4,646 matches
-
și temeiuri pentru postmodernizarea designului instrucțional și curricular. În acest sens, el a alcătuit o ingenioasă sinteză a gândirii postmoderne, a analizat un exemplu de „deconstrucție postmodernă” a unui model modern de design instrucțional și curricular și, în fine, a schițat un model de design instrucțional fundamentat pe principii postmoderne. Redăm acest demers, realmente constructiv, pe scurt, accentuând și schimbând ceea ce trebuie accentuat și schimbat. 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile eitc "15.4.3.2. Trei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este cu adevărat profitabilă pentru designul instrucțional și curricular. 15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmodernetc "15.4.3.6. Ghidul proiectării pedagogice postmoderne" În mod mai mult sau mai puțin ironic, B.G. Wilson (1995) s-a ambiționat să schițeze un îndrumar pentru proiectantul instrucțional și curricular, părând predispus să asimileze ideile postmoderniste 246. A alcătuit o metodologie generală, o tehnologie de evaluare a necesităților, o analiză a obiectivelor și sarcinilor, o strategie instrucțională de dezvoltare și criterii de selecție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the New Sociology of Education: A Critical Analysis”, Harvard Educational Review, 53 (3), 1983, pp. 261-293. 41. P. McLaren, Life in Schools: An Introduction to Critical Pedagogy in the Foundations of Education, Longman, New York, 1989. 42. M. Apple și-a schițat teoria încă din 1979 (Ideology and Curriculum), a clarificat-o în 1981 („Reproduction, Contestation and Curriculum: An Essay in Self-Criticism”, Interchange, 12, 2-3) și în 1982 (Cultural and Economic Reproduction in Education: Essays on Class, Ideology and the State, Routledge
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
număr a fost intitulat „Rubinul”. Literatura publicată, puțină, este lipsită de valoare, ca și articolele în care un Della Codru divaghează pe tema lipsei de receptivitate a criticilor. Două traduceri, din Goethe (poezia Gânduri de noapte) și din Alphonse Daudet (schița O partidă de biliard), sunt făcute în aceeași notă de mediocritate. Au colaborat H. G. Lecca, C. G. Damaschin, un Balsamo și Delatutova (A. Axelrad). R. Z.
VREMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290655_a_291984]
-
de semnalizare participă în mod nemijlocit în acțiunile voluntare și este reglatorul conduitei umane. În urma instrucțiunii verbale primite la nivelul scoarței cerebrale, instanța celui de‑al doilea sistem de semnalizare, se actualizează legăturile corticale corespunzătoare și, prin mijlocirea lor, se schițează latent diferitele acțiuni pe baza unei „comenzi” din instanța celui de‑al doilea sistem de semnalizare. Întrucât aceste acțiuni sunt efectuate numai la nivelul gândirii, forma exterioară a mișcării este inhibată. În schimb, prezența procesului latent din organul efector este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
extensie a legăturilor de diverse tipuri dintre localități, dând naștere unui nou fenomen, dar și unui atribut special. Apar conceptele de spațiu global sau geografie globală care elimină influențele nefaste ale distanțelor dintre localități și le leagă unele de altele, schițându-se noi hărți pe care liniile vor marca sensuri ale deplasărilor, migrărilor, mutărilor, comunicațiilor, schimburilor ș.a. Aplicarea globalului în domeniul geografic, conducând la expansiunea fizică a acestuia, a generat globalizarea, ceea ce a însemnat o creștere a numărului și volumului fluxurilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
exploatează, controlează sau cu care interacționează. Securizarea spațiului cibernetic este o misiune strategică dificilă, care necesită coordonarea și concentrarea eforturilor întregii societăți - guvernul federal, guvernele statale și locale, sectorul privat, precum și poporului american. Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic schițează cadrul inițial atât pentru organizarea eforturilor, cât și pentru stabilirea priorității lor. Ea oferă direcțiile de acțiune pentru departamentele și agențiile guvernamentale federale care au sarcini pe planul securității spațiului cibernetic. De asemenea, se identifică pașii pe care trebuie să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
