1,975 matches
-
o carte bună, ucide însăși națiunea.” John Milton 4. „Adunând binele care din citiri de cărți bune și folositoare, care din călătorii, care din întâlniri și adunări cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtășim compatrioților noștri și să-l sădim în pământul nostru spre rodire.” Dinicu Golescu 5. „Carte nu știe dar calcă popește.” Anton Pann 6. „Cu ce dascăl locuiește, Așa carte-alcătuiește.” Anton Pann 7. „De-ți este dragă cartea, citește, ascultă și învață!” „Cărare pe scurt (Predoslovie), Bălgrad
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Demirgibașian 654. „Mai bine să studiezi un om, decât zece cărți.” Hacob Paronian 655. „Ar fi un lucru curios, o carte care ar arăta toate ideile care pot corupe spiritul uman, societatea, morala și pe care le găsim dezvoltate sau sădite sau presupuse în scrierile cele mai celebre, în autorii cei mai consacrați; ideile care răspândesc superstiția religioasă, maximele politice strâmbe, despotismul, vanitatea rangului, prejudecățile de tot soiul. S-ar vedea că mai toate cărțile sunt corupătoare, că și cele mai
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de preoții-profesori de la Academie. De altfel, pentru a sublinia în mod limpede acestă diferență, autorul, își găsește pentru prima oară răgazul să caracterizeze fizic, un loc și oamenii trăitori acolo: biserica schitului este de lemn, scundă, umbrită de pomi roditori sădiți de jur-împrejur, iar înăuntru plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar de cântarea dulce, bisericească. Între două vizite la schitul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Cuza, poate... În memoria noastră, Iașul se va asocia pentru totdeauna cu numele celor care au dat strălucire Moldovei și României. Memoria unei urbe, și nu a uneia oarecare, implică o actualizare mereu reînnoită, dar și o încercare de a sădi în cuvânt lumină și iubire pentru a reda în mișcare imaginea Iașului nostru. Ne dorim să rămână "poarta" unei lumi de legendă, de vechi și mai noi frumuseți. POEZIA FOCURILOR LĂUNTRICE Poezia, la Iași, domină autoritar celelalte genuri literare. De parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
era plin de bani, iar averile sale erau depuse la băncile din străinătate; Rosetti semăna vrajba între partide și printre români. Atât de răspândită era această credință, încât însuși Eminescu în Scrisoarea a III-a spune: „... hidoasa pocitură Care-a sădit în țară invidie și ură“. Cauza de căpetenie a acestei legende era statornicia în idei și convingerile înaintate democrate ale lui Rosetti. Pe când Brătianu era mai mult națio nalist și liberal, Rosetti era mai mult democrat. Afară de asta, Brătianu - precum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
răbdare, toate purtând amprenta pasiunii. A deschis pentru mine poarta unui tărâm misterios și atrăgător tocmai prin aura enigmatică ce-l înconjoară: NATURA! O zi n-a trecut fără folos. Asemenea grădinarului care nu-și lasă grădina în paragină, care sădește an de an semințe, și profesorul a sădit cunoștințele cu răbdare și profesionalism. Veșnica întrebare: „de ce?” a interconectat de fiecare dată „circuitele” punându-ne logica la încercare. Consider că sunt una dintre „semințele” care au încolțit și îi mulțumesc pentru că
Schiţă de portret. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cristina Hordilă Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1851]
-
mine poarta unui tărâm misterios și atrăgător tocmai prin aura enigmatică ce-l înconjoară: NATURA! O zi n-a trecut fără folos. Asemenea grădinarului care nu-și lasă grădina în paragină, care sădește an de an semințe, și profesorul a sădit cunoștințele cu răbdare și profesionalism. Veșnica întrebare: „de ce?” a interconectat de fiecare dată „circuitele” punându-ne logica la încercare. Consider că sunt una dintre „semințele” care au încolțit și îi mulțumesc pentru că, dacă nu ar fi insistat atâta la un
Schiţă de portret. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cristina Hordilă Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1851]
-
articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
din jurnalul la care lucrez de când am sosit aici. I-am povestit unele fapte întâmplate în familia mea și cărora eu le-am dat valoare și formă literară, să zic așa, cu mulți ani în urmă. De exemplu ,,Patima pământului sădește ură’’, text scris în anul 1995, i-a plăcut extraordinar de mult camaradului meu. * * * Marian a făcut un ultim comentariu și s-a întors pe o parte, a adormit imediat.Ca de obicei. Parcă văd undeva pe cotorul cărții ,,Ion
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
14 iunie). Aici a stat patru zile, vizitând toate mânăstirile și localitățile istorice din județ. Joi, 18 iunie. Seara, trenul regal cu elevii Școlii Palatine a plecat spre Hotin. Comandantul Cohortei „Luca Arbore” (din Rădăuți?) a luat inițiativa de a sădi un pom și a ridica o piatră monumentală într-o poiană de lângă mânăstirea Putna, unde Mihai a trăit viața cercetășească în tabără. În cadrul unei mari serbări cercetășești și arcășești urma ca această poiană să fie botezată cu numele Voievodului Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ele reprezintă pentru ei o mărturisire a inundării sufletelor de lumina și de bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care îi mișcă să se iubească unii pe alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop, de arțar și de tei și au stabilit ziua pentru sădit. În Costișa, prea erau multe locuri fără nici un pom, care așteptau întărituri! Pornind de la faptul că nimic nu e mai scump decât locul în care te-ai născut, fiecare