2,271 matches
-
care se termina cu cuvintele mein Kind1. Dintr-un motiv necunoscut ochii mamei sale i s-au umplut de lacrimi, i-a prins deodată capul În mâini, l-a strâns la piept și a Început să-i acopere obrajii cu sărutări repezi și dese. Ce s-o fi ales de soții Danzig? Precis că au murit de mult. O filială a unei bănci oarecare s-a deschis cu mulți ani În urmă În locul În care se afla micul restaurant ce sclipea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sufletești ale urmașilor înțelegători. Îmi place să-l știu la Paris, atins mereu și pretutindeni de romantica melancolie a unui prinț bolnav și singuratic: „Ce mai aștept? nimic! pe căile-mi apuse, E o femeie ce sărută oricând vrea. Parisul sărutărilor nicicând n-avuse Mai tristă dragoste și mai bolnavă ca a mea...” Iată-l renunțând de bună voie la carnea iubitei. E sătul de minciuna ei și cântă pe Leda întruchipată în statuie de aur: Nu-ți vei mai face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
gândesc mult mai aproape de mine. Emoția sufletului e o așteptare solară în care nu știu de-ai să te oprești vreodată. Sunt zăvorâtă într-o cutie de vis și nu are cine să-mi închidă pleoapele mele ce atârnă în sărutările aerului. Parcă mi s a oprit respirația și setea mea e o altfel de sete. Somnul meu devine un altfel de somn. Versurile mele devin mult mai sigure pe ele. Singurătatea din mine se pare că va învinge apogeul dorințelor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Zile și nopți s-au prefăcut în dor Părea o amintire prin viața-mi arsă, faldă, Și-n plânsul timpului un cântec în decor. O, tu, nebun din clipe sfărâmate, Ce mă iubești și pari venit din stele, Tresari prin sărutări din vieți uitate Și-n clipele de geruri ești un REFREN DE ERE. Dar noaptea doare, pe un nor de ceață Și în surâsul ei doar trecători de sori Ca un luceafăr porți surâsul tău pe față Și mă strivești
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
din ploile cu chipul alb de seară Pe trupul de furtună din clipele de Zei Doar lacrima durerii, pe un decor de seară. Va răcori gândirea ce azi vă mai imploră Să răsfoiți cuvântul cu-o grație fierbinte Și-n sărutări de vise un dor vă mai devoră, Când rugător și singur un Ochi încet se vinde. Prin templul de tristețe ce mă condamnă Eternul meu de dragoste nuntită, În sufletul de noapte o rază încet mă scaldă Pe un parfum
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
iubirea în clipe fără nume Când doar copacii plânși în arderea zorită Au suferit prin vremea colinelor de spume. În camera sortită, O candelă mai plânge Prin patul alb de doruri, O umbră-n fericire Tresare în distanța, ce-n sărutări se stinge, Privirea legendară din ICOANA VIE n nemurire. O sete de iubire, O sete de-nceput Amorul irosit în clipe amăgitoare Tu taci și-n calmul Sfânt, O rodie te-a vrut, Să mai săruți tăcerea, dintr-un destin
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-nnebunită e-o continuă gândire, Ce cutremură o lume, și n trăiri mi te visează. 18-09-2007, 1300h TEMPLU DE CUVINTE E toamnă-n suflet și-n vise mă apasă O despărțire-n timp, cu zările pierdute Erai o veșnicie de sărutări prin oaze, Când din iubiri terestre priveai la ore mute. Cum se ducea prin patul de ceruri suferind Că mi-am pierdut iubirea din morminte Și cerul meu de stele dansa pe-un veșnic vânt Din doruri sfâșiate priveam la
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
