8,560 matches
-
și mai mult poate decît în alte părți căci țara se află de decenii prinsă în ritualuri goale, într-o ficțiune tragică se pune problema modernității, a legăturii între politică și modernitate. Nu mai există, în 1995, un specific românesc. Ruptura din '89 este o dovadă parțială. Ea a bulversat ideologia, cruțînd societatea. Vechea societate, formată din oameni ai puterii și democrați care au încă tendința să gîndească asemeni unor dizidenți, se menține în incertitudinea unei oscilații care durează de cinci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istoricilor și a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din Antichitate pînă în era contemporană. Însă această continuitate afirmată se izbește de lipsa izvoarelor, de o dispariție a românilor, de o tăcere de mai multe secole. Această ruptură este negată, acoperită, explicată, dar, cu toată logica demonstrației și cu toată forța credibilității sale, spațiul tenebrelor, al îngropării romanității persistă. Izvoarele lipsesc sau sînt extrem de fragmentate pentru a putea afla ce s-a întîmplat cu românii între secolele al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe o analiză sistematică a transpunerii temelor biblice în variații care răspund nevoilor spiritului etnic. "Poporul nostru, notează Blaga, asimilează preceptele biblice într-o manieră organică." Această organizare, în care se unesc sacrul și etnicul, îndepărtează marca neliniște creată de ruptura între creștinătatea Orientului și a Romei, ruptură produsă și în centrul identității românești, prin apartenența majoritară a Transilvaniei la uniatism, iar a Moldovei și a Țării Românești la ortodoxie. Dezbaterea în privința locului tradiției orientale ortodoxe asupra influenței structurante ori de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
biblice în variații care răspund nevoilor spiritului etnic. "Poporul nostru, notează Blaga, asimilează preceptele biblice într-o manieră organică." Această organizare, în care se unesc sacrul și etnicul, îndepărtează marca neliniște creată de ruptura între creștinătatea Orientului și a Romei, ruptură produsă și în centrul identității românești, prin apartenența majoritară a Transilvaniei la uniatism, iar a Moldovei și a Țării Românești la ortodoxie. Dezbaterea în privința locului tradiției orientale ortodoxe asupra influenței structurante ori de înstrăinare n-ar fi fost necesară, dacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
circulație și migrații de lungă durată între regiunile situate la sud și la nord de Dunăre. Relațiile transdanubiene au continuat în secolele IV-V, penetrația creștinismului la nord de Dunăre fiind o mărturie în acest sens. Brătianu respinge ideea unei rupturi dramatice între invadatorul barbar și Imperiu și propune viziunea unor contacte interculturale transdanubiene. Relațiile transdanubiene n-au încetat, notează el, după invazia hunilor. Brătianu amintește în acest sens că la curtea lui Attila se vorbea limba gotă și latina. Mișcarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
își are începuturile în cronicile secolului al XVII-lea și este impusă în secolul al XVIII-lea de către Școala Ardeleană. Această tradiție este reînnoită prin contribuțiile aduse de cercetările lingviștilor de la sfîrșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului XX. Ruptura politică și socială realizată prin instalarea regimului comunist nu distruge, însă, filiația, adesea polemică, între lucrările lui Densusianu, Pușcariu, Rosetti și Niculescu. Astfel, importanța lucrării Histoire de la langue roumaine a lui Densusianu, apărută la Paris în 1938 și reeditată la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantinopol, țelul domnilor este de a demonstra o filiație. Ascensiunea la tron depinde de ereditate și de legitimitatea religioasă. Dinastia Basarabilor, care apare în Țara Românească în secolul al XIV-lea, se prelungește pînă în secolul al XVI-lea. În ciuda rupturilor, numele Basarab se menține. Este reluat în Oltenia de clanul nobiliar al Craioveștilor, care domină viața politică valahă a anilor 1480-1520. Craioveștii se aliază cu nobilii sîrbi, înlăturați de turci, întrețin relații privilegiate cu Imperiul otoman și cînd unul dintre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ortodoxe din Peninsula Balcanică, susținute de patriarhatul din Constantinopol. În 1382, lupta este marcată de hotărîrea voievodului Moldovei de a fonda, în colaborare cu Patriarhia din Constantinopol, o mitropolie a Moldovei. Statele Moldova și Țara Românească se nasc în ortodoxie. Ruptura confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Constantinopol. În 1382, lupta este marcată de hotărîrea voievodului Moldovei de a fonda, în colaborare cu Patriarhia din Constantinopol, o mitropolie a Moldovei. Statele Moldova și Țara Românească se nasc în ortodoxie. Ruptura confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
