1,812 matches
-
la vedere. — Oare stă bine pe televizor? Am luat craniul care nu mai emana lumină și l-am așezat pe televizorul din colțul camerei. — Cum ți se pare? întrebă ea. — E foarte bine, am zis. — Oare o să mai sclipească? — O să sclipească cu siguranță. Am luat-o în brațe, încercând să-i absorb toată căldura și s-o păstrez pentru mine. 38 La capătul lumii Evadarea Sclipirea craniilor pălea tot mai mult o dată cu apariția zorilor. Lumina palidă pătrundea printr-o ferestruică aflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Marea se vedea chiar în fața mea. Cargoboturi, macarale, pescăruși. Bob Dylan cânta Blowing in the Wind. Ascultându-l, m-am gândit la melc, la unghieră, la mâncarea italienească splendidă. Lumea asta e o adevărată revelație. Soarele de început de toamnă sclipea la suprafața mării, purtat de valuri. Se vedea ca o oglindă mare, sfărâmată, și pentru că era atât de fărâmițat, nu lăsa impresia că-și va mai putea reveni vreodată. Nici dacă l-ar fi ajutat toate oștile împărătești. Cântecul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
poziția aceea. Un corp gol de femeie zăcea sub tufe, lângă poartă. Judith. În semiântuneric, silueta ei se profila ciudat, fiecare parte din corpul ei apărea clar. Fața îi scânteia de o lumină lăuntrică. Un obiect metalic, ieșind din inimă, sclipea vizibil. Bărbatul care zăcuse lângă ea se ridică brusc, cu o mișcare agilă, ca și când ar fi fost mai ușor decât greutatea corpului său. Mult mai ușor sau mult mai puternic. Sări către Marriott, părând să se ridice brusc în picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
a pune degetul pe rană în auzul și văzul multora. Obligațiile portofoliului te pot aduce în contondență cu politica de stradă, cu raționamentele de ziar sau cu ceea ce înseamnă zvon. E un post gelozit, care are foarte multă „glamoare”, care sclipește. În spatele aparenței de lux, de fapt, e o muncă de rob. Și nu poți să faci nimic fără munca de rob, fără scrâșnetul celui care stă în scaun 14-15 ore, împlinind, de multe ori, chiar treaba directorilor generali, a secretarilor
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fuma, pe gînduri, m-am trezit, lîngă el, recitind rar de tot cu cabotinismul vîrstei: Vertitur interea coelum ruit oceano nox (pînă la capăt). Atunci, terminînd, Hoidas îmi pusese pe umăr mîna dreaptă, admirativ, cu inelul de aur cu rubin sclipind în traiectoria lui spre locul unde soldatul, după instrucție, primește de obicei primul său grad, auriu și el, de fruntaș.
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
tranșeele inamicului ceva care semăna cu niște colinde și observă niște lumini ciudate care păreau lumînări aprinse. Ciulesc neîncrezători urechile: sînt, într-adevăr, colinde. Unii mai îndrăzneți scot capul, ba chiar se aventurează în no man's land. Tranșeele germane sclipesc de mii de lumînări. Primesc informația că germanii doresc să sărbătorească în liniște Crăciunul și că, în loc de gloanțe, le vor trimite cîteva sticle de bere. Doi ofițeri (dintre care unul, englezul, a povestit întîmplarea mai tîrziu în memoriile sale) se
Ultima noapte de Crăciun, întîia noapte de război () [Corola-journal/Journalistic/14336_a_15661]
-
intens că la mieii Karakul negru. Mieii Țurcana brumărie ameliorata au luciul buclajului mai bun ca la mieii Țurcana neameliorata. În foaia de bonitare se subliniază, după caz, calificativele: intens - cand luciul este asemănător cu cel al unui obiect care sclipește puternic în bătaia razelor de lumină; foarte bun sau bun - când este mai mult sau mai putin lucitor; mijlociu - când se aseamănă cu luciul dat de un obiect de lac aburit sau de o piele lustruita; slab - cand buclele nu
NORMA*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
Mariana Codruț areal areal crud, apa îngheață în rața sălbatică pe lac, mărul sclipește verde. atît de departe-am plecat, atît de departe că nici teamă nu-mi mai poate fi. o ceață cu zbaturi de argint defrișează în liniște mari codri indescifrabili. în inima lor mi-am îngropat capul ca să răsară și să
Poezii by Mariana Codruț () [Corola-website/Imaginative/16315_a_17640]
-
