10,267 matches
-
și îmbrățișată de mulți. Ce câștig! ar spune alții. Pierdere, câștig? Încă o temă de reflecție adusă de transmisibilitatea cunoașterii. 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice Odată cu creșterea cererii de formare, se diversifică și se complică ofertele concrete de satisfacere a noilor cerințe. Tot mai multe parcursuri de realizare a educației se deplasează dinspre instituțiile clasice către formule susținute de noile tehnologii mediatice și informatice. Orice inovare în plan instrumental se va răsfrânge la nivelul mijloacelor de instruire. Dacă în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
semnul întrebării. Acest tip de învățământ constituie o formă compensatorie de educare, cu virtuți deosebite pentru cei care au parcurs deja un program instituțional de pregătire și se găsesc în situația de perfecționare, de reorientare și de schimbare profesională, de satisfacere a unor nevoi spirituale individuale. În condițiile actuale, când formarea continuă a devenit o obligație, educația la distanță este și o cale de deșcolarizare a educației adulților. Credem că instrucția și educația de bază, din primii ani de formare, vor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Din perspectiva sistemică necesitatea trebuie privită ca o cerință funcțională, care face ca sistemul să fie viabil, să se dezvolte, să se regleze, etc. Proprietatea fundamentală a acestei cerințe este de a declanșa, de a induce o activitate orientată spre satisfacerea sa (de exemplu, prevenirea proceselor degenerative la bătrâni conduce la necesitatea unui regim rațional de viață din care să nu lipsească practicarea sistematică a exercițiilor fizice). Specificul unei activități, cum este activitatea motrică este determinată de cerința funcțională care o
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
că cerința funcțională finală determină constituirea acestei activități. (De pildă, corectarea unei atitudini cifotice, determină o activitate riguros precizată, strict specifică ca organizare și conținut). Prin funcție, înțelegem o anumită activitate, acțiune, comportament, semnificative pentru un anumit sistem, în sensul satisfacerii cerințelor funcționale ale acestuia. (De exemplu, funcția de recreere, pe care le ) are practicarea exercițiilor fizice, după alte tipuri de acțiuni). Activitatea reprezintă o succesiune de acțiuni, cu o arhitectură specifică, organizată ierarhic în acte și acțiuni motricei. Orice conduită
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
activității motrice trebuie realizată cu necesitate atât din perspectiva funcțională (de realizare a scopului), cât și din perspectiva structurală (acte și acțiuni motrice). Termenul de semnificație sau consecință funcțională se folosește în condițiile în care sunt satisfăcute sau se împiedică satisfacerea unor cerințe funcționale. Semnificația unui proces pentru o cerință funcțională este valoarea funcțională care poate fi pozitivă (favorizantă) sau negativă (neutră ori nocivă). De exemplu, valoarea exercițiilor cu încărcătură în schema de recuperare post traumatică este pozitivă (în multe situații
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
favorizantă) sau negativă (neutră ori nocivă). De exemplu, valoarea exercițiilor cu încărcătură în schema de recuperare post traumatică este pozitivă (în multe situații) și negativă în cazul existenței anchilozei sau redorii articulare. În sinteză, definim activitatea motrică drept proces al satisfacerii unei necesități (cerință funcțională) sau, din perspectiva structurală, o mulțime de acțiuni, operații acte sau gesturi orientate în vederea împlinirii unui anumit obiectiv. Eficiența unei activități (implicit activitatea motrică) poate fi definită prin gradul în care se realizează funcția finală sau
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
noua concepție, în procesul de prelucrare a datelor sunt antrenate o serie de resurse specifice cum ar fi: baza de date cu structurile corespunzătoare, echipamente de culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare automată a datelor, proceduri automate și programe corespunzătoare satisfacerii cerințelor utilizatorilor, modele matematice, etc. Toate aceste resurse sunt antrenate într-un cadru bine organizat, acționând ca un tot unitar, într-un anumit scop. În acest context, sistemul informatic se poate defini ca un ansamblu tehnico organizatoric de metode, procedee
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ansamblurile de competențe pe care le dețin indivizii sunt foarte importante pentru: - creșterea productivității și a competitivității pe piață; - dezvoltarea unei forțe de muncă bine calificate și adaptabile; - crearea unui mediu inovativ, propice pentru a face față competiției globale. Prin satisfacerea acestor condiții ale mediului economic de succes, companiile își pot crea ceea ce se cheamă avantajul comparativ, atât de necesar pe piața actuală. Dintr-o perspectivă socială mai largă, competențele sunt considerate importante pentru contribuția lor la: - o mai bună înțelegere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
omului; - promovează ordinea și legalitatea la nivel social; - respectă și apără drepturile individuale și proprietatea; - participă la procesele democratice. d) Participă la activități care promovează binele public: - înțelege sistemele economice, politice, sociale și ecosistemele; - identifică nevoile comunității și acționează pentru satisfacerea acestora; - se angajează în activități de îmbunătățire a vieții sociale; - demonstrează responsabilitate globală, înțelegere și apreciere pentru culturile diverse. 6. Ocupabilitatea O persoană pregătită să găsească, să ocupe și să păstreze un loc de muncă își atribuie acțiunile de mai
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
