1,930 matches
-
ea, dar pe urmă mi-am făcut curaj și i-am spus că mi-a plăcut mult întrunirea. Mi-a mulțumit și a spus că speră să mai vin. Să-ncerce cineva să mă-mpiedice! A ținut un discurs absolut sclipitor. Tot ce a spus era adevărat. Nu mai auzisem niciodată lucruri spuse atât de clar. Inima și mintea mea îți aparțin, Margaret, poți face ce vrei cu ele. 11 februarie 1948 Azi ne-a vizitat unchiul Lawrence. E o veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că avea timp să prindă ultimul tren de York. Noiembrie 1990 — Hai să părăsim această adunare sordidă, spuse Findlay, apucându-mă de braț. Arătă spre tablouri. Hai să nu ne mai mânjim privirile cu aceste bazaconii, aceste fandoseli, aceste fleacuri sclipitoare ale unei societăți putrede decadente. Duhoarea bogăției adunate prin mijloace necinstite și prin automulțumire mă sufocă. Nu mai suport nici o clipă compania acestor oameni. Vreau puțin aer curat, pentru Dumnezeu! Și spunând asta, mă împinse spre ușă, apoi afară, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-și pună două pulovere groase peste rochie, șosete groase de lână și cizme. Când am terminat, arăta ușor ridicolă. Am purtat-o pe jumătate în brațe, pe jumătate a coborât pe picioarele ei scara și în câteva minute eram în sclipitorul Renault albastru al doctorului. Încercam să-mi păstrez calmul, dar am descoperit că fără să-mi dau seama, făcusem din plic o minge în căușul mâinii. M-am străduit să-l netezesc când am ajuns. Camera de gardă, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
păstra un secret (și în acel moment își coborî glasul, transformându-l în șoaptă), mi s-a spus că e înnebunit după... — Vă referiți la...T.S. Eliot? Michael ezită. Cel care a scris Tărâmul pustiu? Tabitha izbucni într-un râs sclipitor, muzical. — Vai, prostuțule! spuse ea. N-ai aflat? E mort de ani de zile! Se alătură râsului ei, nesigur pe el. — Da, desigur. Sper că nu încerci să tachinzi o bătrână doamnă, spuse ea înghiotindu-l jucăuș în coaste cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nepoata lui. Vasile Tonu Fiul lui Ion Tonu și al Limbiatei, Vasile Tonu, s-a căsătorit cu Rarița din neamul Fandaracilor, femeie de statură semi mijlocie, albă la față, pe când Tonu era de statură mijlocie și brunet, cu o minte sclipitoare. Și-a cumpărat o pușcă zebeu, rămasă din cel de al Doilea Război Mondial pe la 1946 și spunea nevestei: Oi, Rari, am o pușcă și face pica, paca, bâu! Și așa îl râdeau oamenii. Cu trecerea timpului s-a terminat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ai Început să vorbești despre timpul prezent, dar se naște apoi o anumită aură, ce amestecă timpii, identitățile, scoțînd la suprafață substanța În care ne oglindim - mereu aceeași -, cît despre vîrste, nu; mai știu că uneori sînt foarte bătrîn, alteori sclipitor de tînăr, dar nu o tinerețe fără sens, decorativă, ca trestiile În bătaia vîntului, ci purtătoare a unui anume destin, magnific, ireductibil, așa cum e vîrsta ființei tale, care refuză, În substanță, Îmbătrînirea. - SÎntem la fel, Îmi răspunse, numai că eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
rostesc Însă nici un cuvînt ca să nu te deranjez. Suntem Învinși amîndoi, dar sunt cu tine”. „N-am știut niciodată!”. „Nici n-ai fi putut să știi! Acum da, pentru că-ți vorbesc și mă vezi”. „Ce iarnă frumoasă!, exclamai, ce copaci sclipitori! Un peisaj ca din altă lume. Este minciuna cîtorva clipe, sau poate răsfrîngerea unei lumi externe, de care habar n-avem. Privind copacii aceștia, dar Într-un anume fel, am convingerea că i-am mai văzut o dată, de mult, nu știu unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
o rugăciune. A trecut prin război, a făcut foame, a fost respins de atașații la orânduirea comunistă impusă țării. A trecut mai departe dârz, neînfricat în fața unui destin care, în cele din urmă, i-a dat viață lungă și minte sclipitoare, de aceea omul a ș i su praviețuit. Scrie chiar el, în finalul cărții: ʺȘtiu să mă bucu r de fiecare zi pe care o trăiesc, știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
blînd, cauză pentru care-a fost nevoit să se-ngrașe cu 20 de kilograme. Tragediile lipidice ale meseriei. Identificarea prin confuzie a lui Silvester cu De Niro, din The Ragging Bull. Iar În al patrulea, un celuloid inspirat de-o sclipitoare bandă desenată, Spawn, actorul central s-a Îngrășat tot cu 20 de kilograme, ca să semene cu Spawn. Între 1965, dolari În plus, case de schimb și desen animat, arc peste timp. MOARTEA PE PÎNZĂ Recitind zilele trecute Drumul spre Înalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
chiar japonez, chiar cu samurai, opt de data asta, ca să te dea gata din start pe tine, biet spectator chinuit de-ntrebări existențiale, de ordin numeric, e o poveste de iubire emotivă, cu lupte crîncene, banzai, cascadorii, viraje, karate, spade sclipitoare Împlîntate-n inimi, și sînge, peste așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cameră de luat vederi inteligentă care povestește ce se-ntîmplă-n lume și mai ales ce se va Întîmpla. Nu el este personajul, noi sîntem personajele lui, și categoric nu e un erou - apropo, ați auzit vreodată vreun copil spunînd cu ochii sclipitori „eroul meu e Bach, Joyce sau Van Gogh sau Da Vinci?”, nu, cum o să fie Bach erou, că nu trăgea cu flinta, toți răspund fără să clipească Alexandru cel Mare, Hannibal, Gingis Han, Iulius Cezar, Napoleon, nu mai lipsește decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Cu Brad Pitt și Morgan Freeman. Doi detectivi, Între care există aceeași relație din toate filmele cu detectivi, urmăresc un criminal În serie. Zuruind pe șina de tramvai a acestui gen de erou, și monstrul de aici are o minte sclipitoare și e tobă de carte teologică, teozofică, filozofică, grea (prost lucru: spectatorul mic poate trage concluzia nu Întru totul eronată că uite-n ce hal ajungi dacă citești). Ce face asasinul cult În serie din Seven: o trimitere directă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
luat drept ceea ce nu ești. Și cum lucrurile se repetă și nimic nu vine niciodată singur pe lume cu excepția omului, În ’91 (același an cu Barton Fink) a intrat pe ecrane Tăcerea mieilor (Jonathan Demme), cu un criminal mai puțin sclipitor la minte decît biblicul tăietor de capete, dar colecționar de fluturi, care introduce pupe În gurile căscate de neliniște ale victimelor camera dementului seamănă izbitor cu aceea a dementului din Seven și cu a dementului din 8 milimetri de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de bucuria lui de a exista-cînta. „Pianistul și compozitorul de jazz Michel Petrucciani a murit ieri Într-un spital din New York.” