2,161 matches
-
să precizam că sintagma propusă în titlu Reprezentarea romanesca a Parizienei nu ține doar de reprezentarea în sensul clasic de mimesis, ci și de construirea unui univers teatral al reprezentării, ce corespunde inerentei imanente a femeii pariziene. Reprezentarea mentală și romanesca a Parizienei din capitolul I se completează cu Pariziana în reprezentare în capitolul ÎI. Această polisemie a conceptului reprezentare reflectă complexitatea personajului și dimensionarea inedită a interpretării lui. • aplicarea modelului hermeneutic creativ și combinarea metodelor literare cu cele interdisciplinare, deschizînd
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din particularitățile de ordin funcțional și estetic. Inovația principala a lucrării rezidă în valorificarea acestui personaj în literatura franceză din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea drept o constantă a literaturii, a rolului său în intrigă romanesca și a funcțiilor specifice în textul artistic. În urmă delimitării acestor dimensiuni ale reprezentării la nivel de text, delimitam, la nivel de personaj, mai multe ipostaze ale Parizienei ca entitate complexă: geotip social, personaj mitic, personaj al "Comediei urbane" și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
2]. Esență enigmatica a Parizienei nu este ușor de surprins: "Comment décrire ces êtres, dont la grace a charmé leș plus grands esprits?" [Hasenclever, p.129-130]. Sunt destule motive de neînțelegere a acestui personaj și în reprezentarea Parizienei în literatura romanesca: "Quant à Mme Dambreuse, îl lui trouvait quelque chose à la fois de langoureux et de sec, qui empêchait de la définir par une formule" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.265]. Pariziana este produsul colectivității și mentalității franceze, dar și străine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să se lipsească de eroina. Personajul feminin este primul vizat în condamnarea românului idealist și al literaturii romantice în ansamblu 37. Astfel, observăm în evoluția romanesca a lui Flaubert, de la Madame Bovary (1856) la Bouvard et Pécuchet (1881) chiar eliminarea progresivă a personajului feminin și a temei amoroase legate de ea. Această eliminare se traduce sub două forme, constată E.Roy-Reverzy [1998, p.106], fie că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Românul secolului al XIX-lea exprimă, așa cum menționează Pierre Chartier [p.135], conflictul dintre societate și personaj 71, fie că acesta e purtătorul celor mai înalte valori la care aspiră umanitatea, fie denunțătorul perversiunii acestor valori în prozaismul ambiant. Școală romanesca a secolului al XIX-lea, care are drept scop reprezentarea artistică a societății, se găsește în fața unei probleme de metodă și de alegere: conform căror criterii trebuie fabricate personajele și alese detaliile care ar fi cele mai reprezentative? Balzac rezolva
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziene este o sursă de permanență inspirație în literatura franceză modernă. Contururile personajului au dimensiuni românești pregnante. Prin natura să, Pariziana este un subiect românesc și un român în sine. Formulă Parizienei la modă conține, alături de trăsături singulare, o situație romanesca 133: "Pour leș femmes, le métier est moins pénible: un joli visage, une situation romanesque, suffisent souvent pour mettre une femme à la mode et l'y maintenir pendant de longues années" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Pariziana este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi ingénieux, aussi désintéressé qu'il se présentera toujours à l'admiration des autres peuples, comme cet esprit d'enfant terrible qui désarme alors
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine. Am incercat sa intelegem modurile în care sinele individual prezintă în diferite spații închise/deschise, ocupații ritualizate/libertine prin delimitarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
teatralitatea să inerentă și care permite identificarea ei ca protagonist al dramei urbane. Teatralitatea este rațiunea de a fi a Parizienei. Pariziana este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a se manifestă specific teatral. Pariziana romanesca este tipul personajului care oferă o reprezentare multiaxială de tip teatral proiectată pe scena unui român. Spectaculozitatea, vizualizarea și expresivitatea sunt semnele în care se recunoaște teatralitatea, în general [v.Pavis, 1991, p.365] și cea a Parizienei, în special
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și artificii, domeniu al simulacrului, orașul apare ca simbol al teatrului 175. Parisul este conceput de Balzac drept "le théâtre de grandes choses" și considerat capitala șarlatanismului, capitala hazardului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând căsătoria, Maupassant și Zola nu erau originali 224. Instituția a suferit numeroase asalturi pe parcursul secolului al XIX-lea, dintre care unul din cele mai notorii este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
înlocuit certul. Marile pasiuni nu mai există decât în românele de altădată. Relațiile și modelele familiale sunt viciate. Căsătoria modernă schimba peste noapte existența lui Renée, aruncând-o într-o viață plină de excese imagine a epocii trăite 226. Literatura romanesca reflectă rolul important pe care pasiunile amoroase le ocupă în viață francezilor. Marea tema a literaturii franceze este adulterul. Pentru secolul al XIX-lea, acesta este un fenomen de epocă, ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