confesională între Țara Românească, Moldova și Ungaria, ruptura socială din Transilvania implică rezistența în fața misiunii catolice. Oricare ar fi alianțele realizate de Ungaria cu ex-vasalii săi, cu acești nobili nerecunoscuți, cnezii de altădată alianțe devenite necesare din cauza războiului contra turcilor -, ruptura între catolici și ortodocși persistă. Vechii cnezi se vor bate și vor încerca să-și păstreze pămînturile și titlurile nobiliare. Acolo unde elita oficială nu mai este nici românească, nici ortodoxă, ei vor constitui o elită neoficială. Însă pentru Roma
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut și îndreptat ar prefigura, în 1789, idealurile de la 1848. Pe de o parte, se insistă asupra nefericirii popoarelor, pe de alta, asupra inițiativelor moderniste ale elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorii organiciste și al unui sfîrșit al imperiilor ca necesitate istorică ineluctabilă, căutări reluate și argumentate fără încetare pentru a justifica o protecție sau alta. Va exista și un sens general al tragediei neputinței de a formula o hotărîre autonomă. Rupturile între aceste curente și poziții sînt profunde. Conștiința apartenenței naționale se afirmă; reprezentarea statală a conștiinței naționale este însă fragilă. Tradiția și forța reprezentării imperiale a statului împiedică înflorirea unei forme statale redusă la națiune. Convingerile forța unei identități culturale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
loc în loc, singure, două sau trei bordeie își ridică deasupra pămîntului acoperișurile de paie. În aceste bordeie scobite în pămînt trăiesc ființe atît de degradate de mizerie, încît par să nu mai aparțină umanității". Colson descoperă o Moldovă destrămată de rupturile sociale, de ciocnirile între boierii de țară și noua nobilime fanariotă. "Fanarioții naturalizați sau născuți în Moldova formează aproape numai ei prima clasă a nobilimii. Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Capitala Moldovei, Iași, pare imobilă, cu cei 50.000 de locuitori ai săi. Și aici inegalitățile sociale persistente, absența unei viziuni unice a societății îi șochează pe observatori. În 1839, haosul, față în față cu pluralitatea componentelor populației și cu ruptura care desparte cele cîteva familii conducătoare de comunitățile alăturate, absența conștiinței sociale și civice îl frămîntă în asemenea măsură pe Colson, încît el declară: "Ni s-a vorbit atît de frumos despre un nou spirit, despre un entuziasm arzător pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franța imaginată de români este atemporală sau aflată într-o temporalitate ficțională, care etalează multă vreme inauguralul din 1789. Prietenii lui Quinet și Michelet nu înțeleg șocul traumatismului din 1815, chemarea lor adresîndu-se unui model mutilat. Ei au uitat de ruptura din 1815, acea ruptură despre care Quinet scria în Autobiografia sa: Cînd istoricii vorbesc de căderea imperiilor, ei caută în aceasta doar contralovitura din viața publică. Eu vreau să arăt că această prăbușire a avut peste tot repercusiuni în viața
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este atemporală sau aflată într-o temporalitate ficțională, care etalează multă vreme inauguralul din 1789. Prietenii lui Quinet și Michelet nu înțeleg șocul traumatismului din 1815, chemarea lor adresîndu-se unui model mutilat. Ei au uitat de ruptura din 1815, acea ruptură despre care Quinet scria în Autobiografia sa: Cînd istoricii vorbesc de căderea imperiilor, ei caută în aceasta doar contralovitura din viața publică. Eu vreau să arăt că această prăbușire a avut peste tot repercusiuni în viața privată. Copilul, adolescentul nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Poarta. Noul program de reforme înaintat de marile puteri este respins de turci, care anunță o reformă constituțională. La București, aceste propuneri stîrnesc indignarea lui Carol. Principatele rămîn parte integrantă a Imperiului otoman; ele sînt calificate drept provincii privilegiate. Ruptura ruso-turcă este inevitabilă. Aceasta este precedată de negocieri cu rușii care garantează teritoriul românesc. Epoca în care Principatele erau doar cîmp de luptă pentru armatele străine