135,849 matches
-
jocului de v-ați ascunselea trece în trecutul fiecăruia în parte. El o contemplă că pe o veche fotografie din tinerețe, cu aceeași nostalgie. Concluzia se impune inevitabil, am rămas același, pe același drum, în plină continuitate inevitabilă. Voința de schimbare, evaziune din condiția existențiala impusă nu are o reală împlinire. Ea apare că un curent de suprafață care nu tulbură apele în adîncimea lor. ...Și atunci apare o nouă soluție. Modelul prezentator de modă este înlocuit de "vedeta". Mască vestimentară
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
de fapt spațiul, iar acest "când", timpul. Fixitatea unei fizionomii, armonia ei, mărturie a unei "fericiri" prezumtive oferă acel liman la care toate aspirațiile se împlinesc necondiționat. Dar ce este fixitatea? O falsă eternitate. O eternitate în afara lumii, insensibila la schimbările ei, încremenita undeva, într-un loc imaginar, într-un timp care n-a început să curgă. O farsă a imaginației? Chiar așa fiind ceva mai poate fi reținut, concretul unei stări în care inconsistenta ficțiunii mai păstrează câte ceva din bogăția
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
se mai află an situația de țară care stă pe margine an privința integrării an U.E., dar vrea să-și convingă cititorii că România e țară an care fundamental nu s-a schimbat nimic - sau dacă s-a schimbat ceva, schimbarea e doar an rău. Ar mai fi un mic element de, să-i zicem, decor, apropo de susținerile Adevărului. Uniunea Europeană a luat an serios România atunci când i-a cerut să nu uite de problemele pe care le are, astfel că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
episod pierdut sau rămas an schemă și că ar fi fost greșit adăugat de editor sau de transcriptorul textului, poate după o filă stinghera, cum sunt destule an Arhiva prozatorului. Caz an care nici nu s-ar mai ridică problema schimbării de sex a celui de-al doilea vizitator al Lenei Ceptureanu. E aici, ăn fapt, o dispută ăntre lectori convinși de aserțiunea lui Mateiu că nu scria primul cuvânt dintr-o narațiune ănainte de a-i fi stabilit an amănunțime
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Mateiu năzuia la mai mult. Trama polițista al interesa doar și numai că deschidere către adâncirea tainei. Modul grosolan an care, la cele mai multe române polițiste este dezlegat an final misterul nu putea să nu-i repugne. Prin ce mecanisme ale schimbării gustului public a ajuns, ăn zilele noastre Sub pecetea tainei să intereseze an prim plan, ar necesita un popas hermeneutic ce ar avea an vedere aplecarea de astăzi pentru opera neterminata an genere. Ca probe ale acestei reveniri an forță
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
anume identitatea presupușilor tâlhari/asasini. Prin intervenția lui Teodor Ruse, intențiile răufăcătorilor ar fi fost dejucate, cu singură excepție an care vizitatorul n-ar fi fost chiar monarhul Bulgariei. Insinuări din text trimit la necunoscută din fotografie - mai cu seamă schimbarea de sex a celui de-al doilea vizitator, din paragraful final. ansa rămânem neapărat an domeniul ipotezelor. Polițistul, care nu se ăndoieste a-l fi identificat pe bandit, stă numai an cumpănă alegerii celei mai potrivite tactici de a-l
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
intertextuale, avem credință că fiecare recitire o face mai interesantă, măi incitantă; cu atat mai mult o lectură pusă sub semnul tulburat al unei epoci de tranziție, mult asemănătoare cu cele de care vorbea ănsusi Lovinescu, nu doar prin spectaculoase schimbări an planul orientărilor social-politice și an general al mentalităților, ci și an cel precis al culturii, ideilor, criticii și literaturii, intrate și ele an zodia revizuirilor, lucid acceptate, dar stăpânite - ca și atunci - de febră patimilor" (op. cît., pag.5
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei mai adânci, dincolo de aspectele discutabile și fisurile ei" (op. cît
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
boieri "cu parapon", dar chiar rezistență obstinata pe care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim de numeroasele aspecte ale vieții sociale și culturale actuale, confirmă valabilitatea tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este violent, ăn timp ce modificarea mentalităților se produce lent, procesual, evolutiv. ăntorcându-ne la cartea Valentinei Curticeanu, remarcam și an capitolul rezervat "Istoriei literaturii române contemporane" aceeași vastă documentare (sunt citate lucrări importante, unele de actualitate, de la "Politica postmodernismului
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
nici cele mai odioase mijloace spre a izbîndi. Fie și punînd în circulație zvonuri despre exorbitantele onorarii pe care le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît acela unic de pînă acum este, cum
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
existența unui naționalism desantat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi an public și de a vantura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidoșenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete și gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehemență, dezacorduri radicale. Dar, și aici urmează vestea bună, pana la urma modificarea de produs se produce, inevitabil. an ciuda ireconciliabilului opiniilor adverse, cea nouă, nu cea
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cu cat numărul problemelor nerezolvate ăntr-o paradigmă se mărește, cu atat această ași pierde vigoarea și, implicit, si adepții. M-am oprit asupra acestor aspecte pentru că ele șanț, evident, pertinente pentru lumea an care trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la varsta autorilor (nu cei incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a spus că nu ar avea experiență didactica, și deci nu ar avea de unde
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
