2,394 matches
-
competență neurologică. Se subînțelge că o astfel de carte n-ar fi putut atrage decît atenția tagmei specialiștilor, dar Oliver Sacks, medic psihiatru și profesor de neurologie la Universitatea Columbia, nu cade în greșeala urîțirii omenescului prin exces de sofisticărie savantă. El nu face știință pentru colegii de breaslă, ci pentru intelectualii umaniști. Mai mult, el face știință pentru a-și lămuri propriile obsesii muzicale, și de aceea se analizează uneori pe sine încercînd să-și explice de unde efectul mirabil pe
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
portretul unui spirit erudit căruia știința teoretică nu i-a atrofiat flerul limbii. Așa se face că istoricul are un foarte eficient dozaj al limbii de care face uz. E miezos fără să fie dulceag de arhaic, alternînd precizia terminologiei savante cu mustul vocabulelor pitorești. De aici și senzația stranie pe care o lasă: un istoric înzestrat cu talent literar; și cu devoțiune creștină. Un savant dornic de întunecimea încăperilor mînăstirești și de obscuritatea fumurie a catapetesmelor nerenovate. Un viitor doctor
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
lui Silvio Pellico, de la viziunea apocaliptică a lui Robert Hugh Benson pînă la legile transmiterii ereditare ale lui Gregor Mendel. Senzația stăruitoare e că intenția Constantinei Raveca Buleu a fost să nu lase nimic pe dinafară, din ambiția unui panoptic savant care să epuizeze la propriu subiectul. Acesta e și motivul pentru care, crescînd în proporții, volumul aduce cu un Leviathan înghițind treptat totul, fără un criteriu de selecție care să elimine temele secundare. Pentru autoare, nimic nu e secundar, orice
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
lui Maurras, sau concepția lui Stewart Chamberlain, ginerele lui Wagner, alături de Gottlieb Biedermeier, personajul caricatural care a dat numele stilului omonim din epocă. Volumul stă pe un efort enciclopedic în fața căruia simți că lectura cere la rîndul ei un ochi savant, obișnuit cu instrumente de lucru și cu dicționare. Altminteri, citit ca un eseu cu pretenții de coerență, cartea dezamăgește, căci intuiești că ai de-a face cu o babilonie erudită, căreia îi lipsește punctul de sprijin într-un gînd inițial
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
interpretul viu. E ca și cum spiritul Constantinei Raveca Buleu se evaporă sub canicula erudiției, capitolele curgînd mat, ca o pastă uscată și doctă, fără nici o influență estetică asupra cititorului. E uimitor cum pedanteria informației se însoțește cu un duh de înlemnire savantă, care ucide pofta lecturii. Paradoxul cărții e că pe cît de ireproșabilă îi este documentarea, pe atît de săracă e în atmosferă de suflet. Un mausoleu de date, nume și distincții cărora le lipsește însuflețirea unei ipoteze. În fine, un
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
Cât despre creația românească, e relevantă, dar și îngrijorătoare, cred, constatarea că doar 5-6 copii au aborda-t-o, și atunci într-o manieră superficială, circumstanțială. 4) Primejdia că numărul copiilor ce se vor îndrepta în viitorul apropiat către muzica savantă să scadă devine, iată, manifestă în condițiile în care drumul absolvenților (și chiar a câștigătorilor unor astfel de competiții) nu este nicidecum unul asfaltat și nici măcar pietruit cu vagi nădejdi. 5) Mulțumirea tuturor participanților este un țel ce se amână
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
Și totuși, Creția nu renunță, insistența de a defini teme care au fost de o mie de ori definite dîndu-i aerul unui savant cu vădite aplecări dăscălești, pe care rutina repetiției nu-l descurajează. Are răbdare pedagogică și o atenție savantă care îl apără de primejdia plictisului. De aici impresia de spirit sfătos care, pentru a-și povesti variantele de interpretare, își estompează erudiția pînă la ștergerea trimiterilor docte. Sunt eseuri în volum care nu conțin nici un exemplu concret și nici un
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
doar la enunțata, în subtitlul cărții, temă a iubirii. Vorbește despre dragoste și trădare, comunicare și solitudine, despre emoții și irațional, despre caracter și experiențe de viață, despre ezitare și refuz, despre părinți și familie etc. Scrisul său îmbină divagația savantă cu anecdoticul sau cu meditația gravă. Fără să ambiționeze așa ceva, cu o cuceritoare modestie, tânărul Predescu riscă să devină dacă nu profesorul de înțelepciune al generației sale, atunci, cel puțin, martorul cel mai convingător al faptului că acești oameni tineri
