2,724 matches
-
meșterul cu el, cu atleții aveam mult de furcă, ba erau prea dezbrăcați pentru vremea aceea, ba le lipsea tinerețea fericită de pe chipuri, când pictam o horă, iile nu erau destul de înflorate, unguroaica trebuia să stea lângă bravul român și românca trebuia jucată de ungur, de fiecare dată se găsea câte un tovarăș binevoitor care să pună lucrurile la punct în ordinea lor firească statornicită de sus, în schimb pe oamenii credincioși e mult mai ușor să-i mulțumești, ei doresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tante Trude, care își păstrase temperamentul și plăcerea de a povesti și după ce trecuse de nouăzeci de ani. Pe vremuri fusese o femeie brunetă, foarte atrăgătoare, a cărei înfățișare trebuie să-i fi amintit lui Curt, fratele mamei, de o româncă, atunci când o cunoscuse în B. —Se întorcea cu un parfum persistent îmbibat în haine, un iz ciudat, puțin vulgar, care o irita pe soacră-mea: ea își ura bărbatul, nu a putut să-i ierte niciodată declinul social. Pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dintre mînuțe și m-am lansat Într-o improvizație impetuoasă, ca să nu rămînă copiii belgieni cu impresia că noi nu știm muzică iar ei se pot desfăta nestingheriți În imaginația lor bolnavă cu o ființă atît de exotică precum o româncă pe jumătate rusoaică care mai și vorbește, spre deosebire de antecesorii ei, care doar boceau cum li se punea În farfurie un rac fiert. În sfîrșit, ca să mă reîntorc la micul ecran, țin minte că lung metrajul ce-avea să declanșeze, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
păcate. Unei prostituate Desfrânata cea drăguță Imi provoacă o-ntrebare: Ori se trage din maimuță Ori păcatu-i... din născare! Păgânii Se ceartă turcii (cu islamul) Și văd că mulți își schimbă hramul, Dar crucea n-are nici o vină, Că ei româncelor se-nchină. Epigrama Epigrama-i ca femeia, Când cu poftă se consumă, La-nceput cu... vorba ceea, Mai apoi c-a fost o glumă.
ION CUZUIOC by ION CUZUIOC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83937_a_85262]
-
Unei actrițe într-o piesă erotică Jocul tău e un miracol, Plin de forță și atract , Ca să vreau, după spectacol, Să-ți propun încă un act.G.L.U.P.I. Unei foste fumătoare O cunosc pe domnișoara Ca pe-o vrednică româncă: Dacă a lăsat țigara, Știu de ce îi arde încă. Fata Când nu mai spune poezii, Este un fel de-ați da de veste Mult mai atent cu ea să fii, Să nu se facă de poveste! Femeia șofer E în
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
uimirea că aici poate străvede atâta lenjerie prin hainele de stradă. Îl lăsase cu gura căscată cantitatea de decolteuri și chiloți tanga, You can see through their pants, spunea el ridicând mâna și indicând cu arătătorul și opozabilul Îngustimea lenjeriei româncelor. Așa că umblam toți la verificat viziunile lui Alexi, să punem mâna și să urlăm ESTE! Sau, după cum presupunea voluntarul american de multe ori, NU ESTE! Alexi, cum spuneam, era cel mai insistent, se lipea la dans de toate câte-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
intre în cotidian. Într-o seară, ocupasem poziție cu plutonul într-un grajd, la marginea unui sătuc minuscul. Nu știu de unde, apăruse printre noi o tânără rusoaică. Spre surpriza mea, vorbea foarte bine românește și așa am aflat că era româncă din Herța, ocupată de Armata Roșie în 1940, când cu Ultimatumul 29. O chema Ana și toată familia ei fusese masacrata la Fântâna Albă30. Ea a supraviețuit doar pentru a fi deportată la poalele munților Caucaz. Se socotea totuși norocoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Trebuia să plece odată cu ultimul transport. Același în care ar fi trebuit să fim și noi, împreună cu Sturmbannführer-ul. Bine. Dacă nu a plecat sigur îl vom găsi. Înțeleg că a mai fost capturată și o a treia persoană. Da. Tot româncă. Este într-o stare foarte gravă. Ceva în legătură cu niște complicații după naștere. Maiorul von Streinitz a dat-o în grija unei infirmiere. Sunetul unor pași grei pe coridor le întrerupe discuția. În cameră intră Mâțu. Lumina zgârcită provenită de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu lapte praf, precum și un ofițer german. Este rănit, nu grav și dorește să vorbească cu cel care ne comandă. Acum vin. Lapte praf? Fața arsă de ger a lui Marius arată o totală