a trecut. Bismarck recunoaște că regularizarea trecerii trupelor rusești pe teritoriul românesc printr-un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru lunile august și septembrie 1877, pierderile românești ar fi fost de 3000 soldați, iar în spitalele din țară se află numeroși răniți. Poetul Alecsandri scrie că bașbuzucii taie picioarele răniților pentru a le lua cizmele. Distrugerile și pierderile radicalizează ruptura cu Poarta. Carol declară: "Nu se poate impune barbaria turcă unei națiuni de 5 milioane de locuitori. Pe viitor, nu se prevede nici o legătură între Turcia și noi". Aceasta este o ruptură politică, populația nefiind mobilizată. Reprezentantul Franței notează în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a le lua cizmele. Distrugerile și pierderile radicalizează ruptura cu Poarta. Carol declară: "Nu se poate impune barbaria turcă unei națiuni de 5 milioane de locuitori. Pe viitor, nu se prevede nici o legătură între Turcia și noi". Aceasta este o ruptură politică, populația nefiind mobilizată. Reprezentantul Franței notează în august 1877: "Am consacrat cîteva zile parcurgerii campaniilor valahe. [...] în afară de cîțiva locuitori de pe malul Dunării, nimeni nu mai aude aici vorbindu-se de turci și de masacre îngrozitoare. Represaliile odioase care au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la o critică radicală a angajamentelor eronate ale generației de la 1848, o cultură și un proiect politic, fără concesii patriotice. Angajamentele Junimii privesc estetica, politica și istoria; îi preocupă, de asemenea, problemele educației. Junimiștii elaborează un contra-program pornind de la o ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc o discuție privitoare la istoria românilor. Pogor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marii industrii. Linia protecționistă este adoptată în 1886: toate taxele la export sînt suprimate (în beneficiul agriculturii), dar taxele la import sînt mult mărite pentru toate țările cu care România nu a încetat încă convenția bilaterală. Această dată marchează o ruptură: zece ani mai tîrziu, Principatele trebuiau să accepte condițiile impuse de Austro-Ungaria care pretindea tarife preferențiale și le obținuse. Ea beneficia de tratamentul de națiune cea mai favorizată, pentru animale, iar scutirea era completă pentru făină și articole făinoase. Liberalii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asociațiile muncitorești. Industrializarea este posibilă prin formarea unei piețe interne ce ar rezulta din îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse lui Engels, nutrite de o cultură pozitivistă și neokantiană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o parte și de alta a frontierelor. Această circulație și aceste contacte au fost subliniate de istoricii români care pun în evidență o dinamică crescîndă a naționalismului de la 1848 la 1918, o afirmare continuă a revendicării autonomiei și apoi de ruptură independentă în 1918. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este înțeleasă ca elementul constitutiv al conștiinței naționale, iar relatările istorice naționale șterg sau minimalizează legăturile între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unității naționale române. Anturajul președintelui american era preocupat, cu siguranță, de soarta minorităților naționale din Transilvania, însă era de acord cu principiul autodeterminării popoarelor. Istoriografia ungară apreciază că popoarele tindeau, în această perioadă, spre revoluție socială, dar istoriografia română consideră ruptura cu vechea ordine în același timp națională cît și socială. Unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat este rezultatul unei înfrîngeri diplomatico-militare a Imperiului austro-ungar și al unei rapide mobilizări politice a elitelor române. Drama s-a jucat în parte, în Statele Unite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
presiuni pentru dezmembrarea imperiului. De partea sa, istoriografia română tinde să respingă rolul statului român și să minimalizeze ponderea marilor puteri în ceea ce privește poporul. Lunile octombrie și noiembrie sînt martorele apariției unei adevărate mișcări autonomiste, inițiativele locale din sate însemnînd o ruptură cu vechea ordine, ruptură cu marii proprietari, ruptură cu ordinea ungară. Continuitatea analizelor istorice este evidentă și s-a impus ca tradiție istorică imediat după război pînă în anii '90. Institutul de studii istorice al Partidului Comunist, care publică la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]