3,569 matches
-
decenii ale secolului XX. Comunitatea rurală și urbană a susținut procesul de alfabetizare, progresul instructiv-educativ și modernizarea învățământului, a facilitat avansarea frontierei instrucției propriu-zise până la nivelul categoriilor populare. Circularele școlare din Banatul Montan ilustrează fidel relația stat-comunitate rurală, rolul comunității sătești în dinamica raportului școală-societate, într-un secol în care procesul de modernizare a învățământului a mers alături, dar ascendent, pe linia modernizării societății și statului. Publicul-țintă al acestor ordonanțe școlare a fost format din învățători și comunitățile locale, cărora le-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
subzistență, pe suprafețe mici, care asigura strictul necesar al familiei. Pescuitul, vânatul era liber, poienile pădurilor asigurau pășuni bogate, suficiente pentru creșterea vitelor. Pășunile mari, pentru văratul turmelor de oi, al cirezilor de cornute erau, în general, în administrarea obștilor sătești și aveau un statut special, generator de revolte, în cazul încălcării dreptului tradițional de pășunat. Se știe, spre exemplu, că, Iancu de Hunedoara, înțelegând importanța fidelității față de rege a populației de la graniță, a încercat să limiteze excesele stăpânilor locali. Cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a fost în prima parte a întâiului război mondial din secolul trecut. Revenind la documente, se cunoaște că, la jumătatea secolului al XIII-lea, când Ungaria a ocupat Transilvania, Țara Bârsei și-a conservat sistemul de organizare, menținând puterea obștiilor sătești, dar a fost instituit și un comitat regal. La 1234 este atestat documentar și orașul Brașov, sub numele de Corona, actualul nume îl găsim abia în anul 1294. După aproape un secol, mai precis în anul 1377, marele centru comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
departe - 25 40 km. - așa că a veni la târg aici, înseamnă a pierde 2-3 zile de lucru și a obosi prea mult vitele. De aceia oamenii acestor sate caută săși acopere nevoile gospodăriei cu ceia ce pot cumpăra din târgurile sătești vecine lor: Leova, Răducăneni, Crasna, Fălciu, Drânceni, sau din orașele către care au drumuri mai bune și mai fără dealuri, Vasluiul, pentru locuitorii satelor din bazinul Crasnei și Bârladul, pentru cele din basinul Elanului. Așa de exemplu Vutcanii și satele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
noastre sunt esențiale. Sorin BOCANCEA Iași, 13 mai 2013 Capitolul 1 EXPERIENȚELE CONSTITUȚIONALE ALE ROMÂNIEI ȘI POSIBILE MODELE Povestea Constituției la români Cristian BOCANCEA O poveste despre Constituție la români este la fel de necesară ca o istorie familială, ca o monografie sătească sau un manual (decent) de istorie națională. Trebuie să știm cum ne-am disciplinat birocratic, administrativ și politic în epoca modernă, pentru a înțelege unde mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cultele și secretariatul statului), precum și organizarea administrativ-teritorială, bazată pe județe și plăși în Muntenia, iar în Moldova, pe ținuturi și ocoale. Justiția era și ea organizată pe principii moderne, creându-se instanțe ierarhice în materie civilă și penală (de la tribunalul sătesc, la Înaltul Divan), precum și tribunale administrative și comerciale; s-au reglementat profesiile de judecător, procuror și avocat, într-un nou sistem de justiție, care interzicea tortura, mutilarea și confiscarea averii. Scrierea Regulamentelor în Principate, de către comisii boierești supervizate de ruși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1 mai 1904 stabilea pentru comune o nouă organizare sub raportul constituirii, atribuțiilor și funcționării organelor comunale. Și ea aducea o prea accentuată centralizare: puterea executivă este personală (primarul) și nu colectivă, se înființau la sate organe administrative precum "sfatul sătesc" și "delegatul satului", dar erau concepute ca organe consultative. 6. Legea din 29 aprilie 1908 înființa comunele rurale suburbane, acele comune aflate pe o rază de 3 km de la marginea orașelor și situate în interiorul liniei de fortificații pentru București. 7
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
