3,827 matches
-
Împrejurimile Zajecarului, și de acolo spre Dunăre. Era o zonă de dealuri joase, Împădurite, care prevesteau parcă apropierea fluviului. Deși nu se zărea Încă nimic, vântul aducea miros de apă și de pește, iar păsările făceau ocoluri largi, coborând spre sălcii și stufărișuri. - Negotin... șopti Dușan, privind din umbra pădurii satul care părea adormit. Era un sat mic și liniștit de pescari, rar călcat de patrulele turcești. Acolo, Dușan și Strajan aveau prieteni care l-ar fi putut trece Dunărea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
caracterul meschin, lipsit de onoare și de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al nației românești și abia strănepoții Caradalelor vor putea fi români. Caradalele actuale, chiar să vrea, nu pot să fie români, precum din salcie, oricât ne-am sili, nu putem corci stejar. Lupta Moldovei contra numiților munteni nu este deci îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în mod
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în raportul în care stă ghinda stejarului cu rădăcinele, trunchiul, creșterea ulterioară. Semibarbaria e altceva, e o boală produsă prin mediu străin, decrepitudinea ce s-ar produce plantând un stejar la loc băltos și mlăștinos și supunându 'l la regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stă ghinda stejarului cu rădăcinele, trunchiul, creșterea ulterioară. Semibarbaria e altceva, e o boală produsă prin mediu străin, decrepitudinea ce s-ar produce plantând un stejar la loc băltos și mlăștinos și supunându 'l la regimul salciei comune. Ei, nici salcia pom, nici Caradalele români. Deci orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare. [25 octombrie 1881] {EminescuOpXII 380} ["CU PRIVIRE LA CESTIUNEA... "] Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1802-1850) consacră țiganilor mai multe poeme. Mai ales unul, tradus în mai multe limbi, merită toată atenția. Lenau prezintă tema libertății, a sărăciei și a naturii, o temă tipic romantică de altfel. Trei țigani visători sunt culcați la umbra unei sălcii; unul cântă din vioară pentru propria sa plăcere, al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt culcați la umbra unei sălcii; unul cântă din vioară pentru propria sa plăcere, al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura Fayard, 1970). Masterand la Institul European al Universității
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au să râdă de noi, nu alta. Bine! Dar ce propunere ai? Zise colegul meu. Iaca, uite ce m-am gândit: intrăm aici, în ogorul ista cu porumb și îngropăm bine pachețelul și punem un semn, dintr-o crenguță de salcie, iar când ne întoarcem dacă ne-o fi foame, ne oprim, le căutăm și le mâncăm; dacă nu, cine le-o găsi, să-i fie de bine... Iar la fete mergem și noi cu mâinile în buzunar, ca niște cavaleri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oamenii nu se mai înțeleg între ei, se ucid, se dușmănesc pentru că nu vorbesc aceeași limbă. Marele-Duh se gândește la toate și a pogorât harul științei asupra Varvarei". Ca o confirmare a spuselor sale, când reporterul se adresează elevului Ion Salcie, venit în clasă din Orgoia și pe care copiii din Varvara îl brutalizează pentru acest fapt, și îl întreabă ce vrea să devină în viață, acesta silabisește "printre ezitări și suspine cu greu înghițite: Var-va-ri-an". Fenomen atât de cunoscut copiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pagini aparțin umorului negru, urmuzismului, acel râs galben, ceea ce ne îndeamnă să credem că Theodor Codreanu are disponibilități multiple de exprimare și ar putea trece cu dexteritate către absurdul existențial eugenionescian. Spre pildă: "Nae T. e chel. Are mațe de salcie. Râde portocaliu. Uneori merge la cenaclul gâștelor din spermatozoidul porcului. Rânjește la microfon și suduie de Papa. Se pomenește strugure de cățea. Cumpără organe majore și vinde chibrituri cu mămăligă. Își bate joc de capre. E cu gândul țeapăn și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
3 septembrie 1929, În satul Blaja, comuna Tășnad, județul Satu Mare. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: Facultatea de Drept. A fost arestat În august 1955 și condamnat la 15 ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisorile Oradea, Aiud, Gherla și Salcia. A fost eliberat În iunie 1964. La momentul interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan pe 28 martie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea - Alin Mureșan, editarea - Andrei Lascu. Interviul se află În Arhiva de Istorie Orală a Institutului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doi ani de zile și de-acolo ne-au dus la Gherla, da’ acolo ne-au separat. Pe-urmă, la Gherla iar am stat așa, vreo doi ani de zile, și pe-urmă ne-o dus În Balta Brăilei, la Salcia. Când se Întâmpla asta, prin ’60? Stați să mă gândesc! M-am eliberat În ’64 și am stat... patru ani la muncă... cam În ’60. Da, În ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Balta Brăilei, la Salcia. Când se Întâmpla asta, prin ’60? Stați să mă gândesc! M-am eliberat În ’64 și am stat... patru ani la muncă... cam În ’60. Da, În ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo, la Salcia? Acolo, am muncit la desecări, la făcut de diguri și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo, la Salcia, am avut momente foarte rele, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să mă gândesc! M-am eliberat În ’64 și am stat... patru ani la muncă... cam În ’60. Da, În ’60, spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo, la Salcia? Acolo, am muncit la desecări, la făcut de diguri și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo, la Salcia, am avut momente foarte rele, dar și foarte bune. Adică bune față de situația În care eram... Că eram vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
