3,304 matches
-
să se numească națiunea cea mare și tare ungurească, uniunea pentru unguri e viață, moarte pentru români; pentru unguri libertate nemărginită, pentru români servitute eternă.» Românii transilvăneni nu puteau să accepte o astfel de decizie, întrucât, «afară de o mână de sași și unguri amestecați printre români, Ardealul e proprietate adevărată a națiunii române». Devenea inevitabilă în acest fel o confruntare între revoluționarii români și maghiari, mai ales că naționalismul lui Kossuth și tot odată teama naționalităților nemaghiare (români, croați, slovaci etc.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în funcție de necesitățile omului, în deplină concordanță cu oferta de materii prime și materiale pe care i-a făcut-o natura. După cum tot Ștefan Meteș ne spune că industria casnică în Țara Făgărașului are la bază originalitatea românului, influențele străine, ale sașilor și ale ungurilor, fiind aproape de nesemnalat. Românii reprezentau majoritatea absolută aci între munții înalți și numai o foarte străvezie fâșie de străini au fost transmutați aci într-un moment istoric prielnic pentru ei, neprielnic pentru localnici. În mijlocul comitatului se organizase
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nesatisfăcătoare. În perioada aceea au apărut în comună intreprizători din satele vecine, proprietari ai unor mașini de treier moderne, aduse din Germania, care făceau acest servici oamenilor satului nostru. Erau recunoscuți în acest sens Gheorghe Banciu din Noul Român, Societatea Sașilor din Cârța, Kerekeș, Eugen Suma din Colun și alții. Abia în anul 1944 - 1945 își procură o batoză modernă Nicolae Strejuț, din Streza, care acționată cu un tractor «Fordsan», a treierat aproape toată producția de cereale păioase a satului, până în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost închiși și au suferit, afară de Ion Scorobeț care a murit, s-au întors în putere , dar nu s-au răzbunat pe cei care i-au pârât, deși îi știau, așa cum pe alte sate s-au mai răzvrătit români împotriva sașilor, ca de exemplu în Cârța unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Scorobeț care a murit, s-au întors în putere , dar nu s-au răzbunat pe cei care i-au pârât, deși îi știau, așa cum pe alte sate s-au mai răzvrătit români împotriva sașilor, ca de exemplu în Cârța unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dar nu s-au răzbunat pe cei care i-au pârât, deși îi știau, așa cum pe alte sate s-au mai răzvrătit români împotriva sașilor, ca de exemplu în Cârța unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aprilie 1920, apărea decretul de împroprietărire a țăranilor. Au fost expropriate atunci în întreaga țară 6.008.098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94.480 de basarabeni și 24.045 de bucovineni, restul fiind țărani din vechiul regat. Proiectul de lege întocmit pe baza respectivului decret
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
necreștini] să fie botezați cu forța ? De ce ?”, „Cum sunt privite celelalte religii și confesiuni ? Cum sunt organi- zate ? Convertiții cum sunt priviți de ceilalți ?”, „Păgânii care nu o cunosc [sfânta lege creștină] vor fi pedepsiți ?”, „Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” etc. <endnote id="(768, pp. 223-248)"/>. Dar rezultatele acestor inițiative au fost mai degrabă modeste. În afară de faptul că bibliografia existentă referitoare la subiectul cerce tării este subțire, veche și depășită, În România nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a sârbilor, a sașilor etc., mai puțin a șvabilor („singurii aliați sinceri”) <endnote id="(vezi 67, pp. 138-140)"/>. Peste câțiva ani, la Începutul războiului, președintele ad-interim al Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, acceptă și dânsul - la fel ca M. Eliade - „riscul de a nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu vine de la popor, ci este injectat” <endnote id="(114)"/>. Asemenea idei erau vehiculate de intelectualii transilvăneni, În presa săsească, Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Into leranța și persecuția celor de altă credință - scria profesorul sas J.K. Schuller, În 1861, În publicația Transsilvania - nu e proprie poporului, ci este impusă acestuia dinafară” <endnote id=" (cf. 97)"/>. Într- adevăr, unele prejudecăți erau „injectate” sau „impuse dinafară”, dar era vorba de revigorarea și retransmiterea unor reflexe mentale ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mari petreceri, În care - zice cronicarul Enache Kogălniceanu -, printre altele, se aduceau și „ovreice” care jucau la curte <endnote id=" (335)"/>, iar Domnul și Doamna lui „făcea priveală” <endnote id="(316, p. 142 ; 236, p. 369)"/>. La rândul său, cronicarul sas Georg Kraus menționează că, printre comedianții de la curtea principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen (1613- 1629) se aflau evrei și evreice <endnote id="(43, p. 194)"/>. Apelul la evrei În astfel de situații ar putea să fi fost un obicei care s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