Zalmoxis și Gebeleizis erau de fapt nume date unui singur zeu suprem. O altă ipoteză are în vedere partea onomastică Zelmo-, de exemplu "Zelmoutas" și în numele compuse, cu "-zelmis": "Aulouzelmis", "Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto", din protoindoeuropeanul *g'hel- „a sclipi; galben; verde *soare” sau *g'el- „limpede, luminos” . De asemeni, în "Zalmodeghikos" (v. Zalmodegicos); "Zermodeghikos" și "Zoltes" . Cuvântul *soare nu este altfel format decât prin pronumele reflexiv „Se” + rădăcina „g'hel” Pe lângă impresia vie pe care textul lui Herodot a
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
jale, jaleș, salbie, șalvir, șalet sau șerlai. Salvia este o plantă din familia labiatelor, ea poate atinge o înălțime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci în cerc, în jurul unei axe comune iar frunzele sale opozite, alb-lânoase sclipesc argintiu și emană un parfum ușor amar, aromatic. Denumirea de salvia derivă din cuvântul latinesc "salvare" (a vindeca, a însănătoși). Dintr-o frumoasă carte veche despre plante medicinale reiese cât de mult era stimată pe vremuri salvia: "Când Maica Domnului
Salvie () [Corola-website/Science/306709_a_308038]
-
schimbări clădirii de tip oriental, precum ușa de intrare dinspre vest, cafasul sau mutarea cu un metru în interior a catapetesmei, au menținut specificul ei basilical, de edificiu bisericesc înalt, lung și foarte luminos, cu altar spațios și acoperiș ce sclipea în depărtare în razele soarelui. În anii 1997-1998 au inceput lucrările de intervenție de urgență care au fost oprite în repetate rânduri, din lipsă de fonduri. Obiectivul a fost inclus în Planul Național de Restaurare pentru monumente istorice în anul
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
unii din ei duseseră caii la păscut. Pe cei rămași, pâlpâirile focului îi descopereau când și când, apoi umbra îi cufunda ca într-un necunoscut. Venea până la foc sunet de ape de la un vad al Moldovei. Subt malul înalt, râul sclipea lin într-o bulboană, în care dintrodată și-a oglindit globul luna în scădere, răsărită deasupra piscului Bourei".”
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
Aviația de vânătoare" și "Lupta în cer". Poate că versurile lui nu îl ridică la valoarea unui mare poet, dar pasiunea care le-a inspirat este remarcabilă, pentru că este aceeași care l-a călăuzit în luptă: "Pe zarea mării, case sclipesc în alb de viață ?<br>Și moartea se apropie pe aripi de păgân...<br>Dar iată-un fulger rece, avânt fără stăpân,<br>Un șoim de fier și flăcări, pierind în dimineață."<br>(Încăierare în văduh).
Horia Agarici () [Corola-website/Science/308908_a_310237]
-
Potrivit legendei, nimfa Callisto a fost transformată de Zeus într-o ursoaică și plasată pe cer. Cele mai stralucitoare 7 stele ale constelației Ursa Mare sunt numite fie Carul Mare, fie Căruța, în funcție de forma lor distinctă pe cerul nopții. Stelele sclipesc deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
Stelele sclipesc deoarece lumina lor, până a ajunge la noi, trece prin atmosfera terestră. Straturile acesteia au temperaturi diferite și se și deplasează permanent, refractând lumina în mod instabil; ca rezultat nouă ni se pare că steaua se mișcă (vibrează, sclipește) permanent. Steaua cea mai apropiată de polul nord celest e cunoscută ca Steaua polară. Mai e numită și Polaris, din constelația Ursa Minor. În timp ce alte stele se mișcă pe cerul nopții, datorită rotației Pământului, Polaris rămâne în aceași poziție. Nu
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
monetar a fost descoperit întâmplător în 1951, pe versantul de est al Măgurii Geomalului, de tânărul Ioan Stoica de 15 ani. Coborând cu o turmă de oi spre sat, acesta observă într-o râpă făcută de ape, un obiect care sclipea și căutând atent a găsit un vas plin cu bani. Darnic nevoie mare, după ce și-a însușit o parte din bani, a dăruit rudelor și prietenilor din sat o mică parte din tezaur. Reprezentanți ai muzeului din Alba Iulia informați
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși, fiind înmormântați în pământul strămoșesc, „în cântecul bătrânului Nistru”. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„prin pâcle, apele zgomotoase ale Nistrului sclipeau ca oțelul în luminile triste ale zorilor (...) Apele erau umflate, tulburi, și veneau pline de găteje, de trestii, de mănunchiuri de iarbă. De la malul celălalt veneau vâjâiri de unde: acolo era cumpănă, acolo apele mușcau malul gemând și acolo se căscau
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
