2,662 matches
-
investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
spre sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii de la Muzeul din Constanța au scos la lumină, de sub un tumul de pământ, o construcție funerară, de forma unei camere dreptunghiulare orientată E-V cu laturile de 4,07 m x 2,60 m și înălțimea de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
epocă a fierului și în perioada bizantină). A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a fost și sediu episcopal. În anul 1958, în urma efectuării unor săpături de salvare pe teritoriul G.A.S. Salcia, raion Măcin, regiunea Dobrogea, au fost trimiși doi cercetători în zonă: Aurelian Petre (1925-1982) și D. Vâlceanu. Aceștia au constatat prezența unei necropole, care a fost săpată pe o suprafață de 6.000
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei necropole, care a fost săpată pe o suprafață de 6.000 m2 la adâncimea de 2-3,5 m, iar în unele locuri au efectuat sondaje de control la 7 m. Numărul scheletelor descoperite se ridica atunci la 786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Constanța) Efectuarea unor cercetări arheologice vizând istoria vechiului oraș Callatis a dus la o serie de descoperiri întâmplătoare (prilejuite de numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară creștină, scrisă în grecește, care menționează existența unui jurist
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos). Alte săpături arheologice nesistematice au descoperit ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), situate pe latura de nord a zidului de incintă al orașului Calattis. În anii următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate astfel numai în partea de nord a orașului (neafectat de clădiri), unde s-au și efectuat o serie de săpături de salvare, cu câteva întreruperi, între anii 1965-1976. Prezența acestor disfuncționalități au împiedicat realizarea completă a tuturor constatărilor și înregistrărilor necesare mormintelor cercetate. Pentru o parte a mormintelor (339-360) există numai inventarul lipsit de alte amănunte. Au fost săpate cam
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei, fiind dezgropate 360 de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datate pentru secolul IV. 4.1. Tipurile de morminte Monografia necropolei callatiene prezintă un repertoriu voluminos de 367 de morminte (plus altele în tumuli, din epoca romană timpurie: 10 în tumulul I și 10 în tumulul II). Mormintele identificate prin săpăturile de salvare, cercetate în necropola callatiană, se ridică la peste 400 (însumând aproape 600 de schelete). În cele 338 de morminte descoperite s-au găsit 547 de schelete: 367 sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
decât în celelalte categorii. Asemănări în privința datării acestei categorii de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-o cameră funerară de formă rectangulară 3,70 m / 5,60 m x 2 m x 2 m, accesul făcându-se printr-un dromos prevăzut cu trepte de piatră. Sectorul culoarului din fața intrării, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea sa majoritate, materialul descoperit este
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vizitat localitatea tulceană în 1921, putând identifica la fața locului indicațiile anterioare. Identificând 12 turnuri din cele 14 ale fortăreței, și, dându-și seama de lipsa unor cercetări arheologice sistematice, scria în Jurnalul său că: Chiar dacă nu putem spera ca săpături sistematice pe colina Dinogeției să lămurească pe deplin istoria martirilor acestui loc, totuși s-ar putea ajunge la fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Băile de la Dinogeția, distruse către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin. Bazilica creștină de la Dinogeția a funcționat între secolele IV-VI. Au urmat o serie de săpături de salvare. În săpăturile de la turnul nr. 5, în stratul cel mai de jos a fost descoperită o piatră gravată (gemă abraxea). Pe o parte a acesteia se află o divinitate cu capul de pasăre, picioare în formă de balaur
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
către sfârșitul secolului IV ori începutul secolului următor, au fost refăcute în secolul V și transformate în locaș de cult creștin. Bazilica creștină de la Dinogeția a funcționat între secolele IV-VI. Au urmat o serie de săpături de salvare. În săpăturile de la turnul nr. 5, în stratul cel mai de jos a fost descoperită o piatră gravată (gemă abraxea). Pe o parte a acesteia se află o divinitate cu capul de pasăre, picioare în formă de balaur și trup omenesc, ținând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au dus la descoperirea unei cripte - martyrium de formă cubică și plan trapezoidal, acoperită de o capelă emisferică. Dimensiunile criptei erau egale (3,50 m). În interiorul acesteia se află două morminte martirice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]