39,690 matches
-
chiar să aflăm Graalul și să îl și recunoaștem, dar să ne lipsească - sau să nu știm descifra - instrucțiunile de folosire. Ne-o spune Wilde, cel ce a ajuns la marginea sublimului, anticipîndu-și propriul calvar. De care totuși n-a scăpat, fiind, poate, un exemplu viu că, dacă prima tragedie a vieții e să nu obții ceea ce vrei, a doua se produce cînd obții. Știm demult nu numai că stilul e omul, dar și că, de multe ori, opera e doar
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
ani s-au întrerupt atât din cauza năzdrăvaniilor mele (voi aminti imediat) cât mai ales că am început școala primară deoarece „odorul mamei” a vrut să se ducă la școală mai devreme decât alții, să fie mai cu moț. Și ca să scape de gura mea au vorbit părinții cu învățătorii să mă lase o săptămână-două până îmi trece capriciul și bieții oameni au acceptat. Dar după două luni au cerut ei părinților mei să mă lase în continuare confundând săracii inteligența cu
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
pe toți să fierbem în suc propriu. Speculațiile curg gârlă, suntem din nou vedete pe C.N.N., pe Euronews. începem să ni-l imaginăm pe președinte adunându-și statul major, sortând dosare, dând ordine și veghind ca nici un corupt să nu scape din ghearele justiției. Adevărul este că domnul Constantinescu a trebăluit - însă la propriul geamantan. Și, maximum, la al soției. Luat de avântul luptei contra hidrei monstruoase, după ce pusese pe jar o țară întreagă, președintele ajunge la concluzia că merită o
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
vremea când era el însuși copil), autorul reconstituie diversele reprezentări, în toată ingenuitatea lor. Iată una dintre ele, sugerată personajului de strivirea unui pește sub picior. " El simțea încă în tălpi furnicătura rece din ponor, când cleanul se zbătea să scape de sub apăsare. Poate că, de greață și frică, împinsese prea tare și-i rupsese într-adevăr șira spinării. Fără să vrea, își privi labele picioarelor. Nu le avea așa mari ca Feri, dar peștelui i s-or fi părut uriașe
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
în regim de strictă supraveghere tot mai fățișă pe măsură ce se apropia 1989. La România literară, numărul de 23 August era format din două numere puse laolaltă. Primul era alcătuit din tributul politic, iar celălalt din numărul propriu-zis. Nici acesta nu scăpa tocmai teafăr, dar vorba lui Roger Câmpeanu, cînd dădea liber rotativei, mai era și ceva de citit. Optimistul fără margini din '88 era profesorul Manolescu, cel pe care strîngerea tot mai puternică a șurubului îl făcea să zîmbească și care
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
în pofida unui apel adresat generalului de Gaulle, de către numeroși colegi ai săi care-l găseau vinovat de rasism și de idei șovine, dar nu-l voiau împușcat. Drieu de la Rochelle, redactor-șef la celebra NRF, s-a sinucis la vreme, scăpînd de coșmarul procesului public. Céline, marele romancier, a fost arestat și lipsit ani buni de dreptul de semnătură. La noi cuvîntul a apărut în același context imediat de după război, a fost apoi dat uitării, ca să-l regăsim după 1989. El
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
au strecurat astfel - și continuă, din nefericire, a se strecura - în sufletele multora din contemporanii noștri de pretutindeni, slăbindu-le din ce în ce mai mult credința în posibilitatea înlăturării relelor de care suferă și de care omenirea pare condamnată să nu mai poată scăpa niciodată. O asemenea stare sufletească e însă primejdioasă, fiindcă poate duce la o pasivitate care să împiedice în adevăr, sau cel puțin să întîrzie, îndreptarea dorită, atît de necesară și urgentă. Căci nu toți oamenii au tăria morală de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
vestește că a căpătat, din partea Uniunii Scriitorilor, o pensie lunară de 2500 lei. Cu traiul asigurat din pensie și din veniturile gospodăriei (avea o livadă, creștea păsări multe și un porc, de care el se îngrijea), se decide, acum, cînd scăpase și de profesorat, să revină la literatură. Era, nu-și dădea seama, prea tîrziu să reînceapă după trei decenii de absență și inactivitate scriitoricească. Pornește să scrie un roman pe care îl intitulează Călătoria lui Orfeu. Nu izbutește să-l
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
petrec univoc în mod necesar sau că ele... (lipsește) (1953). Lecturi filozofice intense. Teama de... * Anii 1954 și 1955 anteriori revoluției maghiare din 1956, cînd Ion Negoițescu era sigur că vom fi eliberați,... că va veni regele,... că literatura va scăpa și ea de proletcultism și că el, Negoițescu, va scoate în fine revista lui mult visată Euphorion, de care avea știință și N. Balotă... An euforic, acest 1956, toamna lui pînă la finele lui noiembrie și decembrie cu valurile de