stilul festivist și neobosit entuziast al speciei în epoca socialistă, se înfățișează realitatea din perspectiva propagandei oficiale. Paginile dovedesc totuși verva publicistului atent la cotidian, ca și acuitatea prozatorului capabil să reconstituie dimensiunea morală sau simbolică a evenimentelor și să schițeze profiluri pregnante. Între jurnalistică și literatură se situează notele de călătorie din Pieton în Cuba (1963), Orga de bambus (1966; Premiul Uniunii Scriitorilor), Jurnal hellenic (1974), Cartea Chinei (1977) sau din Orașe infidele (I-II, 1985-1986), unde autorul se interesează
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban ș.a.), articolele de critică și istorie literară (Vasile Conta și arta poetică de Mihu Dragomir, Ultimul sămănătorist de Al. Cerna-Rădulescu) și traducerile (poeme de Pușkin și povestirea Casa judecății din urmă de Oscar Wilde
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
ariditatea tehnicistă. Câteva volume sunt selecții de cronici, studii sau eseuri critice, alăturând texte ce vizează atât scrierile unor clasici ori scriitori „de patrimoniu”, cât și pe cele ale unor contemporani, inclusiv ale unor începători. Dispunerea în secțiuni delimitate tematic schițează implicit o tentativă de sistematizare. Într-o secțiune din Replay sunt adunate însemnări consacrate unor scrieri de călătorie, în alta intră comentarii la scrieri cu subiecte istorice etc. Scriitorii contemporani luați în discuție sunt diferiți sub varii raporturi (de la vârstă
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
calea comuniunii cu divinitatea, dialogul omului cu Dumnezeu. Filosoful putea să conchidă astfel că existențialismul ar fi mai degrabă o filosofie a mântuirii decât una a disperării. În consens cu acest crez, P. îmbrățișează fenomenul literar-artistic și filosofic, încercând să schițeze în limitele filosofiei culturii fie profilul „conducătorului” (Inteligența socială și psihologia conducătorului, 1935), fie matricele stilistice specifice popoarelor lumii: stilul românesc, ortodox, indic, european, american, eladic, romanic, francez, spaniol, italian, germanic, englez, rus (Stiluri de viață, 1937). Interpretarea culturii în
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
se diferențiază printr-o degajare de balastul erudiției, printr-o inspirație mai liberă, o anume detașare de obiectul evocării sau al contemplației. Tablourile sunt obținute prin aceeași elaborare, însă au o luminozitate mai sudică, iar liniile desenului câștigă în suplețe, schițând o tendință de muzicalizare. Lui P. îi reușesc profiluri grațioase, vrednice să ornamenteze vase grecești. Funciar parnasiene, poemele sunt lucrate deseori cu o tehnică simbolistă. Vocea de pe proră din grupajul Ecouri marine, de exemplu, e transmisă cu mijloacele lui D.
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
aureolează fiecare priveliște contemplată cu ochii copilăriei, conferind picturii pillatiene un farmec aparte. Procedeul frecvent, observat de Tudor Vianu, e filtrarea naturii prin artă, cu o tehnică ce este a picturii impresioniste. În loc de a zugrăvi peisaj sau obiecte, poetul le schițează doar, fugitiv, surprinse în vibrația luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
de sacrificat al divinității, în niște scopuri îndreptate împotriva omului, aluziile la marile violențe prin care creștinismul a fost impus ca religie oficială precedă, modest, atitudinile de mai târziu ale unor Gore Vidal sau José Saramago. În Moartea galbenă este schițat un fel de (auto)portret al omului plenar, preocupat de tot ce înseamnă cunoaștere, de la intuiția artistică la filosofie, știință și în final la ocultism, la practicile parapsihologice, considerate etapa ultimă a desăvârșirii spirituale. La fel de nonconformiste sunt prozele din culegerea
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
unei fete care a căzut victimă unui amor pe cât de irezistibil, pe atât de nepotrivit, cu intenția de a ilustra caracterul irațional, implacabil și dezastruos al pasiunii, dar și incongruența dintre spiritele superioare și ambianța umană de rând. Se remarcă schița O aventură din tinerețe a lui Sherlock Holmes, spumoasă, piperată și cu câteva gaguri, în care sunt făcute praf toate calitățile celebrului detectiv și pretențiile de moralitate ale englezilor. Cu o construcție insuficient supravegheată, cedând gustului pentru melodramatic, Rug este
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Cr.), cu articole și recenzii sunt prezenți H. Sanielevici (Hassan), S. Sanielevici (Sandu, Sanea) și I. Teodorescu. Fără a fi un colaborator permanent, G. Coșbuc publică notițe filologice, nuvele și traducerea unui fragment din Eneida de Vergiliu. I. L. Caragiale trimite schița O blană rară, critică a literaturizării excesive, iar Al. Vlahuță, un Sonet. Scriu frecvent poeții Artur Stavri și Raul Stavri, A. Toma (care iscălea Ștefan Tomșa), H. G. Lecca, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, A. Steuerman, G. Murnu, D. Teleor și