albe de versete, Ești un pământ de vise, precum un Om sculptat Și-n frumusețea nopții ești templu de cuvinte. Tresari din cimitire, când o iubire minte Să facă jurăminte în țarina de dor, Pe brațul tău de somnuri din sărutări știute Sunt chinul legendar, în plapuma de nor. Și-n noaptea albă prin ciutura de scrum Mai dezveleam doar florile de ere Printr-un veșmânt de stele, făceam un legământ Să fiu o veșnicie de dragoste-n poeme. 30-10-2007 AȘCHIA
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
se preface-n taine de cuvânt Îngenunchez în noaptea iubirilor de sfere. AȘTEPTAREA-I LACRIMĂ DE ZARE Nu știu de pot să uit vreodată Chipul celui ce-n vis mă face Să las iubirea pe-un țărm plecată Și-n sărutări, delirul să-l îmbrace. Nu știu de ce în amfora de dor E aceeași simfonie de iubire Ce se frământă-n șoaptele de nor Prin taine ferecate-n zile. Nimic nu mai rămâne-n univers Decât privirea nopților îmbietoare Și-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-a neamului de vieți, Se-amesteca prin somnul planetar Și-n sângele prelins prin trupul de profeți... M-a părăsit iubirea în înserări pustii Când universul meu întins pe-o lume Mai sângera prin stelele târzii, Și te-nvelea în sărutări de spume... II M-a părăsit iubirea ce eu o veșniceam Cu îngerii ce locuiau pe lună Îmi mai trăiam în foamea mea de ani Această visătoare sete de nebună... M-a părăsit iubirea și n-am să mai trăiesc
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
decât să mi se spună că sunt frumoasă și chiar să mă simt astfel frumoasă. Nu mă intersează mișcările iscusite cu limba sau unduirea șoldurilor. În cazul meu, cinci minute de complimente sunt mult mai eficace. După încă multe alte sărutări și gesturi de explorare, dacă vreți să le numim așa, a devenit evident că seara se orientase într-o direcție clară. Adam s-a tras de lângă mine. —Dumnezeule! a exclamat el. Ești o vrăjitoare! Mă înnebunești! Ești superbă! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
placi. Iar dacă aștepți În dormitor, o să mă curăț și de Veronica, și de acel bancher de investiții. *** Se Întoarse la el goală, brunetă și cu părul Încă ud. Bud se sili să acționeze Încet, să nu se grăbească cu sărutările, de parcă Lynn ar fi fost o femeie singură și tristă, pe care Își dorea să o iubească pînă la moarte. Femeia Îi susținu lentoarea cu sărutările și mîngîierile ei. Bud nu se putu abține să se gîndească la o eventuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
părul Încă ud. Bud se sili să acționeze Încet, să nu se grăbească cu sărutările, de parcă Lynn ar fi fost o femeie singură și tristă, pe care Își dorea să o iubească pînă la moarte. Femeia Îi susținu lentoarea cu sărutările și mîngîierile ei. Bud nu se putu abține să se gîndească la o eventuală prefăcătorie, așa că se grăbi să o guste, ca să fie sigur. Lynn gemu. Îi luă mîinile și i le puse pe sînii ei, stabilind un ritm pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
degete dantelate de ceață, adoarme în paragină, uitată la timpul trecut. Au dispărut însetații după frumos sau tânjesc ascunși în neîmpliniri, căutând printre genele înrourate, înmiresmatele pajiști de odinioară... Nu se mai încumetă nimeni să tulbure liniștea apei, după ultima sărutare pătimașă, a soarelui grăbit spre apus.
Paragina by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83314_a_84639]
-
vis Și albul tău în magică splendoare. Ne vom plimba ascunse-n adieri, Din când in când oprindu-ne pe cale Să mângâiem cu gândul primăveri Și s-o pornim pe-alei, pașind agale. Când florile vor fi-nflorit demult, În sărutarea vie-a dimineții, Te voi opri din drum, ca să ascult Poveștile din vremea tinereții. Și-apoi, când soarele indrăgostit, Va mângâia și munte și genune, Îmi voi aduce darul meu rostit, Într-o eternă caldă rugăciune.
