1,892 matches
-
același motiv caritabil, dau și las moștenire Părintelui Camplin, senior, întreaga mea smerenie. Dlui Burgum toată prozodia și gramatica mea, și de asemenea o jumătate din modestia mea; cealaltă jumătate [o dau] oricărei tinere domnițe care poate dovedi, fără a roși, că vrea această prețioasă marfă. [Orașului] Bristol [dau] tot spiritul meu și caracterul meu dezinteresat, bunuri la pachet necunoscute pe cheiul său de pe vremea lui Canning și Rowley! (E-adevărat, un domn caritabil, unul pe nume Colston, a făcut contrabandă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ș.a. A obținut Premiul revistei „Steaua” la Festivalul Național „Lucian Blaga” (1993). Evoluția poetică a lui Ț. înregistreză două etape: una rebelă, suprarealistă, nonconformistă, avându-l ca model pe François Villon, ilustrată de plachetele Bal ca-n iad (1993) și Roși de lună (1997); alta sobră, tradiționalistă, elogiind personalități istorice, ca în volumele De izvoare (1999) și Suflet dac (2000). Exersând inițial în umbra poeziei avangardiste sau folosind un discurs frust și direct, tânărul poet deplânge moartea omului la oraș, singurătatea
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
de istorie românească, Cluj-Napoca, 2003; Transilvania, model României, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. M. [Ioan Moldovan], „Bal ca-n iad”, F, 1994, 1; Ion Roșioru, Teribilism, revoltă, dor, TMS, 1994, 8; Ion Cristofor, Ionuț Țene, TR, 1996, 5-6; Mircea Popa, „Roși de lună”, „Adevărul de Cluj “, 1997, 1 975; Alexandru Sfârlea, „Roși de lună”, „Al cincilea anotimp”, 1997, 2; Petria, Vâlcea, 400; Poantă, Dicț. poeți, 204-205; Petre Scutelnicu, „De izvoare”, ATN, 1999, 5; Mircea Popa, „De izvoare”, „Adevărul de Cluj”, 2000
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
bibliografice: I. M. [Ioan Moldovan], „Bal ca-n iad”, F, 1994, 1; Ion Roșioru, Teribilism, revoltă, dor, TMS, 1994, 8; Ion Cristofor, Ionuț Țene, TR, 1996, 5-6; Mircea Popa, „Roși de lună”, „Adevărul de Cluj “, 1997, 1 975; Alexandru Sfârlea, „Roși de lună”, „Al cincilea anotimp”, 1997, 2; Petria, Vâlcea, 400; Poantă, Dicț. poeți, 204-205; Petre Scutelnicu, „De izvoare”, ATN, 1999, 5; Mircea Popa, „De izvoare”, „Adevărul de Cluj”, 2000, 2 968; Ioan Marinescu, „Suflet dac” - un univers într-un volum
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
s-a administrat un tratament? Deci toate ne-am Îmbolnăvit și-o trebuit să vină de la București o echipă sanitară, cu medici, care ne-o adus tot felul de medicamente... Atunci apăruse ceva medicament special. Ce lapsus am... Erau așa roșii... un fel de antibiotice... Acuma nu mai țin minte numele, da’ era foarte scump atunci, că abia apăruse. Și mi-o spus că ce de bani o cheltuit cu noi, pentru că le-o fost frică să nu se extindă boala
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
senilitate, numit Bărbucică. Am mai vorbit de el. Glumeții l-au convins că, dacă își va muia de trei ori în fiecare dimineață barba în izvorul de la Văcărești, va întineri. Așa a și făcut. Însă apa fiind feruginoasă i-a roșit barba. Și astfel Bărbucică a umblat câtăva vreme cu barba roșie dar deloc întinerită. Apele de la Văcărești au dat prilej marelui artist Matei Millo, dar acum în marele declin, ca să facă o piesă cu titlul Apele de la Văcărești.3 Această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deschid zgomotos și un număr de femei de cafeu-concert intră sărind și cântând. Și una din ele sare pe genunchii lui Dimitrie Sturdza, pe care îl prinde de gât și-l sărută. Sturdza, care era pudicitatea pe picioare, s-a roșit, s-a zăpăcit, a pus ochii în pământ și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cort, ca și noi!...” Provocat, țigănușul cel fercheș s-a întors către ele. A devenit rău: „Gura, fă, că împuțiți locul! Balabustelor! Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă l-a poftit să-i mănînce „ghiocul”! Plus alte vorbe „condimentate”. Deși după episodul rebotezării lui Milarepa în Marù n-ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le primea cînd erau prea mari (trop fortes). De pildă, atunci cînd Academia a propus ca subiect pentru premiile sale (regula cerea să fie informat) Quelle est de toutes les vertus du roi celle qui mérite la préférance?, el a roșit și n-a vrut aceasta. În anumite situații era chiar mai puțin vanitos decît miniștrii săi. Richelieu nu i-a iertat niciodată lui Corneille faptul că i-a transmis printr-un curtean că se pricepe la versuri mai bine decît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un timid. „știți, doamnă, - i-a răspuns bătrînul cotoi, cu afectare, umezindu-și buzele - noi oamenii politici nu avem privilegiul celorlalți de a bea un pahar, de a ne uita la o femeie frumoasă. (Doamna, fiind din această categorie, a roșit.) Noi organizăm acțiuni etc.” Vrăjeli ieftine, de impostor! Ceilalți rîd pe rupte, eu, deși le sesizez comicul, nu pot rîde. *Trebuie să aștept ca actele mele de credință să-mi fie răsplătite? Să am cutare lucru, cutare situație? și dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bărbia trasă în piept (semn de maximă seriozitate), Sp. o asigură pe Emi Cârneci de ceea ce nimeni nu poate asigura, respectiv că orice istoric literar îi va acorda (ca și Agathei lui Bacovia) „un capitol gras în istoria literaturii”! Ea roșește și (nu că nu și-ar dori) se apără de o asemenea presupunere. Atunci el apelează la această analogie: „Mama copiilor mei a fost solidară cu tot ce am făcut”. Sper că s-a referit numai la literatură! *Oamenii de pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el. Astăzi, o ospătăriță de la Liceul Pedagogic, prinzînd din zbor vorba unuia dintre invitați (scriitor venit pentru o șezătoare literară) că a stat la coadă „pentru ouă de la țărani’”, s-a înfipt să spună (și l-a spus fără să roșească) un banc cu unul care striga în piață: „Ouă de țăran! Ouă de țăran!”, iar cînd a fost întrebat cum le dă, a răspuns: „Cu tot cu aia”! și tot azi, Valeria Pantazi, bibliotecara de la Casa Armatei, mi-a relatat cum au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cristi și Panaite, (încă un racolat). (14 decembrie 2004 la Casa de cultură Mihai Ursachi . A replicat energic Constantin Șerban” . Vă amintiți domnilor de protestul Timișoarei când vi se conferea cu solemnitate laurii cetății ? Cum ați primit privilegiu fără să roșiți ? Timișoara clama în numele morților Revolției”, RUȘINE ! Voi savurați cupiditatea momentului cu ovații nemeritate . Revenim la amănunte din cartea “Iași 14 decenbrie ’89 începutul revoluției române ? Pag. 290 - “... Planul de acțiune era relativ simplu . Cuvântul de ordine era :“Primăvara cade joi
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată. Altfel spus, Maslow și-a expus teoria într-o stare de extaz. Quod erat demonstrandum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vacanță îmi permit; am mers la bunica, ea mi-a facut clătite, delicioase, crede-mă! Apoi ți-am scris această scrisoare. Încă nu-mi dau seama de ce, cred că vreau să-ți fac o surpriză sau să te fac să roșești ca de fiecare dată când emoțiile te copleșesc. '' Aici îți aud bricheta și pentru o secundă mă opresc din citit, mi-am dat seama că îți aprinzi o țigară, începeam deja să-mi imaginez fumul scurgânduse în sus pe lângă tine
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
Olărie, așa-i? A, îi știu felu-! Nu-i chip să intre nopatea cu calu- lui pe-o cărare stricată. Calu- lui, ăsta îi e ca o nevastă. Și cît i-ați dat, părinte paroh, pentru atîta lucru-? Îl văzu roșind pînă în vîrful urechilor. - E lipsit de orice importanță, răspunse el încet. - Da, da, se văicări ea cu prefăcută indignare, părintele paroh se lasă despuiat de nătîngu- ăsta care n-are recunoștință nici cît un dobitoc - sau barem atîta! La
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Spre sfârșitul săptămânii, nu mai aveam răbdare. Parcă așteptam ceva și repetam Întruna „Iba! Iba!” În timp ce Încercam să mă ridic pe marginea pătuțului. Doar când venea tanti Maria, reușeam câțiva pași, apoi cădeam, neajutorată. La fiecare trântitură, mă roșeam, Însă deveneam toată o emoție atunci când lângă pătuțul meu era și Paul, franțuzul, și-mi Întindea o mânuță printre rosturile patului. Faptul că În curând pleca În Franța, doar el avea favoarea de a se plimba liber printre paturi. Ne
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