nedumerire. Trebuie să fie pentru copii româncei de care ați întrebat, de abia a născut, intervine Karel. Nu e nici o săptămână de atunci. O cheamă Vanda. Cel puțin așa ne-a spus ea. Am eliberat-o dintr-un tren plin cu ofițeri germani care se îndrepta către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu mult peste aspectul laudativ al unui comandant care se interesează de soarta subalternilor. Zâmbește înțelegător. Da, a scăpat teafără. Pot să o văd? Firește, sub paza oamenilor mei. Acum că mi-ați amintit, înțeleg că la infirmerie este o româncă. Da. Sturmbannführer-ul s-a arătat deosebit de interesat de ea. Hm, curios. Aveți idee pentru care motiv? Habar nu am, ridică maiorul din umeri. Oricum, nu mai are importanță acum. Domnule locotenent... Tace un scurt moment, în timp ce își pipăie mâna rănită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Iar datorită tehnologiilor avansate aplicate ingenios numeroaselor site-uri care îi înfrățesc pe melomanii de pe toate continentele, această extraordinară artistă continuă să fie admirată de uriașul public actual al rețelei web. Elena Cernei a intrat în istorie drept prima mezzosoprană româncă afirmată într-o carieră artistică internațională pe cele mai mari scene de operă ale lumii precum Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Opera din Paris, Wiener Staatsoper, Gran Teatro del Liceu din Bacelona și multe altele. Meritul
Elena Cernei ?i arta sa ?n timp by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83460_a_84785]
-
fost să plaseze frazele minore în așa fel încît celelalte să strălucească. Dar, dintre românii pe care îi cunosc, eu aș rămîne cu Ionescu și cu compozitorul Enescu, cel cu Rapsodia română, care e minunată. D.D.: Și, în fine: ca româncă, mi-a atras atenția articolul dumneavoastră publicat în revista Soho în 2007, intitulat "Bun venit"regelui Spaniei, unde, deși în mod colateral, era vorba și despre o chestiune încă destul de dezbătută în Romînia. Vă refereați la "vînătoarea" rușinoasă întreprinsă de
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
volum al „Femeilor celebre“ a fost un argument în plus pentru apariția celui de-al doilea volum care să cuprindă celebrități feminine din spațiul cutural, artistic, științific, politic sau sportiv românesc. Cititorul are ocazia să constate ce mare e panteonul româncelor celebre atât în țară, cât și în lume, acoperind aproape toate domeniile care întregesc conceptul de civilizație. În opinia prof. dr. Neagu Djuvara, românca de azi are mare nevoie de o asemenea lectură pentru a lua cunoștință de misiunea ei
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
cutural, artistic, științific, politic sau sportiv românesc. Cititorul are ocazia să constate ce mare e panteonul româncelor celebre atât în țară, cât și în lume, acoperind aproape toate domeniile care întregesc conceptul de civilizație. În opinia prof. dr. Neagu Djuvara, românca de azi are mare nevoie de o asemenea lectură pentru a lua cunoștință de misiunea ei ca să ne putem afirma ca națiune în Europa de mâine. Arina Avram: Femei celebre din România, mică enciclopedie, vol. II. Editura Allfa, București, 2005
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
stat (toate bunătățile de-aici, arătă el masa plină cu fripturi de curcan, sânt de la ferma mea). Petrică (aveți dreptate, ce e aia Petea, sîntem români toți, dar așa ne-a spus mama când eram mici, cu toate că era și ea româncă; oamenii nu prea își dau seama de semnificația unor lucruri), Petrică e contabil la (și spuse un nume lung de direcție, aperecea sau așa ceva pe lângă Ministerul Minelor și Petrolului). Tasia, adică Nastasia, continuă el, e soția mea (Tasia de-aici
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atâția ani, îmi scrisese din nou, scrisoare însă care fusese reținută. "Citește, dragă, zise ofițerul, ce-ai rămas așa pe gînduri?" începui să parcurg rândurile. Nimic; că îi era dor de orașul nostru, că s-a căsătorit tot cu o româncă, lucrează la Radio, a început să câștige bine, dar ce bune erau prăjiturile alea și ce plăcut era când mergeam noi la cinema. Și se încheia astfel: "Scrie-mi! Eu aștept ordonanțele dumneavoastră". Iustin Comănescu. " Am citit, zic, nu văd