numai numele actorilor în timp ce titlul ALIAS apărea gradual într-un colț pe un ecran negru. Majoritatea episoadelor din sezonul 1 au inclus un prolog narat de Sydney Bristow, stabilind premisa serialului. În sezoanele 1 și 3 "ochiul" lui Rambaldi ( <o> ) sclipea pe titlul ALIAS când apărea numele lui Victor Garber, iar în sezonul 2 când apărea numele lui Lena Olin. Sezonul 4 era introdus de un generic mai scurt și mai strălucitor, care consta din remixul melodiei specifice serialului și din
Alias () [Corola-website/Science/297654_a_298983]
-
fiice ale unor divinități marine, aveau „mâini uriașe din aramă, cu gheare ascuțite de oțel. În loc de păr, capul le era acoperit cu șerpi veninoși, care mișunau șuierând. Cu colți ascuțiți ca junghierele, cu buzele roșii ca sângele și cu ochii sclipind de furie, chipurile lor oglindeau atâta răutate și erau atât de înfricoșătoare, încât oricine le arunca o singură privire se prefăcea în stană de piatră” . Eriniile, născute din sângele lui Uranos mutilat înghițit de Geea, au „ șerpi veninoși încolăciți în jurul
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
6.000 de stele. Distanța până la stele este măsurată cu ajutorul paralaxei stelare, iar unghiul rezultat este de ordinul sutelor de miimi dintr-o secundă de arc. Multe stele se pot vedea ca puncte strălucitoare pe cerul nopții. Ele tremură sau sclipesc, aceasta însă numai aparent, datorită turbulențelor din atmosfera terestră. Cea mai cunoscută stea este desigur Soarele. El este o excepție notabilă, fiind singura stea suficient de aproape de Terra pentru a fi vizibilă ca un disc, și nu ca un punct
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
o părere din enumerarea pagubelor: mii de tauri, boi, iepe, sute de catâri, cămile și multe altele). În palatul imperial, tacâmurile de aur și argint fuseseră înlocuite cu veselă din cositor și din lut, iar în coroana imperială, în locul nestematelor, sclipeau bucățele de sticlă multicoloră. Tracia, depopulată, zăcea în ruine, drumurile erau bântuite de tâlhari, localnici și străini, Bizanțul pierduse majoritatea insulelor din Marea Egee. Thessalonicul nu i se supunea lui Cantacuzino și nu l-a recunoscut nici pe noul patriarh, Isidor
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
În acest sens, Emil Gârleanu a fost impresionat de personalitatea artistului cu „"... fața lui ciudată, cu obrajii ce se cunoșteau că-s afundați chiar sub barba neagră, deasă, ce-i năvălea chipul din toate părțile, până sub ochii din care sclipea o scânteiere ciudată"” și de „"... glasul lui cald, care își scutura arareori potolirea cea tristă, ca să se înflăcăreze când vorbea despre arta lui"”. De o mare demnitate și mândrie, om de o mare sensibilitate cu un temperamental energic însă și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Casson a spus că ea era ca și „un val care se sparge de stânci, pentru că deși era draguță și încântătoare, ea de asemenea avea și o urmă de duritate și tenacitate...când un val se sparge de stânci, el sclipește în lumina soarelui cu un minunat joc de spumă și picături, deși sub el se află o rocă dură; în cazul ei, aceasta reprezintă pricipiile solide, curajul fizic și simțul responsabilității." Peter Ustinov a descris-o în timpul unei demonstrații a
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
spectaculos falezele și munții înalți din partea de vest a insulei Creta. Pe o lungime de 18 km, șerpuiesc, când mai înguste, când mai late, urmând un traseu cu serpentine și meandre prin Levká Ori, adică Munții Albi, ai căror versanți sclipesc alb în soarele verii, iar iarna sunt îmbrăcați în zăpadă. Chiparoși, smochini și leandri cresc în crevasele din pereții cheilor. Pe alocuri, câte un chiparos matur și-a întins rădăcinile în fâșia subțire de calcar depusă pe piatră de apa
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
Balada ilustrează aceste sentimente prin descrierea împletirii aproape rituale a părului lui Stânga de către ceilalți haiduci: Părusoru-i pieptăna; ‘mpletea coadă cu parale, parcă e o fată mare; și o lungea pe spinare, de trei ori o’ncolacea, ca balaur’le sclipea, sup căciulă o bagă. Acțiunile cetei lui Stânga au neliniștit, desigur, în cea mai mare măsură autoritățile turcești de la Vidin, devreme ce acestea au ridicat foarte puternice potere, obligând ceață să treacă peste Timoc în Șerbia, în toamna anului 1843
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]