medii industriale, pentru care el va reprezenta curînd un instrument de teroare antirevoluționară. Organizat în escuade sau căprarii de luptă (squadre), înarmate, motorizate și organizate de foști ofițeri de carieră, acesta își înmulțește "expedițiile de pedeapsă" mai întîi împotriva cooperativelor sătești și a municipalităților socialiste ale bogatelor regiuni agricole din nord și din centru, apoi împotriva Caselor Poporului și a organizațiilor muncitorești din orașele mari industrializate. Toți cei care opun rezistență, comuniști, socialiști, sindicaliști, dar și catolici și liberali sînt maltratați
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de la Trușești, încadrată în fazele civilizației Cucuteni. Aici, în această localitate veche, a luat ființă în anul 1953 un liceu: Școala Medie Mixtă Trușești - așa cum a fost denumirea acestei unități școlare mulți ani după înființare. Nașterea acestei școli în mediul sătesc, dorindu-se o prelungire a gimnaziului existent în localitate, a reprezentat un eveniment deosebit de important pentru toate comunitățile din zonă. Elevii, absolvenți ai școlilor generale, care doreau să învețe, nu mai trebuiau să plece la Iași, Dorohoi sau Botoșani. Ei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
patronului de la SC "Bucovina Electrotop" Rădăuți, Burciu Gheorghe. Locuința lor din cartierul "Hlineț" era singura construcție din cărămidă din comună la acea vreme, cu modele geometrice exterioare deosebit de frumoase. Cu multe încăperi și dotată cu cele necesare unei alese gospodării sătești, locuința era o mândrie nu numai pentru familie, ci și pentru sat. Multe dependințe, animale de tot felul și un mic "parc de mașini" îl plasa pe Dragomir Burciu, printre gospodarii de renume ai Costișei. Căsătoria i-a binecuvântat cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se exprimă scriitorul Iordan Chimet în "Balade pentru vechiul drum" "Nu erau nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-a metamorfozat în mâinile creatorilor populari (și costișeni) în opere ce poartă pecetea eternității. Zona Costișei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ceva mai lent. Explicația rezidă în faptul că autoritățile locale au decis începerea construirii clădirilor în care urmau să funcționeze o serie de instituții absolut necesare în orice comunitate cât de cât civilizată: primărie, poliție, dispensar, școală și un magazin sătesc. Toate aceste construcții s-au înălțat prin "muncă voluntară" sau "muncă patriotică". Această îmbinare nevinovată de cuvinte: "muncă patriotică", venită pe filieră stalinistă, își avea corespondentul în monstruoasa și terifianta propoziție "Munca te face liber" "Arbeit macht frei" ce trona
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ceea ce însă nu exclude că ele toate erau nu că secundate de poezie, ci chiar impregnate de ea. Plus că nu eram străin de muzică, fiind protagonistul care evolua în show-uri elementare pe scena școlii sau cea a clubului sătesc... Adică, trăiam într-o atmosferă artistică pe care eu însumi mi-o râvneam, dar făceam ceea ce reușeam, însă nu prea multe, totuși, fără școală specială nu înveți pictură sau sculptură, nu diversifici tu chipurile lumii cu măștile tale papier-mâché, astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rigiditatea mantrelor; natura era marea mantră acum: ea ne înălța, ea ne susținea! Mireasa șia primit logodnicul și s-a oferit la fel de pur ca întotdeauna. O binecuvântată pâine mare și rotundă de Brașov, cu salam și kaiser dintr-un magazin sătesc, banane și apă minerală, toate servite unor înfometați, pe un pământ reavăn de martie. ...Am ajuns acasă, seara. Maxi, cățelul meu, mă aștepta să-l plimb și pe el... L-am plimbat și am meditat împreună sub cerul liber. martie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
numere până la 20 septembrie cu 196 pagini. Citim în Bucovina documentarul: „Din istoria românilor din Transilvania” (până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” - cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa și în modul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în anul 1880, în care calitate este membru al Dietei din Bucovina și deputat în parlamentul din Viena. A fost totodată o personalitate culturală a Bucovinei, preocupat de viața culturală a românilor. A scris și a editat manuale pentru școlile sătești, cărți de cult în limba română și germană, a înființat tipografia care i-a purtat numele, a scos și sprijinit revista Candela (1882), s-a ocupat de editarea de calendare în limba română. Din 1841 până în 1859 a colaborat cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clasic din Suceava între anii 1870-1878. În toamna anului 1878 s-a înscris