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant trebuie să pulseze de iubirea necondiționată pentru patrie. "Iubirea de patrie" figura deja, fără să fie însă principiul axial, printre țelurile majore urmărite de educația morală a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze, I. Heliade Rădulescu (1916) [1859-1869] definea patriotismul ca datoria de a-ți "amà și respectà Patria și însuși cu defectele ei" (II, p. 55). Tributar spiritului vremii, patriotismul este conceput în termeni exclusiv masculini: Patria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Patrie are deci un caracter epifanic iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete destinată claselor a II-a și a III-a, iubirea de patrie este clasată înaintea iubirii materne a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
străbunele matroane asupra fiicelor și nepoatelor lor. Balul român ținut la 15 c. în saloanele Reuniunii Muzicale ne-au dat nenumărate dovezi vii în privința aceasta. Deși poate să fi fost un contingent oarecare de frumoase vieneze pur sang printre numeroasele românce, această împrejurare n-a adus desigur nici un prejudiciu impresiunii generale a splendidei festivități. Tipul oacheș a fost amestecat cu cel bălan în modul cel mai armonic. Frumusețea feminină, toaletele bogate și pline de gust și multe riviere de briliante strălucite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
documentelor cum se zice, încît fiori petrec vertebrele roșie din creștet în tălpi de câte ori e vorba ca el să-și arunce ochii în socotelele încurcate ale tagmei. Precum mumele la Roma își mulcomeau copiii cu zisa: Hannibal ante portas și româncele cu vorba "vine Caua", tot astfel d. Rosetti, când își amenință partidul, [î]l amenință cu d. Lascar Catargiu. Deocamdată cată să așteptăm ce efect va face asupra tagmei roșie amenințarea aceasta; pîn-atunci însă nu putem crede cu toată hotărârea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
VIITORUL ROMÂNCELOR, publicație apărută lunar, la Iași din 1 ianuarie până în octombrie 1912 și la București din noiembrie 1912 până în iunie 1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
despre răscoala lui Horea XE "Horea" 163 Un ungur printre români: Ürmösy Sándor XE "Sándor" 170 Românii În opera istoricului Kőváry László XE "László" 180 Românii În opera romancierului Jókai Mór XE "Jókai Mór" 189 Priviri de unguri, chipuri de românce: imagini maghiare ale feminității românești 199 Un secui prin focul revoluției 207 Capitolul al VI-lea Lumea văzută din Transilvania: imagini ale Occidentului la românii ardeleni 213 Imaginea francezului În mentalitatea țărănească medievală 214 Franța și țăranii ardeleni: propagandă oficială
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant din punct de vedere ideologic. Îmbrăcate În portul lor național, româncele țin să Își afirme În mod implicit și individualitatea etnică, Înfățișându-se monarhului cu un specific care le reprezintă. Chiar dacă, la 1768, un asemenea gest nu era unul atât de politizat cum ar fi fost considerat mai târziu, În veacul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Închipui efectul provocat de această formulare În mintea țăranului ardelean, care Își imagina, probabil, gestul decis al suveranului și mâna acestuia (aceeași pe care o văzuse mângâindu-i copiii), simbol al principiului activ al societății. În ceea ce le privește pe româncele din Ardeal, ele aveau motive suplimentare de adeziune la cultul imaginii imperiale, pe lângă cele care aveau legătură cu farmecul și fascinația iosefină. Sfârșitul secolului al XVIII-lea marchează, ca niște fenomene de importanță capitală, lărgirea orizontului cultural și a mobilității
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
destinelor feminine din Ardeal deveniseră, pentru oricine, realități de domeniul evidenței și al faptului cotidian. Dincolo de această imagine favorabilă, exista Însă și un revers al medaliei. Pătrunzând În universul existențelor individuale, descoperim adeseori, pe traiectul relațiilor dintre monarhii austrieci și româncele ardelence, conflicte, contradicții și durități care nu mai au nimic de a face cu luminile rațiunii și modernității, ci par a fi desprinse dintr-o adâncă noapte medievală. Cu prilejul aceleiași treceri imperiale prin Banat (evocată mai sus) din anul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]