zi de luni din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult mai mică, tata m-a luat și pe mine la această activitate, spunându mi că n-are ce să-mi strice. Mi-a pregătit și mie o tăbliță, am scris numele cu lac roșu și abia am așteptat să sădesc un puiet. Am ales un pui de arțar, care peste ani, s-a făcut un copac de o mare splendoare. De multe ori, venind în sat, am trecut și pe la arțarul "meu", încercând amintiri din anii de școală primară... Adesea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era liberat din lanț. Mulți au fost serile petrecute împreună cu sătenii mei! Multe și frumoase amintiri care n-au voie să se piardă în negura timpului! Nucii bătrâni În livada noastră am avut trei nuci bătrâni de vreme. I-a sădit bunicul. Aveau trunchiul gros, acoperit cu o scoarță plină de adâncituri, brăzdați parcă de "nervuri" neregulate. Coroana mare, rotundă, umbrea mare parte din livadă. Multe ramuri erau susținute de niște prăjini groase, lungi și foarte rezistente. Cele mai groase erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
modernul; cireșii în floare, podul tradițional, iazul cu crapi și păsări exotice, iar la câteva sute de metri, orașul cu blocurile sale moderne. Podul ce duce la „Casa Ceaiului”, aleile cu pietriș și florile de cireș creează o atmosferă fantastică, sădind armonie în sufletul vizitatorilor. Grădina este o feerie, o cascadă de flori în nuanțe de alb și roz, învăluită în liniștea și în parfumul primăverii, ce te face să nu mai percepi trecerea timpului... În Tokyo, în chiar centrul lui
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Cică ar fi răspunzător de faptele sale numai În fața lui Dumnezeu! Hildebrand, ai văzut ce urmări are acest lucru: certuri cu Biserica, certuri pretutindeni, neîncredere și intrigi. Da, Staufenii Îi ațâță pe toți Împotriva noastră, așa cum au făcut și Salierii, sădind peste tot neîncredere și zâzanii. Pentru că le-a fost și le este Încă frică de toți cei care le sunt egali ca origine, putere și avuții. Așa sunt prinții noștri și alte familii nobile care au pretenții la titlul imperial
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cel care l-a 'pregătit' la Suceava pe el și pe Cobzaru, unde le-a spus că 'mișcarea legionară este diversionistă și ea caută să ridice standardul de viață în țară, arătând că dușmanii mișcării legionare sunt comuniștii și evreii, sădind ura legionarilor împotriva regimului de democrație populară'. Nu se știe în ce măsură declarația aceasta este veridică, singurul element cert fiind prezența lui Bogos la Suceava. Nu există informații despre destinul său nici în Suceava, nici în Pitești, astfel că nu se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
menirea lor.” Din numărul doi, iunie-iulie 1992, editat în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucovinenii sau Titu Maiorescu, Eminescu și Blaga, Încă sensibil la douăzeci de ani la strigătele sfâșietoare lirice ale unui Octavian Goga sau la pășunismul idilic al excelentului traducător al lui Dante - George Coșbuc! Sau „fibra Brebanilor” mi-era prea adânc sădită În acel subconștient unde se refugiază visele, unele nume și situații care altădată ne Înfiorau, pulsiunile iraționale, devastatoare, dar și, uneori, salvatoare când totul pare pierdut, „Brebanii”, mărunți preoți de țară nord-ardeleni - ca acel „arogant” ctitor Vasile Lucaciu -, ctitori de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica/ Din pământ,/ S-o scoatem din rădăcină/ Și s-o sădim la împăratul/ În grădină,/ Ca acolo să rodească,/ Sănflorească,/ Locul sa-i priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt un alt indiciu al solarității masculine ce vine acum să „smulgă” fecioara din cadrul ei familial și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al comunității bulgare din sudul Moldovei (azi Ucraina). Au căutat să-și crească și educe copiii în credința strămoșească, într-o viață reală, cu respect pentru tradițiile și onestitatea comunității căreia aparțineau și față de etniile din orașul Bolgrad. Le-a sădit în suflete de mici să fie cinstite, respectuoase față de interlocutori, să-și clădească viitorul prin muncă, ravnă și colaborare la locurile de muncă. școala primară a urmat-o în orașul natal, remarcându-se prin inteligență, dragoste pentru învățătură, colegialitate. A
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
născut În această comună. Să cultive legături cât mai strânse Între intelectualii plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al sătenilor; și altele. Ne-am propus deci
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Culege-le din convorbire pe acelea și consideră că n-am trecut proba. Nici n-aș vrea s-o trec. Rămână teritoriul acesta într-o eternă penumbră, atât de luminescentă! Mereu greșesc. Într-un târziu am priceput că greșeala e sădită în mine, face parte din proiectul originar... Cum va arăta poezia la jumătatea secolului în curs? Va mai exista poezie? Poți să propui un text în maniera în care îți imaginezi poezia viitorului? Va influența dezvoltarea năvalnică, uneori necontrolată, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încercare. În schimb, mie mereu îmi dau povețe, fă așa că așa e bine! și, vai, deși cu convingere, cu ardoare îmi propun să mă țin de calea trasată, mereu greșesc. Mereu greșesc. Într-un târziu am priceput că greșeala e sădită în mine, face parte din proiectul originar pe care l-a urmat făptura mea când s-a constituit și de care ascultă și acum irecuzabil, până la sfârșit. Care este relația ta cu critica literară? Te-au "citit" bine criticii vremii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]