5,379 matches
-
perceput drept o organizație ce promovează drepturile minorităților în România și mai puțin drept formațiune politică. Pe de altă parte, prin UDMR se pot atrage fonduri din Ungaria pentru dezvoltarea comunității și în general acest lucru este bine cunoscut de către săteni. Din cauza fostului primar, promovat de conducerea județeană UDMR, relațiile cu aceasta au avut de suferit. În Zerind nu există „tabere” pe criterii politice: membri UDMR participă la ședințele celorlalte partide din sat și invers, primarul PD, viceprimarul PSD, consilierul de la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aceasta au avut de suferit. În Zerind nu există „tabere” pe criterii politice: membri UDMR participă la ședințele celorlalte partide din sat și invers, primarul PD, viceprimarul PSD, consilierul de la PUR, cu toții participă la ședințele UDMR pentru că, după cum ne spun sătenii, toate interesele partidelor trebuie să fie în primul rând interesele comunității, privindu-i în aceeași măsură pe toți. Toate întâlnirile au loc la căminul cultural unde, de altfel, se desfășoară ședințele consiliului local. Domnul farmacist și lider politic local este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru cazurile sociale din sat. Membri asociației joacă rolul de lideri locali importanți. Tot ei sunt cei care conduc și Liga Pensionarilor înființată de Csaky Apollonia. Secretara primăriei - este o persoană puternic implicată în activitățile comunității. Este percepută/plasată de către săteni în rolul specialistului (întotdeauna știe să îndrume oamenii în orice problemă administrativă sau juridică). Este în relații bune cu ceilalți angajați ai primăriei și cu membri Asociației Pro Zerind. Directorul școlii - este conștient de misiunea lui de intelectual care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la bar; bătrânii umblă la biserică și acolo discută” (pensionar, 65 de ani); „Ședințe organizate de primar sau la Asociația Pensionarilor” (studentă, 23 de ani). În ce situații? Inundațiile de primăvară ale Crișului Negru sunt situații de criză care apropie sătenii. Se lucrează la drumuri, canale de scurgere a apei, la consolidarea digului pe parcursul întregului an și cu eforturile directe ale sătenilor (inițiate de primar): „La șanțuri și la drumuri am experiențe plăcute... Am încercat să ajutăm oamenii pentru că am luat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
studentă, 23 de ani). În ce situații? Inundațiile de primăvară ale Crișului Negru sunt situații de criză care apropie sătenii. Se lucrează la drumuri, canale de scurgere a apei, la consolidarea digului pe parcursul întregului an și cu eforturile directe ale sătenilor (inițiate de primar): „La șanțuri și la drumuri am experiențe plăcute... Am încercat să ajutăm oamenii pentru că am luat niște tuburi din astea pentru scurgerea apei... Am trimis oamenilor o rugăminte fiecăruia. Și am văzut că oamenii s-au mișcat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cultural. „Se organizează Farsang, Ziua Zerindului, Balul Viilor” (farmacist, 65 de ani); „Cupa regională de fotbal, Ziua Zerindului în iulie” (studentă, 23 de ani); „Bal de culesul strugurilor, Bal mascat” (medic, 41 de ani). Zerind și realitatea integrării europene Atitudinea sătenilor față de Uniunea Europeană Oamenii din Zerind sunt bine informați în ceea ce privește integrarea europeană a mediului rural românesc. Ca surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și TV (difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent, fac referiri la situația Ungariei ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
presa scrisă, emisiunile radio și TV (difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent, fac referiri la situația Ungariei ca membru recent al UE), cursurile de informare oferite de o fundație româno-germană și organizate la primăria Zerind și, bineînțeles, discuțiile între săteni pe marginea acestui subiect de actualitate. „Au fost deja de două ori fundația româno-germană au ținut cursuri despre UE la primărie” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Sperăm că ne apropiem spre UE” (pensionară, 72 de ani); „Am
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
televizor vorbesc mai mult, despre regulamentele agricole” (femeie, 52 de ani); „Oamenii sunt curioși cum va fi” (pensionară, 72 de ani). Surse de informare despre Uniunea Europeană și satele din Uniunea Europeană Aprecierile sunt diferite în privința cantității dezbaterilor ce au loc între săteni pe subiectul integrării. Chiar dacă toți respondenții susțin că au loc discuții pe această temă, unii consideră că se discută prea puțin, alții că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