planul somatic, raportate la schema corporală, fie că este vorba despre plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor instinctuale primare (foame, sete, relaxare musculară, sexualitate, somn, odihnă etc.Ă. În acest caz, plăcerea apare ca fiind diferențiată În raport cu nevoile corporale ale individului. M. Pradines afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pozitivă, și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest motiv, mă pot ușor identifica. În cazul acesta, se stabilește rapid un acord reciproc. Dar aceasta nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oferită de acestea. La fel ca eroul, educatorul se dăruiește celorlalți. Ambele sunt tipuri psihomorale altruiste, deschise către dăruirea pentru ceilalți. II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
interumane Cetatea creează, prin viața În comun, anumite relații interumane specifice. Spre deosebire de viața În natură, viața În cetate se desfășoară sub semnul legilor sociale și al normelor morale, culturale și spirituale. În natură, conduitele și relațiile interumane erau dominate de satisfacerea trebuințelor primare, fundamentale, de pulsiunile inconștientului. Cetatea va conferi Însă omului o nouă dimensiune sufletească și morală, care-l va conduce de acum Înainte În toate acțiunile sale, concentrate În supraeul moral. Acesta va reprezenta instanța de cenzură, care va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
concentrează „suma comunității de indivizi” care o compun. Orice lege, pentru a putea avea valabilitate, În sensul de a fi acceptată, trebuie să reprezinte nevoile și dorințele colective. În egală măsură, legea trebuie să apere căile firești care să favorizeze satisfacerea nevoilor colective. Altfel spus, legea trebuie să fie În concordanță cu nevoile și aspirațiile sufletului colectiv. Sufletul colectiv Își găsește Împlinirea nevoilor și aspirațiilor sale prin libertate: de gândire, de exprimare, de acțiune, de mișcare, de comportament etc. Este, după cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Dar nu de „a fi pasiv”, ci de „a fi activ”. O atitudine prin care eu sfârșesc prin a domina lumea și a o subordona voinței mele. Din acest punct de vedere, puterea depășește semnificația actului, devenind un mijloc de satisfacere a apetențelor mele primare sau a aspirațiilor mele spirituale. Din punct de vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
insistându-se, de fapt, că În ele sunt cuprinse cele mai bune intenții la adresa celorlalți. Este clar, din cele de mai sus, că prin actele psihomorale se produce o „descărcare pulsională” a supraeului moral al persoanei, la fel cum prin „satisfacerea pulsiunilor” se produce o eliberare de tensiune psihică a Inconștientului. Ceea ce reprezintă pentru Inconștient tensiunea psihică, reprezintă pentru supraeu, forța sufletească. Ambele se realizează la nivelul eului personal și se Însoțesc de o stare de satisfacție, de Împlinire, de plăcere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele de mai sus, faptul că persoana umană are libertatea de a-și folosi propria viață conform voinței sale; depinde Însă dacă această voință este pusă sub semnul rațiunii sau sub semnul dorințelor. Folosirea greșită a vieții are la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea dorințelor este o nevoie fundamentală pentru individ. Dorințele nu pot fi ocolite. Ele pot fi controlate, reduse la nivelul minim necesar, dar niciodată complet excluse. Numai când aceste dorințe se transformă patimi de care persoana devine dependentă, ele sunt incontrolabile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Își ordonează propria viață, ca ritm, În conformitate cu principiul director al rațiunii, făcând distincția Între bine și rău, alegând binele și evitând răul. În cel de-al doilea caz, persoana activă Își va utiliza propria viață, ca ritm și scop, În vederea satisfacerii dorințelor sale schimbătoare și crescânde, scăpate de sub controlul rațiunii și puse sub semnul patimilor, fără a face distincție dintre bine și rău, confundând răul cu binele, pe care-l preferă datorită plăcerii iluzorii pe care i-o dă. Dacă atitudinea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ajuns cuțitul la os, nu mai puteam rezista...”. Tot în această perioadă are loc a doua tentativă de sinucidere, cauzată de ,,gelozie” - îngurgitează conținutul unei cutii de medicamente. În fapt, mecanismul care a declanșat această nouă criză a fost frustrarea satisfacerii nevoii de dragoste, de afecțiune care nici de data aceasta nu i-au fost oferite de soțul infidel, rezistența din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându-l
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îi moare mama. Moartea mamei corespunde ca dată cu expirarea perioadei de detenție a fratelui mai mare. După înmormântarea mamei, acesta pleacă de acasă și se căsătorește în orașul D. cu o femeie pe care a cunoscut-o în perioada satisfacerii stagiului militar. Inculpata locuiește o scurtă perioadă la mătușile tatălui: „Am stat o perioadă la mătușile lui tata... mi-au zis că tata bea, este bețiv și să nu profite de mine...”. Afirmația inculpatei reflectă realitatea mediului nefavorabil în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
frații și surorile au doar trei-patru clase absolvite ,,așa era obiceiul în sat...”, băieții învățând de la tată obiceiurile ancestrale pentru a deveni și ei producători și cultivatori ai pământului, iar fetele au învățat să țeasă, să coasă și să asigure satisfacerea trebuințelor menajere ale familiei. Părinții și-au crescut copiii în spiritul respectului, stimei față de oameni și a fricii față de Dumnezeu. Li s-au transmis de către părinți principii, norme, reguli morale și religioase necesare integrării și dezvoltării lor optime în viața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]