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
modal, imaginat și edificat de autorul Messei de la Pantecote cu dezinvoltura și intuiția celui ce a sesizat cum eroziunea scărilor tradiționale ori a organizărilor spectrale începuse în preajma celui de-al Doilea Război Mondial să constipe și să tumefieze noua muzică savantă. în sfârșit, aici Messiaen a lustruit tastele și pedalierul instrumentului-orchestră preț de 61 de ani, ce mai, o viață de om. Ei bine, aici ansamblul vocal "Saint-Saens", condus de Laurent Ronzon și acompaniat la orgă de Carolyn Shuster-Fournier nu prea
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
sale variante stilistice (stilul publicistic, stilul științific etc.), fiind în strânsă relație cu progresele realizate în domeniul științei, tehnicii și al culturii. Pentru îmbogățirea lexicului limbilor europene datorită extinderii stilistice, latina a fost (și încă este) furnizoarea de bază. Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate ale latinei pe care o auzea în predicile clericilor din Imperiul său (franceza începea să apară), l-a adus din Anglia pe călugărul savant Alcuin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate ale latinei pe care o auzea în predicile clericilor din Imperiul său (franceza începea să apară), l-a adus din Anglia pe călugărul savant Alcuin. Împreună cu alți învățați din Irlanda, Anglia și Italia, acesta a realizat purificarea limbii religioase și administrative scrise, luând ca model latina literară: operele autorilor creștini cultivați și tratatele de gramatică ale Antichității. Această limbă, rezultat al „Renașterii carolingiene“, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
plante al cărei nume latinesc este Spiraea ulmaria. Pentru a se distinge substanța naturală de cea preparată prin procedee chimice, s-a format cuvântul Aspirin de la radicalul spir al cuvântului latinesc, cu ajutorul prefixului grecesc acare înseamnă „fără“ și al sufixului savant -in (existente și în alte cuvinte similare, cf. germ. Anilin). Cuvântul a devenit internațional. Bivuac are, la originea îndepărtată, termenul germ. Beiwache, care avea la bază cuvântul german elvețian biwacht „patrulă suplimentară de noapte“, compus din bi„pe lângă“ și wacht
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pulbere uscată)“. Cuvinte din sanscrită Sanscrita este o limbă indo-europeană care a încetat să mai fie vorbită în secolul 3 î. H. În zilele noastre, în India ea are statut oficial, ca limbă sacră a brahmanilor și limbă de comunicare savantă scrisă (chiar și în presă), la fel cum era latina în Evul Mediu european. Numele ei vine de la cuvântul samskrta(m) „perfect“, opus lui prâkrit „puțin îngrijit, în stadiu natural“, denumire dată limbilor comune (în una dintre aceste limbi a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
necunoscută. După părerea mea, este un derivat, format pe teren românesc, de la continuatorul dispărut al lat. lappa „brusture“ + sufixul -uș. Păstrarea lat. lappa numai sub forma unor derivate nu este un fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă în spaniolă. În sfârșit, lăpuș este bine reprezentat și în dialectele sud-dunărene (arom. lăpuș, megl. lăpu(ș)), ceea ce este un argument în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
slav Pentru majoritatea limbilor romanice, superstratul îl constituie, așa cum am arătat mai înainte, limbile vechi germanice. În urma conviețuirii dintre latină și aceste limbi, în latină și, apoi, în limbile romanice, împrumutul germanic este foarte important, fiind comparat cu influența latină savantă, care a dominat Evul Mediu. Atrag atenția asupra faptului că termenul français, denumirea dată limbii franceze, este de origine germanică, așa cum este și numele țării, France, care înseamnă „țara francilor“. Între cele două superstraturi (germanic în vest, vechi slav în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