O să trăim mai bine sau mai greu?” (viceprimarul, 30 ani); „Vorbesc. Toți cred că va fi mai bine. Vorbesc că vor crește numărul locurilor de muncă” (casnică, 21 ani); „Despre lipsa locurilor de muncă, agricultură, creșterea animalelor” (Agricultor, 60 ani). Sătenii din Zerind preferă ca sursă principală de informare ziarul. Toți respondenții citesc ziare. Majoritatea preferă ziarul de limbă maghiară Nyugati Jelen, apoi: Adevărul de Arad, Observatorul de Arad, Kronika, Realitatea, Jurnalul Național. Din ziar sunt preluate aproape toate informațiile legate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că e bine să intrăm în Uniunea Europeană” (medic, 41 de ani). Oamenii se așteaptă să aibă loc multe schimbări odată cu intrarea României în UE. Fac referiri în special la schimbările care vor avea loc în agricultură, ca interes imediat pentru săteni. Schimbările vor fi relativ greu de suportat în prima perioada, care variază de la câțiva ani până la intervalul dintre două generații: „Poate va fi bine pe termen lung” (directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Va fi bine poate pentru nepoțica mea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
informare utilizată, alături de posturile de radio, postul televiziunii naționale și posturile TV maghiare. b. O bună comunicare cu exteriorul: diferite forme de migrație (legături cu satele învecinate, cu centrele urbane din regiune și legături internaționale active). c. Legături puternice între săteni și instituțiile publice locale (primărie, dispensar, biserică) și regionale (consiliul județean, organizații politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diferite forme de migrație (legături cu satele învecinate, cu centrele urbane din regiune și legături internaționale active). c. Legături puternice între săteni și instituțiile publice locale (primărie, dispensar, biserică) și regionale (consiliul județean, organizații politice județene). d. Legături active între săteni și liderii locali. e. O bogată experiență de întrajutorare și deschidere către comunitate. f. Infrastructura dezvoltată: telefonie fixă, acces la Internet, rețea de apă, rețea de gaze, drumurile pietruite. g. Valori ridicate ale toleranței. În Zerind, format în majoritatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de a găsi un loc de muncă în industria centrelor urbane apropiate Zerindului au făcut ca locuitorii să aleagă Fabrica de la Nadab (sat situat la 17 kilometri) sau lucrul cu ziua în satele învecinate. Contextul favorabil dezvoltării, interesul activ al sătenilor față de integrarea europeană, percepția realistă a acestora asupra situației economice și sociale existente, ne ajută să reafirmăm, la finele studiului nostru, că Zerindul se găsește pe drumul către modelul comunității pe care am numit-o generic: satul european. Zerindenii știu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satului lor de modelul european. Însă știu că integrarea europeană trebuie să înceapă înaintea aderării. Au exemplul vecinilor lor din Ungaria ale căror diagnoze și sfaturi difuzate prin mijloacele de comunicare în masă le urmăresc cu mare atenție. Astfel, intervențiile sătenilor în direcția integrării sunt alese după posibilitățile reale ale comunității: a. Dintre modificările aduse la nivelul ocupațiilor principale amintim: abandonarea „îndopatului gâștelor” (protecția animalelor); câteva familii încep o afacere cu albinăritul (care înlocuiește alte ocupații principale care devin nerentabile odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și a spațiilor publice ce împrejmuiesc gospodăria (strada, albia Crișului etc.). Toate casele din sat sunt văruite primăvara; animalele sunt închise în spații special amenajate pentru creșterea lor în interiorul gospodăriilor; este interzisă parcarea autoturismelor și a utilajelor agricole pe stradă; sătenii întrețin gardurile și spațiile verzi ce împrejmuiesc gospodăria. Nivelul ridicat de informare asupra problematicii integrării și interesul activ al majorității sătenilor față de aceasta au avut, ca premise principale, cel puțin două contexte premergătoare acestei situații: a. Valorificarea potențialului comunitar al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în spații special amenajate pentru creșterea lor în interiorul gospodăriilor; este interzisă parcarea autoturismelor și a utilajelor agricole pe stradă; sătenii întrețin gardurile și spațiile verzi ce împrejmuiesc gospodăria. Nivelul ridicat de informare asupra problematicii integrării și interesul activ al majorității sătenilor față de aceasta au avut, ca premise principale, cel puțin două contexte premergătoare acestei situații: a. Valorificarea potențialului comunitar al unui sat, în care întrajutorarea a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul clăcii și ca efect al pericolului