spre toamnă. Atunci ne-au dus la Salcia, la muncă. Ce munci ați fost nevoit să prestați acolo, la Salcia? Acolo, am muncit la desecări, la făcut de diguri și-așa mai departe... Asta vreau să vă spun, acolo, la Salcia, am avut momente foarte rele, dar și foarte bune. Adică bune față de situația În care eram... Că eram vreo 800 de deținuți politici În lagăr și eram repartizați pe categorii profesionale, oarecum. Eram brigăzi formate din 35-40 de persoane și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Turnătorii, de obicei, erau cunoscuți, Îi știam. Erau unii din brigadieri, din șefii de brigadă, că fiecare brigadă avea un șef, tot dintre deținuții politici, apăi ăștia erau colaboratori cu ei, bineînțeles. Vă mai amintiți cum era de sărbători? La Salcia, eu eram Într-o brigadă de intelectuali și știu că, de primul Paști făcut acolo, am avut În brigadă și destul de mulți preoți catolici și ortodocși. Și după ce veneam seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
decret, că ne vom elibera”... și-așa mai departe. Până la urmă, n-am mai crezut nimic... În momentul când a venit decretul de eliberare eram la muncă la Grădina, că așa se numea lagărul respectiv, tot În Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea-soarelui și-așa mai departe... Și când am venit a colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie În dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și Îmi spune ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
condamnat la doi ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisorile Cluj, Pitești și Gherla. A fost eliberat pe 30 ianuarie 1951. În 1959 este rearestat și condamnat la 20 de ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Periprava, Salcia și Aiud. A fost eliberat În 1964. La data interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan pe 29 martie 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului - Alin Mureșan. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 48, 49. Cum ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Grind, o colonie mai mică, care ținea de cea mai mare, Periprava, colonie de muncă pentru deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, În primăvară, am fost trimis la Salcia, unde-am stat mai mult... De acolo ne mai trimitea și În alte colonii... La Salcia făceam digul de Împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultură, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținuți politici. Acolo am stat toată iarna respectivă... Am cules la porumb iarna aia tot timpul. De-acolo, În primăvară, am fost trimis la Salcia, unde-am stat mai mult... De acolo ne mai trimitea și În alte colonii... La Salcia făceam digul de Împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultură, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Împrejmuire a terenului pentru inundații, să se facă agricultură, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază era la Salcia. Ei, și la Salcia, cum zic, lucram la diguri, până-ntr-o bună zi, când se selecționează niște constructori, că se făceau locuințe pentru personalul de pază... Și printre cei aleși am fost și eu, că În acte am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru inundații, să se facă agricultură, fie la cules toamna... Ne foloseau la acțiuni de-astea agricole, și eram trimiși ba la Stoenești, ba la Strâmba, dar pentru puțină vreme, că sediul de bază era la Salcia. Ei, și la Salcia, cum zic, lucram la diguri, până-ntr-o bună zi, când se selecționează niște constructori, că se făceau locuințe pentru personalul de pază... Și printre cei aleși am fost și eu, că În acte am fost tehnician constructor... Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fiul părintelui Tarcea, Mircea Tarcea, de care-am fost despărțit Într-o bună zi... Dormeam Împreună În pat, și Într-o bună zi am fost trimis În altă parte. Personalități acolo am Întâlnit dup-aceea, după ce-am ajuns la Salcia și-n coloniile din jur: cu nea Alecu Paleologu m-am Întâlnit acolo, am lucrat Împreună, la prășit porumbul; cu I.D. Sârbu, pe care-l cunoșteam de la Cluj, era asistent la Istoria Artelor și Estetică, la profesorul șLiviuț Rusu, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lucrat Împreună, la prășit porumbul; cu I.D. Sârbu, pe care-l cunoșteam de la Cluj, era asistent la Istoria Artelor și Estetică, la profesorul șLiviuț Rusu, și-l cunoșteam de-acolo; cu Max Bănuș am fost muncitor pe șantier acolo, la Salcia. Și el practica sistemul ăsta, țigări pe pâine... Zdravăn de tot Max, ducea roaba așa Încărcată, fie vorba-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost Închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și el practica sistemul ăsta, țigări pe pâine... Zdravăn de tot Max, ducea roaba așa Încărcată, fie vorba-ntre noi... Ați avut contacte cu familia cât timp ați fost Închis a doua oară? O dată fosta mea soție a venit la Salcia, Într-un vorbitor. Eu aflasem dinainte, venise sentința de divorț a ei și aflasem că s-a despărțit de mine... Dar socoteam, ca și tatăl ei, că divorțul a fost așa, de ochii lumii, dar s-a dovedit că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu pâslari, cu căciuli, iar noi În ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a Încolonat și ne-a scos să cărăm fascine 1 să protejăm digu’. Ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie, lungi cam de șapte-opt metri, legate cu sârmă. Le cărăm, le punem la picioru’ pantei digului și puneam pământ peste ele, ca să nu rupă apa digu’... Era un viscol... Cum să zic? Ca de februarie... Venea ploaie stropi și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]