un oarecare echilibru". Nucleele de proza autentică există însă, precum cel al înmormântării colonelului Scafa, ca să amintim doar unul dintre ele. Dacă peste vulgaritățile, uneori inutile, se mai poate trece, greșelile de felul "mecanismul interior ce secretează speranța", "Claudia se roși", "minierii", "Matache iasă", "era mulțumit de senzația de complicitate ce o avea cu o femeie că și Claudia" sunt, însă, neplăcute. Nu pot să nu-mi amintesc de reproșul făcut, cândva, de Mihail Sebastian lui Mircea Eliade, anume că oricât
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
cu capul pe umeri se miră că poetul este foarte risipitor, că el nu moștenește spiritul chibzuit al neamului ei: "Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vânt, ci numai în urma multor nenorociri. Și este un lucru de mirare cui seamănă Mihai de-i așa de risipitor, de vreme ce familia noastră era ca un exemplu între proprietarii din Botoșani." Visul Harietei care
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
Postolache D. Gheorghe 811. Gogancea V. Leonida 851. Preda R. Șerban 812. Golomuz I. Oprea 852. Radu N. Vasile 813. Grama N. Dumitru 853. Rădvan I. Ștefan 814. Grigoraș I. Dumitru 854. Rata Neculina Petrea 815. Grigoraș S. Raicu 855. Roșea St. Dumitrache 816. Gurău V. Ion 856. Roșea V. Teodor 817. Hârșu D. Gheorghe 857. Scîrlet M. Ion 818. Holban Gh. Mircea 858. Soare E. loan 819. Ignat N. Ion 859. Spridon I. Neculai 820. lonescu Gh. Sava 860. Stație
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
Preda R. Șerban 812. Golomuz I. Oprea 852. Radu N. Vasile 813. Grama N. Dumitru 853. Rădvan I. Ștefan 814. Grigoraș I. Dumitru 854. Rata Neculina Petrea 815. Grigoraș S. Raicu 855. Roșea St. Dumitrache 816. Gurău V. Ion 856. Roșea V. Teodor 817. Hârșu D. Gheorghe 857. Scîrlet M. Ion 818. Holban Gh. Mircea 858. Soare E. loan 819. Ignat N. Ion 859. Spridon I. Neculai 820. lonescu Gh. Sava 860. Stație I. Gheorghe 821. ioniță St. Petrache 861. Stănilă
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
OL 8x4 m, 2 schimbătoare pentru a.c.m. tip B 55 OL 8x3 m, capacitatea de producție = 2,2 Gcal/h, St = 326 mp, Sc = 252 mp"; - poziția nr. 497, coloana 3, care va avea următorul cuprins: "Amplasament Str. Cpt. Roșea Nicolae, nr. 1, St = 71250 mp"; - poziția nr. 498, coloana 1, care va avea următorul cuprins: "1.9.2.2.", coloana 2, care va avea următorul cuprins: "Stație dedurizare apă (SDS) centrală termică", coloana 3, care va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 1.974 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.348/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Buzău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Buzău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164648_a_165977]
-
109. Izvorul 10. Bălăceanca │110. Jilavele 11. Băneasa │111. Joita 12. Barcanesti │112. Letca Nouă 13. Belciugatele │113. Letca Veche 14. Berceni │114. Lipia 15. Bilă │115. Luica 16. Bildana │116. Maia 17. Bolintin-Deal │117. Malu 18. Bolintin-Vale │118. Malul Roși 19. Boranesti │119. Malu Spart 20. Brazi │120. Manasia 21. Brănești │121. Magureni 22. Branistari 122. Măriuța 23. Brezoaele │123. Merii Petchi 24. Bucșani │124. Micsunești-Moara 25. Budesti │125. Mihai Bravu 26. Buftea │126. Mihăilești 27. Bulbucata │127. Milcovatul 28
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
29. Hoghilag │72. Selimbar 30. Hosman │73. Sorostin 31. Iacobeni │74. Sura Mare 32. Ighisul Nou │75. Sura Mică 33. Ighisul Vechi │76. Talmaciu 34. Jina │77. Tilișca 35. Laslea │78. Tirnava 36. Loamnes │79. Topircea 37. Ludos │80. Turnul Roși 38. Marpod │81. Valchid 39. Malincrav │82. Valea Viilor 40. Mercurea │83. Vard 41. Merghindeal │84. Velt 42. Metis │85. Vurpar 43. Micasasa │ JUDEȚUL SUCEAVA cu reședința în municipiul SUCEAVA A. ORAȘE: ───────── I. SUCEAVA (municipiu) ÎI. CÎMPULUNG MOLDOVENESC III. FĂLTICENI
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Benth.) Mansf. Mencris 1010 1976 1999 Record 1010 1992 2002 b MUȘEȚEL - Matricaria chamomilla L. Floră 1010 1989 1999 b Mărgăritar 1010 1982 1999 NALBA DE CULTURĂ - Malva glabra Desf. De Suceava 1010 1973 1999 L NALBA DE GRĂDINĂ - Althaea roșea (L.) Cav. var.nigra De Buzău 1010 1975 1999 L NALBA MARE - Althaea officinalis L. De Teleorman 1010 1980 1999 L NEGRILICA - Nigella sativa L. De Brăila 1010 1975 1999 L OBLIGEANA - Acorus calamus L. De Bega 1010 1980 1999
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]