POVESTEA VORBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
apoi/ într-un ochi de baltă./ Tulburat de vânt” (Cuțit). Cea mai importantă carte a lui P. este Marginea și centrul (1990), un eseu care disimulează, sub aparențele modeste de culegere de fragmente teoretice și analize aplicate, orgoliul de a schița o teorie a criticii și, implicit, un manifest. Autorul pledează pentru relaxarea sau mai curând pentru reformarea conceptului de „critică estetică”, adică pentru depășirea unei sintagme legitim operaționale strict contextual (deceniul al șaptelea al secolului trecut, marcat de foiletonism și
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
experiența în acest domeniu, de familiarizarea cu diversele formule ale literaturii române este legată și opera sa de prozator. Două volume de povestiri, purtând etichetele „fantastice”, „științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri). Conținutul baladei Zburătorul de Ion Heliade-Rădulescu este dezvoltat într-o mică nuvelă, La izvoarele
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
text. Refuzând didacticismul critic și privind opera printr-o lentilă livrescă, R. se oprește asupra temelor (naștere și moarte, inocență, singurătate, suferință) și a simbolurilor (casa, circul, călătoria). Următoarele cărți, dedicate lui Marin Preda (1996) și lui Liviu Rebreanu (1997), schițează un nedisimulat și cu atât mai demn de interes proiect critic de situare a unor mari prozatori față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept mari goluri decupate premeditat, în care sunt absorbite operele reale - adecvări cu mijloace și grade
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
mai mare parte de experiența trăită, există în cele din urmă o aspirație spre concizie de o mare vibrație și deschidere către mister. De asemenea, în narațiunea Pe bulevard în jos..., din volumul de povestiri cu același titlu (1990), se schițează o complicație survenită din senin, cu urmări grave asupra destinului protagonistei, în linia prozei lui Mihail Sadoveanu, V. Voiculescu, Mircea Eliade. SCRIERI: Shakespeare, un psiholog modern, București, 1979; Civilizația armenilor, București, 1983; Ultima nădejde, București, 1983; Stilistica spectacolului. Elemente de
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice și în proză, realizat doar în parte și rămas în manuscris. În amintirile sale a schițat, selectiv, episoade din cariera de dramaturg și de editor, evocând figurile unor personalități literare și teatrale pe care le-a cunoscut: George Mihail Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale, G. Bacovia, N. D. Cocea, Mihail Sebastian, G. Călinescu, Ilarie Voronca, Gala Galaction
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Gewandhaus. În tainele muzicii îl introduce Fany Dobrogeanu-Gherea (căsătorită cu Paul Zarifopol), care studia aici la Conservator. Rafinându-și sensibilitatea, tânărul devine un pasionat meloman. La Sinaia, în timpul verii, îi cunoaște pe C. Dobrogeanu-Gherea și pe I.L. Caragiale, cărora le schițează în fugă portretele. Entuziasmul lui P. capătă noi dimensiuni la Paris, oraș a cărui puternică individualitate, în primul rând artistică, o fixează memorabil. E fascinat de muzee (îi admiră pe impresioniști, însă nu și pe viitorii cubiști și suprarealiști) și
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
nuanța grotescă și accentele de pamflet. Refugiat la Paris, protagonistul are prilejul să fie martor la scene din revoluția franceză de la 1848. Între alte episoade, se relatează o întâlnire cu Nicolae Bălcescu, pagini ample vorbesc despre „vântul veacului” romantic și schițează o istorie „din interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din lumea literar-artistică și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
existențe umane trecătoare. Pesimism și melancolie sunt notele caracteristice ale acestui volum postum, prin care, cu ecouri din lirica occidentală, M. deschidea drumul meditației. Tot el, prin Caracteruri, după I. Budai-Deleanu și înainte de Gr. Alexandrescu, a consolidat satira. Scrierile sale schițează drumul urmat de întreaga lirică românească în secolul al XIX-lea. SCRIERI: Rost de poezii adecă stihuri, București, 1820; ed. 2, București, 1822; Caracteruri, București, 1825; Plângerea și tânguirea Valahiei asupra nemulțemirii streinilor ce au derăpănat-o, Buda, 1825; Poezii, București
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]