D?-mi m?na iarn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83318_a_84643]
-
de gânduri întunecate și chiar golită și de...“ „Iar după ce ai așteptat neașteptatul care a venit când ai vrut tu și a fost surprinzător pe cât ai vrut să fie, ce-ai mai făcut? Ai luat-o de la capăt? adică plimbări, sărutări, declarații de amor, îmbrățișări și tot tacâmul, pentru că numai un bărbat putea fi acel atât de neașteptat aștept...“ „Ești un monstru! Un monstru de cinism! Vrei să mă faci să te urăsc?“ „Ai fi în stare?“ „O, Doamne, cât mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
principal și între noi s-a căscat un mic spațiu nefamiliar. Până la portalul de la intrarea noastră era o scurtă alee mărginită de câțiva leandri răzleți și acolo, înainte de a descuia ușa, sperasem să încerc să-i fur Fionei o primă sărutare. Dar atmosfera nu mai era propice. Ea părea încă încordată, ținându-și poșeta strâns la piept, iar eu eram atât de emoționat, încât am bâjbâit prostește un secol - atât mi s-a părut - cu cheia în broască, până am observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu am habar, Știu doar atâta că la pat, S-a dovedit a fi măgar! - Nu l-am crezut așa dotat! Supărat pe iubita sa vânzătoare Nu-i motiv de supărare, Din obișnuință-i gestul. Când ți-a dat o sărutare, Ce-ai fi vrut, să-ți dea și restul? O fată fierbinte Observând că mă codesc, Zise scurt, pe față, Că pe dânsa o-ncălzesc Numai banii-gheață! Flagrant delict pe scara blocului Ispitindu-l, a intrat C-o vecină în
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
bună a nopților regretabile. Ambii parteneri regretă atât de mult încât nimeni nu află nimic de ele. Bine, am aprobat. —Acum întoarce-te în pat și hai să comandăm micul dejun. După două croissante, două cafele cu lapte, două sute de sărutări și un minim absolut de două foarte regretabile orgasme eram bine ancorați în patul din camera 606. Eram amețită de-atâta fericire. Orgasmul este, într-adevăr, soluția la aproape orice problemă de viață. Cred sincer că n-ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
secol îi promisesem lui Julie că vom prânzi împreună. În plus, aniversarea tatei era peste numai câteva zile și trebuia să mă pregătesc de plecare vinerea următoare. În timp ce mă îmbrăcam - chestie care a durat o veșnicie, pentru că eram întreruptă de sărutările de 450 de secunde despre care v-am vorbit - a început să sune mobilul lui Charlie. Tocmai intrase în baie să se bărbierească. Să răspund eu? l-am întrebat. — Te rog, veni răspunsul. Am apăsat pe tastă. —Alo? —Hei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
moacă de invalid care sigur nu știa pe ce lume e. Dar acum știi! Ai stat și-ai întors-o pe toate fețele, știu eu! Zi-mi! Eduard zâmbi larg și o trase cu nerăbdare pe pat, acoperind-o de sărutări. — Cum a fost? Hai, spune-mi tot! îl interoga ea cu ochii strălucind, în timp ce-l ajuta s-o dezbrace și să se dezbrace, aproa pe sfâșiindu și hainele într-un neastâmpăr de nestăvilit. Am tot încercat să-mi imaginez senzația
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
măsură. își înfipse mâinile cu degete lungi în pletele lui negre și îl trase cu furie de păr, pentru a-l obliga să o privească. — De ce taci? Spune-mi! Spune-mi odată! îl somă, gâfâind. Eduard îi astupă gura cu sărutări, pentru a o face să tacă, dar era prea târziu; îi trecuse toată frenezia și se detașase brusc. Asistă de undeva, din afara ființei lui, la actul sexual care continuă acolo, în camera lui, în patul lui. îl cuprinsese o apatie
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de tot felul și tropăi printr-o sală imensă, salon de dans al exterminatei aristocrații locale, ulterior fost club muncitoresc, în urma confiscării forțate a proprietăților burgheze, de către puterea democrației populare. Așa se putea considera, cel puțin după afișele grosolane, sugerând sărutările unei Perinițe și după straniile ecouri pe care la ocaziona răsunetul resturilor de ziduri. În galopul lui fără frâu, pe dinainte-i, se perindară un câmp de latrine din acelea de scânduri, cu pereți dezinfectați periodic, prin tămânjire cu var
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dublu, foarte solid întocmit, în așa fel încât să nu scârțâie. Căzură unul în brațele celuilalt, sărutându-se, mușluindu-se, mușcându-se, trăgându-și hainele de pe ei, împleticindu-se cu înfrigurare în ele, enervându-se și împiedicându-se... Potopind-o în sărutări, Vladimir simți că va urma o noapte frenetică de iubire: își zise că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii ei strălucitori, frumoși și cu globi rotunzi, ca de ciută (deși nu există pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-și ideea: S-o fi dedicat, nu glumă! pufni ea într-un râs argintiu și făcu un gest, cu palmele adunate căuș, prin care voia să arate că, astfel, de pe buzele ei trandafirii, pornise în eter un carnavalesc șuvoi de sărutări. Emisia de sărutări putea fi pentru orice entitate din univers. Părea să fie uitat, ca destinație, doar manechinul gonflabil, care ar fi dat orice de pe lume, numai ca fata să-i acorde atenție. O atenție specială și, dacă se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]