7,371 matches
-
se alege convențional (cum este cazul, de pildă, pe scala Celsius a temperaturilor, unde valoarea zero coincide cu punctul de îngheț al apei, reper arbitrar din perspectiva temperaturii, dar foarte „normal” pentru activitatea practică), în vreme ce pentru scala de rapoarte originea scalei reproduce existența unui zero natural, adică a stării de nonexistență a caracteristicii. În primul caz nu este permisă calcularea rapoartelor între valori, datorită faptului că aceste rapoarte nu sunt invariante la schimbarea originii; invariante rămân doar rapoartele între diferențele de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stării de nonexistență a caracteristicii. În primul caz nu este permisă calcularea rapoartelor între valori, datorită faptului că aceste rapoarte nu sunt invariante la schimbarea originii; invariante rămân doar rapoartele între diferențele de valori (intervale). Cu micile inconveniente sugerate în legătură cu scalele de intervale, aplicarea acestor două tipuri de scale conduce la valori numerice cu funcție de măsură, valori ce pot intra apoi în cele mai diverse forme de modele și formule matematice, destinate analizei raporturilor dintre fenomene. Spuneam că, în câmpul disciplinelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este permisă calcularea rapoartelor între valori, datorită faptului că aceste rapoarte nu sunt invariante la schimbarea originii; invariante rămân doar rapoartele între diferențele de valori (intervale). Cu micile inconveniente sugerate în legătură cu scalele de intervale, aplicarea acestor două tipuri de scale conduce la valori numerice cu funcție de măsură, valori ce pot intra apoi în cele mai diverse forme de modele și formule matematice, destinate analizei raporturilor dintre fenomene. Spuneam că, în câmpul disciplinelor sociale, sunt frecvente caracteristicile ce sepretează greu la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lasă surprinsă ușor prin niște „semne” evidente, capabile să fie evaluate în chip cantitativ (să se aplice o unitate de măsură). În acest caz, pentru a se evidenția totuși un asemenea caracter ierarhic al diferitelor stări, se folosesc așa-numitele scale ordinale, scale cu un număr relativ mic de trepte între care există o relație de ordine. Dacă-i vorba de însușiri ale persoanelor umane, cum ar fi satisfacția față de ceva, atunci, în cazul anchetelor, individul însuși este solicitat să se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ușor prin niște „semne” evidente, capabile să fie evaluate în chip cantitativ (să se aplice o unitate de măsură). În acest caz, pentru a se evidenția totuși un asemenea caracter ierarhic al diferitelor stări, se folosesc așa-numitele scale ordinale, scale cu un număr relativ mic de trepte între care există o relație de ordine. Dacă-i vorba de însușiri ale persoanelor umane, cum ar fi satisfacția față de ceva, atunci, în cazul anchetelor, individul însuși este solicitat să se plaseze pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de trepte între care există o relație de ordine. Dacă-i vorba de însușiri ale persoanelor umane, cum ar fi satisfacția față de ceva, atunci, în cazul anchetelor, individul însuși este solicitat să se plaseze pe una din treptele ierarhice ale scalei, prezentate prin expresii din limbajul comun și fără o definiție clară a sensului lor, ca de exemplu „foarte mulțumit”, „mulțumit” ș.a.m.d. Este evident că astfel de evaluări ale stărilor caracteristicii sunt de natură esențialmente calitativă, chiar dacă, așa cum ziceam
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în linii mari, în alegerea unor indicatori ai caracteristicii, cărora li se atribuie valori numerice, urmând apoi ca indicatorii să fie condensați într-un indice sintetic. Această operație este ilustrată cel mai bine, în domeniul psihologiei sociale, prin așa-numitele „scale de măsurare a atitudinilor” și prin diferitele tipuri de „teste”. Nu vom intra în amănunte privind descrierea acestor instrumente, căci ele nu sunt ușor de realizat și de aplicat - și, deci, presupun descrieri tehniceamănunțite-, anchetele și sondajele mărginindu-se la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