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
băutură printr-un mijloc mai mult decît paradoxal, dar perfect legitim în ordinea spirituală. În momentul în care îi venea chef să bea lua Scriptura și începea să citească un capitol. Întîi a fost sceptic, nu a crezut că poate scăpa atît de ușor. Mai ales că nu înțelegea nimic din ce citea, dar povățuit de un preot care îi spusese să nu abandoneze lectura, deoarece atunci cînd el nu înțelege ce citește înțeleg îngerii iar diavolul e cu atît mai
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
ține laolaltă aceste secvențe disparate desprinse din comedia existenței. Totul în această carte ne conduce spre concluzia că, până la urmă, lumea în diversitatea ei, este de un comic imens și de un mister infinit. Adevărul acesta simplu nu poate să scape privirii unui ochi atent, care știe să vadă latura amuzantă a fiecărui lucru (oricât de grav) și să deslușească, dincolo de capriciile hazardului, o anumită logică "jucăușă". Cu atât mai tulburătoare devine întâlnirea neașteptată a tragicului într-un asemenea univers ludic
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
natură, divinitate. Deficitul de universalitate al literaturii noastre nu ține de tematică, ci de atitudine. N-am spațiu să argumentez. Geniala proză a lui Sadoveanu, unul din marii scriitori ai secolului, n-a fost decît prea tîrziu și nu radical scăpată din chingile morale ale stupidului sămănătorism de după 1900. Ce exemplu mai înfricoșător aș putea da? întorcînd o vorbă a lui Soloviov, citată de Cioran în Schimbarea la față, aș încheia spunînd că națiunile sînt, în primul rînd, ceea ce ele înseși
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
imită viața? Greu de spus, după lectura acestei cărți unde se explorează, în fapt, limitele (psihice, fizice) ale ființei. Efectul de real a deplin; totul pare (pentru că vine) de la fața locului. Nu sînt metafore obsedante, ci realități obsedante Nimeni nu scapă din Uniune", iată una dintre acestea, atunci, în anii '40 și atîtea decenii după); e loc însă și pentru dragoste și vis, visuri sau - se zice - visări care să conteste, atunci și acolo, realitatea covîrșitoare: o masă poate fi, nu
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al evoluției sale: "Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca ei, cu nerușinare, plini de nostalgie și pentru că tot li s-
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
tot corpul ei o mare greutate, mușcături, ciupeli și gîdilituri și, din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare binecuvîntată, naște copilul mort". De aceea cheamă moașa sau o babă știutoare, marți sau vineri, pentru a fi descîntată spre a scăpa de pericol. Samca sau Avestia sînt chiar mai pernicioase decît Zburătorul, de care femeia însărcinată trebuie să se ferească. Dacă a fost, totuși încercată, apelează la un preot sau un călugăr (asta în părțile Bucovinei) care să-i scrie, sub
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
pară că nu-și dau seama de congruența imaginii cu "ideea", de substanțializarea spontană a scriiturii, al cărei "conținut" devine libertatea însăși de-a o elabora. Rezultatul libertății asumate e tocmai acest salutar proces de respingere și reconstituire a realului scăpat din chingi, nociv ("aerul e plin de cuțite/ apa e plină de săgeți otrăvite"), pe coordonatele unui imaginar care echivalează o utopie pozitivă prin estetic, opusă utopiei negative a totalitarismului. Poetul își închipuie un Eden din care normele constrîngătoare au
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
legături între toate cele ce ființează și pe care poezia le dibuie, făcînd din această misiune însăși rațiunea sa de-a exista: "Cuvîntul aleargă aleargă prin cameră/ ca un animal rechemat prin scrisori dulcege/ iar uneori violente/ ca ale regelui scăpînd sub vărsături coroana/ țării (...) cuvîntul aleargă aleargă printre tufe sălbatice zvîrlind un ochi de pierzanie/ și o înflorită mascaradă neîncrezătoare în puterea ei de a domina" (Serendpity). Sau, după cum se exprimă într-un comprimat critic poetul C. Abăluță, antologator și
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
erotic al socialistului Eugen Botez, semn că într-o banalitate mai mult sau mai puțin întîmplătoare, virusul absurd al schimbării nu produce în istorie mai mult sau mai puțin de o frîntură de sens. Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică unei tematizări succinte o pluralitate de semnificații a căror unitate constă nu atît în discurs cît în imagine. Ion V. Strătescu, Îngerul venețian, Casa Editorială Odeon, București, 2000, 368 pag., f.