1967) peste poemele stănesciene ăncepe să coboare o aură melancolica, apar stări necunoscute până atunci: regretul, greață, presentimentul morții, tristețea unei ănfrângeri nenumite; o vagă atmosferă crepusculara ănvăluie extraordinare poezii, de o arhitectură desăvârșită. Semnele acestei oboseli existențiale prefigurând o "schimbare la fața" a liricii sale sunt vizibile și an Necuvintele (1969) și an dulcele stil clasic (1970), ăn care se dezvoltă sugestii anterioare an tonul unei profunde suferințe fără pricina aparentă, a unei dezolări fără leac, ăn versuri făcându-și
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
an realitate: un potpuriu de lucruri sinistre zugrăvind vremea noastră, căreia n-ar trebui să i se povestească decât astfel de istorii, si, de altfel, responsabilitatea asta o las pe seama naratorului principal (n.n. idem). Pantomima, gesturile an raport cu frecvențele schimbări de voce, prin care Bixiou zugrăvea interlocutorii puși an scenă, probabil că ele erau perfecte, deoarece cei trei auditori de față lăsau să scape exclamații gălăgioase de ăncuviintare și interjecții de mulțumire. - Și Rastignac te-a refuzat? i se adresa
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
Shakespeare al secolului XX... Kusturica are, azi mâine, 45 de ani (pe 24 noiembrie), si a făcut șase lungmetraje, ăn șaptesprezece ani. Se considera, azi, un "francoiugoslav", pentru care Iugoslavia rămâne un concept cultural și o realitate emoțională, indiferent de schimbările de graniță ("an țara mea, există pauze cărora le spunem pace, dar războiul n-o să se sfârșească niciodată"...). Inițial, Black cât... trebuia să fie un documentar despre un grup muzical țigănesc, care a cântat an Underground, zis "Muzika Akrobatika". Privindu
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
drept teritoriu comun de înțelegere: un motto preluat din Le Petit Larrouse, unde citim că a dezrădăcina (v. tr.) înseamnă "1. A face pe cineva să-și schimbe țară, mediul, cadrul" și " 2. A tulbură, a buimaci, a dezorienta prin schimbarea obiceiurilor". Un depeizat Tzvetan Todorov cu siguranță este: născut și crescut în Bulgaria pînă la o vîrsta adultă, el își petrece viața, de zeci de ani deja, la Paris, călătorind de cîteva ori pe an în Statele Unite, unde, după propria
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
economice de un anume gen, analoge cu cele din țările respective. În română, principalele derivate de acest tip sînt verbe formate cu sufixul neologic -iza: a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a (se) libaniza etc.; tiparul derivativ se regăsește, cu schimbările de rigoare, si in alte limbi. Semantic, aceste formații diferă de cele în care este vorba de un proces de asimilare, de influență asupra altor persoane sau populații (că de exemplu a germaniza ă"a face să adopte sau a
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
Societatea de tranziție este o societate lipsită de spirit critic. La fel și cultură" (România literară, nr. 36, 8-14 septembrie). Nu cred însă că spiritul critic e neapărat o victimă, cum susține Nicolae Manolescu ("Spiritul critic este victima principala a schimbării de regim. Nici un alt concept sau noțiune, nici o altă categorie socială sau morală n-a suferit, într-o atît de mare măsură, de pe urma revoluției din 1989"). Mai degrabă este direct responsabil de propria-i dispariție. Dar, cum spiritul critic nu
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
separat e rezervat lui Eminescu, unde accentul nu cade pe analiza estetică, ci pe elemente de formație ale sufletului național (a cunoscut toate provinciile românești cu elemente ale acestora complăcîndu-se a trăi și la Viena). Programul reformator al Junimii ("de schimbare totală a unei societăți pe care o disprețuia") a fost abandonat atunci cînd celebra societate, împreună cu revista ei, s-a strămutat la București. Iorga face loc menționării direcțiilor adversare, vorbind însă numai de Hașdeu și de pubicatiile sale, nu, cum
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
a fi contemporan cu cel care a trăit cu sute de ani înaintea mea. Și atunci să mai cred că acela a scris doar pentru o zi? Trecerea de la citire la creație poate fi comparată doar cu un fel de schimbare a anotimpurilor. Bogăția de nuanțe intermediare e atat de mare încât nici nu-ți dai seama când din receptor ai devenit creator. Răspunderea celui dintâi comunica cu răspunderea celui de-al doilea. Abia atunci înțelegi cât de precară este formula
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
și face din el o deviza pentru întreaga clasă. Se constituie astfel grupul oțioșilor - ceea ce demonstrează că personajul este de la inceput conștient de sine, ca și cum nu ar avea vârstă. De altfel, el nici nu evoluează de-a lungul anilor. Singură schimbare constă într-o mărire a distrugerilor pe care le provoacă prin periculosul și, de la un moment dat, înspăimântătorul sau mod de-a se juca. Cand este trimis de mama lui, o văduva bogată și dominatoare, la Paris pentru studii, el
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
dogmelor de nediscutat. De fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea istorisirii e o formă de inspirație, o resimțim cu toții în micile noastre exerciții narative cotidiene, cînd adăugăm un minuscul detaliu ici, omitem altul dincolo, totul doar pentru că
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
meta-poveste a lui Călin Vlasie, o biografie, un corp din litere care-i lipsea acestui important optzecist. Ne sunt descrise astfel haosul primordial (receptarea aberantă, nedreptățile cenzurii, Cenaclul de Luni), o consolidare a viziunii poetice, un moment de cotitură (experimentul), "schimbarea la fața" a poeziei vlasiene și într-un sfârșit renunțarea: "De patru ani încoace Călin Vlasie n-a mai publicat nici o poezie în nici o revistă literară. A și declarat public de câteva ori că nu mai poate scrie poezie". Și
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
altă carte celebra, Soi-même comme une autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și inexpresive. Curiozitatea de a ști ce face, ce simte, ce gîndește celălalt ne devorează, la propriu
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]