descrieri tehniceamănunțite-, anchetele și sondajele mărginindu-se la o abordare mai de suprafață a domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondajele mărginindu-se la o abordare mai de suprafață a domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
domeniului atitudinal, de exemplu. Așadar în anchete, exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin includerea lor în tipuri, categorii, clase etc. definite prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subiective se face prin răspunsul la întrebări, care se evaluează aproape exclusiv cu scale de tip calitativ: scale ordinale, când este posibilă o ierarhie a stărilor, sau scale nominale, când între stări nu se poate realiza o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin includerea lor în tipuri, categorii, clase etc. definite prin elemente comune sau apropiate. Prin urmare, aplicarea unei scale nominale nu este altceva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o relație de ordine. Scala nominală este cel mai simplu instrument cu ajutorul căruia mintea omenească reduce, sintetizează infinita varietate a situațiilor empirice, prin includerea lor în tipuri, categorii, clase etc. definite prin elemente comune sau apropiate. Prin urmare, aplicarea unei scale nominale nu este altceva decât realizarea unui sistem de clasificare - pornind de la o caracteristică sau de la un grup de caracteristici -, astfel încât fiecare entitate empirică este inclusă în una (și numai una) dintre clasele stabilite. Un exemplu foarte la îndemână de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nominale nu este altceva decât realizarea unui sistem de clasificare - pornind de la o caracteristică sau de la un grup de caracteristici -, astfel încât fiecare entitate empirică este inclusă în una (și numai una) dintre clasele stabilite. Un exemplu foarte la îndemână de scală nominală îl constituie clasele caracteristicii „stare civilă”; acestea sunt în număr de patru și nu implică nici o ordine ierarhică: „căsătorit”, „necăsătorit”, „văduv”, „divorțat”. Cea mai simplă formă de clasificare este cea dihotomică. Aici, cele două clase pot fi interpretate în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru și nu implică nici o ordine ierarhică: „căsătorit”, „necăsătorit”, „văduv”, „divorțat”. Cea mai simplă formă de clasificare este cea dihotomică. Aici, cele două clase pot fi interpretate în mai multe sensuri. Mai întâi, pot fi privite ca elemente ale unei scale nominale, cum e cazul cu stările „masculin” și „feminin” ale variabilei „sex”. În al doilea rând, o clasă poate semnifica prezența unei însușiri, iar cealaltă, absența ei. În acest caz se vorbește de caracteristici de tip atributiv, cu ajutorul cărora putem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
psihice, orientarea spre un obiect, bipolaritatea. Între cei doi poli (pro și contra) există un continuum, atitudinea putând fi mai mult sau mai puțin favorabilă sau nefavorabilă, astfel încât ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scările (scalele) de atitudine și multe chestionare. Postulatul teoretical continuumului bipolar nu este însă atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero, de mijloc, al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue ori ambivalente sau chiar de stări conflictuale). Cercetări mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
important, sunt etalonate, adică pe baza scorului obținut de un individ la test știm unde se plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică rezultatele testelor se interpretează pe o scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare conjugală (Touliatos et al., 1990). Ne aflăm aici pe teritoriul dificil al folosirii instrumentelor standardizate (aplicate în mai multe țări sau culturi, inclusiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