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
îngrijit ediții din scriitorii ruși ai secolului XIX; a făcut parte din cultura underground a tinerilor scriitori (maghiari) din anii '60, găsindu-se apoi printre cei 1000 de fondatori ai Alianței Liber-Democrate din țara sa; maghiar de religie iudaică, a scăpat ca prin minune în 1944 de a ajunge și, poate, de a-și sfîrși zilele la Auschwitz. Cel mai mult mi l-a apropiat pe Konrád György preocuparea lui pentru rolul intelectualului într-o lume în schimbare. Este chiar - ultimele
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
Eugen Uricaru Luna iunie a anului 2000 a adus și rememorarea (am folosit acest cuvînt pentru a scăpa de dilema "aniversare-comemorare") după zece ani a fenomenului politico-socio-cultural denumit generic "Piața Universității". Posturile de televiziune, cele de radio și presa scrisă au comentat, analizat și mai ales au evocat acele zile și evenimente. Cu puține excepții nu s-a
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
par a vorbi cu picioarele superbe și a gândi cu tocurile "hiper" ale pantofilor. Bărbații, mai onești în a-și recunoaște incultura, s-au retras îndărătul camerelor de luat vederi de unde, muțește, le dirijează pe nefericitele reporterițe cât să nu scape peste interlocutor microfonul. Presa română arată așa cum o știm: adică, imbecilă, iresponsabilă, agramată și amorală pentru că așa sunt cei/cele care o fac. Patronii, mulți dintre ei jurnaliști talentați, își închipuie că dacă scriu editoriale corecte și-au salvat sufletul
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
lui Oki, Fumiko, pentru bărbatul ei, chiar și pe a fiului pentru părinții săi, Oki și Fumiko. În final ea este cea care piere, consumată de aceste iubiri suprapuse, care se contestă și se generează reciproc. Există, totuși, ceva care scapă înțelegerii mele în acest roman, ceva care mi se pare mai degrabă confuz. O anume combinație de resemnare și agitație care le stăpînește pe personaje, sau poate finalul în sine, conceput în prea multe registre, și ca răzbunare a femeii
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
și una și cealaltă n-au fost prevăzute de analiștii politici. Cu mici diferențe de proporții, editorialistul nu se înșeală. În aceeași zi, departe de țară, Cornel Nistorescu și Horia Alexandrescu își descriau impresiile de călătorie în și prin Brazilia, scăpând evenimentul epocal din România. Pentru câțiva directori de ziare se pare că punctul optim din care se puteau vedea alegerile locale din țară a fost jungla Amazonului. De acolo, însă, când țara murea și învia cutremurată de alegerile locale, cu tot cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
un timp pînă s-a aprins bine, jeratecul ei rotund înaintînd pripit și făcînd să ardă foița albă, subțire, și mi-a răspuns: - Atît! a repetat. Importantă pentru noi - a mai spus - este propoziția care sper că nu ți-a scăpat: Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie... Aici avem noi dreptul, - și ne arătă pe amîndoi, - să mărturisim tot ce este acum mai strîmt pentru noi toți și mai lipsit de orice faimă sau glorie
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
se folosesc de libertatea de a-l exercita să fie învinuite, indirect, că nu stau acasă. Să aperi, chipurile, democrația, cu metode în esență ceaușiste - a se vedea balastul de pensionari de care cei doi bătrîni zănatici Ceaușeștii voiau să scape mutîndu-i la țară, pentru a întineri populația urbană sau rezervîndu-le un rol de morți vii în societate - adică să dai vina pe bătrîni, deoarece nu-ți convin rezultatele unui vot, asta înseamnă că nu crezi în democrație. Mai înseamnă un
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]