patern și curtizanesc totodată, Ioanide urma să întrețină unele mici speranțe în Sultana, s-o amuze, lăsîndu-se tutuit, în șoaptă, cu pericolul (de fapt cu grijă evitat de Saferian) de a fi surprinși, concedând anume gesturi senzuale, cu o sforțare savantă de a le purifica și raționaliza. Într-o asemenea împrejurare surprinsese Bonifaciu Hagienuș pe Ioanide și pe Sultana. Acum însă afacerea luase proporții. Sultana nu era propriu-zis o bolnavă, ci un temperament erotic obsedat, care voia să treacă la fapte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
opera noastră arhitectonică va fi foarte anevoioasă, aci nu e liniște. Butoiescu-Botticelli râse politicos și nu răspunse nimic, deși nu admitea carența liniștii în această pustietate. Era obișnuit cu paradoxiile arhitectului. - Liniștea, iubitul meu, e un sentiment figurat, rezultînddintr-un contrast savant. Când vaca roade temelia casei și fluturii se strâng pe capul meu, asta este o indiscreție nepermisă. Liniștea se obține cu linii și spații. Dacă pe un promontoriu de stâncă faci un castel cu ferestre bine încheiate, cu săli mobilate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
crimă, furt? După câteva momente de proces interior, Pica izbucni într-un plâns convulsiv și căzu în genunchi, cu capul rezemat de genunchii lui Ioanide. Acesta o ridică pe canapea alături de sine și continuă a-și emite presupunerile calm și savant, în vreme ce cu mâna mângâia părul Pichii, desfășurat pe umărul său, pe care se culcase acum capul fetei. - Nu, tu n-ai făcut nici o faptă rea și sunt încredințat,nici haimanaua de Tudorel. Dacă vă filează pe voi, nu vă pândesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să fie invitați spre a face un fel de demonstrație de devotament față de vechile alianțe. Bineînțeles, Pomponescu nu lipsi, iar Gaittany, inevitabil în orice reuniune mondenă mai importantă, fu văzut împărțind în toate părțile zâmbete subtile și strângeri de mână savante, ca niște arcușuri mânuite de un virtuoz. Fu invitat și Ioanide, care se bucura de simpatie în cercurile franceze și poseda Legiunea de onoare, și, contrar supozițiilor lui Gaittany, veni într-un frac impecabil, ce-i făcea și mai original
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Conțescu, în scopul, întrucît îl privea, de a lungi operația. Era leneș și cu oroare de muncă obligată; plăcerea de a sta cu nasul în material critic era totul pentru el. Pe masă, în jurul manuscrisului, ședeau strânse ad-hoc volume savante cu zăloage în ele, iar deasupra lor, farfuria cu prăjituri, pe care o transporta din dormitor. Suflețel scotea dintr-un dulăpior, practicat în raftul de cărți, un flacon de lichior și un păhărel de cristal gros și trăgea o dușcă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Ioanide erau în drumul său, se urca pe ele, întreba, descosea, voia să știe tot. Întors acasă la ora fixă, de frica Aurorei, ședea la masă și mânca nu excesiv, ci suculent, prânzul Aurorei fiind compus după rețete foarte savante, și bea trei sferturi dintr-un pahar cu vin mai mult dulce, turnat dintr-un clondir de cristal tăiat în fațete. După masă, Suflețel se culca o oră, apoi, sculîndu-se, lucra din nou un ceas la Corpul de inscripții. Vara
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părea. Era un prost de familie cu un je ne sais quoi1 care în anume privințe Nu știu ce (fr.). îi dădea superioritatea asupra unui inteligent de extracție joasă. Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regim. Fiind un om care fugea tactic de legăturile deschise de partid, imagină un instrument strict profesional. Aruncă propunerea creării unei asociații a doctorilor în științe și litere, în scopul de a combate unitar pentru o mai largă înțelegere a savanților tineri rămași neîncadrați (de fapt, Gonzalv nu era așa tînăr). Câțiva aderenți fură găsiți și se putu redacta o moțiune ce stârni oarecare campanie în presă. Asociații solicitau lărgirea numărului de posturi universitare și până atunci reînființarea examenului de docență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
motive tehnice: ar fi avut la dispoziție laboratoare inexistente în țară. Încă de când își luase doctoratul fusese numit conferențiar la facultatea unde era profesor Conțescu, fără a profesa, fiind mereu în străinătate. Acum, sosit pentru scurtă vreme în patrie, tânărul savant se simți dator să facă o vizită oamenilor de știință români și profesorilor. De conferință aproape nici nu știa și era gata a o abandona suplinitorului. Conțescu îl ascultă cu mult interes; deodată îi spuse aceste cuvinte: - Totdeauna am pus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]