CHESTIONARULUITC "CONSTRUCȚIA CHESTIONARULUI" Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cercetării empirice în domeniul științelor socioumane - ale metodei anchetei, în special - este aceea că, exeptând unele domenii restrânse, care folosesc instrumente standardizate, cum ar fi testele în psihologie ori anumite scale complexe în psihosociologie, practic, cu ocazia fiecărei noi investigații, cercetătorul este obligat să-și construiască propriul instrument de cercetare, a cărui utilizare este deci limitată la obiectul studiului în cauză și la momentul respectiv. Diferența față de fizician, de exemplu, este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de exprimare a părerii: e de acord sau nu cu ceva, are o opinie favorabilă sau nefavorabilă în legătură cu altceva ș.a.m.d. În cele mai multe cazuri însă, dacă e vorba de opinii, lucrurile sunt mai complexe, gama de răspunsuri formând o scală ordinală, care încearcă să surprindă gradual intensitatea unei opinii: măsura în care oamenii sunt satisfăcuți de un aspect al vieții lor, tăria cu care cred în ceva, nuanțele în aprecierea activității unei personalități publice sau a unei instituții etc. Un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mulțumit sunteți de locuința în care trăiți? sau ξ Cum apreciați calitatea spectacolului pe care tocmai l-ați vizionat? sau ξ Ce părere aveți despre măsura guvernului prin care...? În toate cazurile de acest gen se va constitui o scală de răspunsuri cu 3, 4, 5 sau mai multe trepte, chemate să exprime opinia persoanelor. Iată câteva dintre cele mai folosite scale de acest gen: 1. Mulțumit; 2. Nici mulțumit, nici nemulțumit; 3. Nemulțumit 1. Bun; 2. Potrivit; 3. Slab
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Ce părere aveți despre măsura guvernului prin care...? În toate cazurile de acest gen se va constitui o scală de răspunsuri cu 3, 4, 5 sau mai multe trepte, chemate să exprime opinia persoanelor. Iată câteva dintre cele mai folosite scale de acest gen: 1. Mulțumit; 2. Nici mulțumit, nici nemulțumit; 3. Nemulțumit 1. Bun; 2. Potrivit; 3. Slab 1. Foarte bună; 2. Bună; 3. Nici bună, nici proastă; 4. Proastă; 5. Foarte proastă 1. Foarte mult; 2. Mult; 3. Puțin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
maximă, și numai faptul că avem de a face cu o realitate ce nu îmbracă o formă materială ne împiedică să construim un aparat de măsură pentru a exprima exact starea ei. Astfel, suntem constrânși să ne folosim de o scală, mai mult sau mai puțin rudimentară, cu trepte convenționale, pe care oamenii înșiși, pe baza introspecției, sunt rugați să se plaseze. Există cazuri când cercetătorul crede într-o capacitate de autoanaliză a subiectului superioară celei implicate de folosirea câtorva cuvinte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rugați să se plaseze. Există cazuri când cercetătorul crede într-o capacitate de autoanaliză a subiectului superioară celei implicate de folosirea câtorva cuvinte pentru a desemna stările respective. Atunci el îi va cere acestuia să-și plaseze opinia pe o scală abstractă, marcată cu valori numerice, semnificație lexicală atribuindu-se doar valorilor extreme. Iată un asemenea exemplu: ξ Cât de mulțumit sunteți de salariul pe care-l primiți? 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 €⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ Total nemulțumit
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
paginii, în vreme ce în dreapta, lângă fiecare întrebare sunt trecute doar codurile a căror semnificație este precizată la început, deci o singură dată. Iată un fragment dintr-o asemenea structură de întrebări: ξ Cum apreciați activitatea următoarelor instituții? Întrebările de opinie cu scale ordinale de forma celor analizate aici ridică două probleme: • dacă scalei trebuie sau nu să-i atribuim o poziție centrală, pentru a surprinde o opinie ce se plasează în zona mediană a ei și • dacă celor 3, 4, 5 sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
căror semnificație este precizată la început, deci o singură dată. Iată un fragment dintr-o asemenea structură de întrebări: ξ Cum apreciați activitatea următoarelor instituții? Întrebările de opinie cu scale ordinale de forma celor analizate aici ridică două probleme: • dacă scalei trebuie sau nu să-i atribuim o poziție centrală, pentru a surprinde o opinie ce se plasează în zona mediană a ei și • dacă celor 3, 4, 5 sau mai multe răspunsuri cu semnificație apreciativă, precum cele ilustrate mai sus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]