la Facultatea de teologie de pe lângă Universitatea din Cernăuți. În anul 1886 a fost promovat la rangul de doctor în teologie. Și-a început cariera preoțească la parohia sătească Stroești (18871889), după care, până în 1896 e preot în orașul Suceava, dar și profesor de limba română în localitate. În 1897 e preot în Cernăuți. Cu concediu de studii și o bursă de la Fondul religionar al Bucovinei, timp de mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lianu. * Izvodiri, revistă literară, anul I nr.1 apare în septembrie octombrie 1934, la Cernăuți. Redacția și administrația Plaiul Cosminului. Din interior: Trăian Chelaru, Păcat (versuri); T. Lianu, Curcubeu peste țară (versuri), Nicolae Albu, Mâna lui Vulpe; E. Ar. Zaharia, Sătească (versuri); Adrian Berariu, Cântec sfânt (muzică); Mihai Verbovschi, De la dial de Rădăuți” (muz-volk); E. Sfeclă, versuri folclor; T. Lianu, versuri-folclor, George Strătoiu, Fălcile lui Toloacă (fantastică); Liviu Rusu, Muzica noastră bisericească și Cronică. (din Viața Școalei, 30 noiembrie 1934) * Legiuitorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și voi lipsi cam o lună. Vă scriam În ultima scrisoare că ar fi necesar să faceți și un drum la Broșteni, pentru că tatăl meu acolo și-a desfășurat activitatea cea mai importantă: școală de dogărie pentru adulți, pomicultură, cor sătesc de adulți și alfabetizare, Într-o vreme când toate acestea erau rarissime. Mai sunt țărani bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. Vă doresc mult succes În frumoasa dumneavoastră activitate, Întru memoria celor merituoși și vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-se perioadele (dejismul și ceaușismulă, ajungându-se la un curios proces de inversare a responsabilităților, Dej și acoliții săi, marii criminali ai stalinismului și post-stalinismului, creatori ai pușcăriilor teribile de la Sighet, Aiud și Pitești, exterminatorii elitei culturale, politice, economice și sătești, sunt „uitați”, șterși sau „acoperiți” de figura „vampirului de Ceaușescu”. Dej, Pauker, Luca și ai lor au arestat și împușcat zeci și zeci de mii de inși, din toate straturile populației, și au instalat, pentru vreo două decenii, un regim
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
clean la nălucă, de un kgr. greutate, în Moskba Peka. 17 Mai. Râurile și pâraiele sunt întrebuințate la irigație, prin zăgăzuirea apei și stabilirea unor turbine electrice care pompează apa și o trimit după nevoie. În Uniunea Sovietică, uzinele mici sătești sunt împrăștiate în foarte multe colhozuri transformând viața și înlesnind-o. Unde era altădată întuneric și muncă chinuită, acuma e lumină și bucuria muncii. În Fevruarie 1945, Stalin a iscălit decretul pentru dezvoltarea electricității la sate. Chiar din primul an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lupu din Iași. Raionul Trușești, regiunea Suceava unde nu mai există analfabeți. În anii din urmă s-au clădit 38 de școli dintre care 4 planificate de minister și 34 prin sârguința sătenilor. 98 de cămine culturale într-un raion sătesc, cu o sută și ceva de sate. Bibliotecă raională, biblioteci la căminuri și colțuri de citire. Secretarul de partid raional, un muncitor de la fabrica de zahăr. Dispensar, maternități (8). Populația de mijlocași, sărăcuță, însă înțelegătoare a timpurilor nouă. Vești despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum să nu se ridice?... Dacă au ajuns așa, și nici ce mânca n'au, trebuie să fie oleacă de tocană..." Vă rog să primiți, domnule Ministru, asigurarea respectului meu. 3 Septemvrie 1907* Folticeni Mihail Sadoveanu [DESPRE RONETTI-ROMAN, CERCURI CULTURALE SĂTEȘTI ȘI ALTELE]* Acum câțiva ani într-un marș militar cătră tabăra de la Șipote, m-am oprit în târgul Hârlăului. Acolo am găzduit o noapte, la un Ovreiu, și de la el am auzit despre un nou proprietar al moșiei de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Potrivit hotărârii Dv., în vacanța Paștelor am vorbit la conferințele generale ale învățătorilor în două locuri: la Iași și Folticeni. Subiectul a fost: Învățătorii față de mișcarea cooperativă. Am arătat ce importanță extraordinară au pentru vremurile de față, la noi, tovărășiile sătești: băncile și obștiile. În criza economico-socială prin care trecem, ele sunt singura dezlegare. În popor au prins repede; în câțiva ani s-a strâns în bănci un capital frumos. În acest scurt timp ele au luat și o nouă îndrumare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]