decizii legale. Toate detaliile sunt bine regizate, inclusiv invitarea rudelor și a portăresei în calitate de martor. Astfel, adulterul și în special lipsa unei legi asupra divorțului în Franța (spre deosebire de țările anglo-saxone) pe parcursul aproape întregului secol al XIX-lea schimba schemă, intrigă romanesca și relațiile dintre personaje. În această perioadă de tranziție, de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pas non, seulement îl faisait remarquer que Balzac avait, de loin en loin, une page bien écrite" [Zola, Une page d'amour, p.242]. Este interesant că o femeie de tip activ, cum este Clorinde, nu se pasionează pentru lectură romanesca, la fel ca Rougon: "Puis elle en vint à raconter une séance de l'Académie, où M. de Plouguern l'avait menée, la veille. On recevait un écrivain, qu'elle plaisantait beaucoup, parce qu'il était chauve. Elle tenait, d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare. Femeia pariziana este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a se manifestă specific teatral. Pariziana romanesca este tipul personajului care oferă o reprezentare multiaxială de tip teatral, proiectată pe scena unui român. ADNOTARE Teza este primul studiu monografic din spațiul european dedicat femeii pariziene figură emblematica a realității și literaturii franceze. Proiectul acestui studiu este acela
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ale structurii românești personajul se înscrie în problematică reprezentării. Că demers euristic, lucrarea propune o analiză a reprezentării personajului parizienei că dimensionare complexă: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (reprezentarea colectivă în formă de mit al singularității feminine), reprezentare romanesca (reprezentare de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Din perspectiva socio-culturală, Pariziana este identificată că palimpsest, suprapunere și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personaj (modern), de un timp (jumătatea a doua a secolului al XIX-lea) și de un spațiu (Parisul). Dimensiunea socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modelator al spațiului interior în funcție de cel exterior. Această căutare de tip modern se exprimă prin afirmarea și autopromovarea sinelui în marele oraș. Pariziana este femeia care a știut să-și automodeleze personalitatea, femeia pentru care afirmarea sinelui atinge superlativul. Pariziana romanesca este imaginea unei condiții sociale (mondenitate), locale (parizianitate) și de epocă (modernitate). Stilul personal al Parizienei are rădăcini adânci, el vine din istorie și devine o matrice, un pattern. Femeia pariziana da contur unei istorii naționale și unui spațiu spiritual
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a fi diminuat personajul în folosul decorului, cu alte cuvinte de a nu fi scris românele lui Balzac. 77 Analiza determinărilor recomandate de Taine pentru aprecierea autorului: biologice (rasă), istorice (momentul) și sociale (mediul), sunt aplicate de Zola în creația romanesca. Scriitorul aplică demersul critic al lui Taine românului, care devine "l'étude du tempérament et des modifications profondes de l'organisme sous la pression des milieux et des circonstances" [prefață la ediția a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
iubiri tragice, bazată pe dilemă între două soluții nefericite: separarea sau viața comună în marginea societății. Mitul lui Tristan și Isolda este unul subversiv și inaugurează, cum bine arată Denis de Rougemont, o lungă tradiție de adulter, o nouă tema romanesca cu o carieră promițătoare. Emma Bovary și Anna Karenina, pește secole, se vor afla în fața aceleiași dileme. 218 "Îl courait une légende très compliquée sur le ménage Balbi, le mari et la femme ayant passé par une foule d'aventures
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la justesse d'une science et la mobilité d'un oiseau" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.151]. 223 Leș Rougon-Macquart, spune A. Lanoux, va fi o epopee a sexului, până atunci ignorat, în numele tabu-urilor sociale, considerat că o forță romanesca, pe plan individual (a se vedea Balzac și Frații Goncourt), dar încă niciodată reprezentată că o forță socială [Préface aux R.M., Pléiade, p.IX]. 224 Denis de Rougemont descrie în Dragostea și Occidentul conflictul dintre pasiune și căsătorie. Acest conflict
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe lângă evenimente și nu-l marchează fundamental. Dacă mai luăm În considerație și faptul că multe dintre ele sunt privite de personajul principal dintr-o perspectivă ironică, starea de care se vorbea mai sus e aproape completă. Dar o construcție romanescă de tipul „Moromeților” nu este nouă, ea are o tradiție de câteva decenii bune, mai ales după 1920. Personajul principal nu iscă și nu pune la cale evenimente cu urmări nedorite, ci este martor al faptelor și Întâmplărilor cotidiene, intrate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
secvențe i se suprapunea un echivalent mitologic, ceea ce putea să justifice încețoșarea perspectivei. Trimiterile făcute de cronicari sau de autoarea însăși la Butor sau Lobo Antunes, perfect îndreptățite, nu epuizau totuși capitalul de noutate adus de Gabriela Adameșteanu în formula romanescă a Întâlnirii. De la proza „esopică“ a nuvelei din 1989, romanul din 2003 trecea în zona divagației lirice, a dialogului cu umbrele, a referinței cețoase la intertextul Odiseei și al unui trecut greu de scos la iveală. Romanul reprezenta o amplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
constanta raportare mitologică din roman. O raportare, trebuie spus, adesea ironică (vezi atributele homerice „cronicarul Daniel“, „pisăloaga Casandra“), în același timp însă necesară. Ulise confundă Penelopele, greșește Ithaca, încercând, în tot acest timp, să ajungă acasă. Structura mitologică subminează simetriile romanești, pentru ca, în cele din urmă, ea însăși să fie discreditată. Aluzia mitică are sensul unei structuri de joc, în jurul căreia o altă structură, mobilă, își țese pânza. Iar semnificația acestor referințe se împlinește și la nivel metatextual. Înglobând referința postmodernă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]