generat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat, în care întrajutorarea a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul clăcii și ca efect al pericolului generat de inundațiile determinate de creșterea cotelor apelor Crișului care amenință distrugerea gospodăriilor satului în medie de două ori pe an. Sătenii au așadar practica întrajutorării și cred în rezultatul efortului comun pentru dezvoltarea comunității lor. b. Situarea geografică a satului (la 5 kilometri de Ungaria) și accesul la informații ce provin de la o experiență asemănătoare deja consumată, cea a aderării Ungariei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Tomșaniului, ci a unei întregi zone aflate în apropierea unei conducte importante de combustibil, o sursă informală și ilegală de venit, mai mult sau mai puțin importantă, a reprezentat-o așa-numitul furt de combustibil „de la conductă”. Faptul că mulți săteni s-au îndeletnicit cu asemenea practici este recunoscut de oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului”, cu activități de tip antreprenorial. Alteori, sătenii declară că majoritatea tomșenenilor au furat combustibil, activitatea fiind percepută însă ca oarecum normală în contextul dat. Adevărații infractori sunt considerați doar „cei care au furat cu cisterna, și nu amărâții care furau și ei câteva găleți, acolo”. Există o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
construi o casă și pentru a-și cumpăra o mașină. Numărul persoanelor care migrează în străinătate nu a putut fi precizat și diferă destul de mult de la un intervievat la altul; astfel, dacă viceprimarul a declarat că ar fi aproximativ 20-25, sătenii au declarat că ar exista cam 60-70 de persoane în această situație. Un indicator al existenței unui potențial destul de important de migranți în țările amintite mai sus este faptul că în sat există o firmă de microbuze care asigură transport
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
reciclare a deșeurilor. Oamenii nu cunosc însă aproape nimic despre aceste inițiative ale primăriei deoarece nu au fost informați. În martie 2005, primăria a organizat adunări populare în fiecare sat al comunei, pe ordinea de zi la aceste întâlniri cu sătenii fiind expuse gospodărirea, agricultura și raportul de activitate al comunei pe anul 2004. Numărul sătenilor prezenți la aceste adunări populare organizate de primărie a fost: în Loloiasca - 100 de persoane, în Magula și Sătucu - 6 persoane și în Tomșani - 1
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu au fost informați. În martie 2005, primăria a organizat adunări populare în fiecare sat al comunei, pe ordinea de zi la aceste întâlniri cu sătenii fiind expuse gospodărirea, agricultura și raportul de activitate al comunei pe anul 2004. Numărul sătenilor prezenți la aceste adunări populare organizate de primărie a fost: în Loloiasca - 100 de persoane, în Magula și Sătucu - 6 persoane și în Tomșani - 1 persoană. În opinia autorităților, lipsa sătenilor la aceste adunări populare demonstrează lipsa de coeziune a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
raportul de activitate al comunei pe anul 2004. Numărul sătenilor prezenți la aceste adunări populare organizate de primărie a fost: în Loloiasca - 100 de persoane, în Magula și Sătucu - 6 persoane și în Tomșani - 1 persoană. În opinia autorităților, lipsa sătenilor la aceste adunări populare demonstrează lipsa de coeziune a acestora și lipsa de interes ce o manifestă față de rezolvarea problemelor comunității. Singurul proiect de dezvoltare care a fost menționat de către toți sătenii îl constituie introducerea gazelor în comună. Inițial, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Tomșani - 1 persoană. În opinia autorităților, lipsa sătenilor la aceste adunări populare demonstrează lipsa de coeziune a acestora și lipsa de interes ce o manifestă față de rezolvarea problemelor comunității. Singurul proiect de dezvoltare care a fost menționat de către toți sătenii îl constituie introducerea gazelor în comună. Inițial, în 1992-1993, preotul din Magula a strâns o sumă de 600.000 lei de la sătenii din cele două sate (Magula și Tomșani) pentru a introduce gaze. Gazele au fost introduse în comună abia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
interes ce o manifestă față de rezolvarea problemelor comunității. Singurul proiect de dezvoltare care a fost menționat de către toți sătenii îl constituie introducerea gazelor în comună. Inițial, în 1992-1993, preotul din Magula a strâns o sumă de 600.000 lei de la sătenii din cele două sate (Magula și Tomșani) pentru a introduce gaze. Gazele au fost introduse în comună abia după anul 2000 și, în primă fază, s-a făcut traseul stradal în satul Magula. Banii dați inițial nu au mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]