o ruptură în buza de sus, care-i arăta dinții lungi, albi. Sta încovoiat, în surtucu-i peticit, desculț, cu izmene albe, cu mânile strânse sub brâul roș. Începu să scâncească răgușit, stâns: — Faceți-vă o pomană, oameni buni... M-a apucat vătămătura... Și mă ține, mă arde, nici nu mai pot merge... Să mă duceți macar până la pod la Tupilați... —Bine, măi țigane, vorbi Băieșu. Suie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Anița lui Timofte, nevasta omorâtului. Da’ era o femeie mititică și iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșă, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu ciuboțele de cordovan cu potcoave de alamă. Se oprește și se uită țintă la judecător, își duce dreapta peste ochi, apoi își lasă în jos palmele cu degetele împreunate. Bătrânul Gâțu, judecătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița: cu cațaveica ei cafenie, cu fustă roșă, cu barizul verde și cu ciuboțelele de cordovan cu potcoave de alamă; s-a întors dreaptă spre mulțime și a ridicat mânile. A zis așa: —Oameni buni, iertați-mă!... Au răspuns toți: „Dumnezeu să te ierte!“ Iar bătrânii au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]