talmudiștilor” <endnote id="(536, p. 414 ; 334, p. 12)"/>. Se pare că una dintre sursele acestei legende (incluzând ideea unor evrei care ar fi Întemeiat orașul fictiv Talmud, devenit Thalmus/Tălmaciu) este poemul medieval De oppido Thalmus, compus de preotul sas Johann Lebell prin 1542 și publicat abia În 1779 <endnote id="(5, p. XXII)"/>. În 1781, vorbind despre „evreii regelui Decebal”, istoricul și etnologul austriac Franz Joseph Sulzer reia legenda, punând În legătură Tălmaciu, orașul transilvănean, și Thalmus, „cetatea evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El a diagnosticat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gusti), a formulat astfel câteva dintre subiectele cercetării referitoare la „neamuri” : „Mulțimea și diferențierea lor. A fost la Început un singur neam sau toate sunt de la Început ? Care sunt caracterele unui neam ? Neamuri de culoare. Ierarhia neamurilor. Țiganul, evreul, ungurul, sasul, românul etc. Cum sunt explicate Însușirile naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform legendei, cele dintâi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
149, pp. 100-101 ; 33, p. 59 ; 229, p. 18)"/>. În forme similare, credința se regăsește și la alte populații din vestul Europei (englezi, francezi, spanioli, germani ; <endnote id="cf. 149, p. 101"/>), dar și din centrul și estul continentului : la sașii din Transilvania, la slavii de la sud de Dunăre, la polonezi <endnote id="(33, p. 59)"/>, la greci <endnote id="(228, p. 400)"/>, la rutenii din Bucovina, la aromânii din Macedonia, la ruși <endnote id="(149, p. 101)"/> etc. Interesant este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea <endnote id=" (42, p. 103)"/>. În Transilvania, de exemplu, cea mai veche atestare documentară de inculpare și condamnare pentru delictul de omor ritual datează din 1714 : un sas din Țara Bârsei „a fost tăiat În patru”, fiind acuzat că „a ciopârțit corpul unei slujnice, iar sângele l-a vândut evreilor” <endnote id="(43, p. 25)"/>. În cadrul unui proces, Înscenat În toamna anului 1791, patru evrei din comitatul Sătmar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înălțimile care Îl recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos, acela - cum spunea undeva George Călinescu - de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic, laolaltă și să-și dea seama că rostul lor este de a trăi Împreună>>”. Pentru cititorul contemporan, nu pare a fi ceva În neregulă dar altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
neregulă dar altele erau cutumele pe atunci, fapt demonstrat de cenzorul sferto-doct Andrei Ion (pentru că el „rezolva” problemele de la Vaslui): „Reese (sic!, n.n.) că citatul este echivoc atunci cînd vorbește de popoare și fragmente de popoare, cu menționarea românilor, ungurilor, sașilor și sîrbilor pentru ca imediat să se folosească și noțiunea de naționalități. Citatul devine cu atît mai echivoc cu cît nu se are În vedere și nici nu este exact formulat conceptul de națiune”. Cu toate că „Vremea nouă” de atunci avea corector
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pînă la Înălțimile care-l recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos acela, <<de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare (subl. În orig.) trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnat de Ion Istrati, termenii de popoare, fragmente de popoare și naționalități (subl. În orig.) neexprimînd explicit conceptul de națiune”. Cum trebuia pus ceva În loc, Zamfirescu făcuse următoarea propunere: „...acela de destin comun și frățesc... care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă”. b.ț. Vasluiul - garnizoană Închisă. De ce, oare?! Dacă sub dictatura satrapului Gheorghe Gheorghiu Dej se interzisese categoric amintirea unirii Transilvaniei cu România, iată că „liberalul” Ceaușescu o readusese În actualitate, ca pilon
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui în cinematografia noastră e gluma unei epoci triste pe seama marelui nostru public. Dilema Veche, aprilie 2008 Exitus Cocoșul decapitat/Der Geköpfte Hahn (Germania Romînia, 2008), de Radu Gabrea și Marijan Vajda Cocoșul decapitat se deschide cu pregătirile unui tînăr sas din Făgărași, Felix Goldschmidt (David Zimmerschied), pentru exitus petrecerea de absolvire a liceului. Ziua e 23 august, anul e 1944, tatăl și fratele mai mare al lui Felix sînt pe front luptă pentru Hitler ; toți sașii transilvăneni sînt în prag
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu pregătirile unui tînăr sas din Făgărași, Felix Goldschmidt (David Zimmerschied), pentru exitus petrecerea de absolvire a liceului. Ziua e 23 august, anul e 1944, tatăl și fratele mai mare al lui Felix sînt pe front luptă pentru Hitler ; toți sașii transilvăneni sînt în prag de exitus, în suspensia de dinainte de cădere, deși sfîrșitul lumii lor al acelei Transilvanii multietnice în care trăiseră pașnic alături de unguri, romîni, evrei și țigani începuse mai demult, odată cu apariția Asociației Tineretului Nazist și a așa
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în prefața ei la ediția romînească (Humanitas, 2001), romanul are impetuozitatea epică a unei ape care a rupt stăvilarele : povestea se abate adesea de la cursul ei și, pe lungi porțiuni, pare să urmeze meandrele memoriei, recuperînd alți și alți locuitori sași, romîni, evrei ai acelei lumi dispărute. și toți aceștia sînt vii pe pagină, chiar și cei recuperați doar ca simple nume. Unele pagini par scrise într-o stare de transport în care fiecare nouă aducere aminte (Schlattner a declarat că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]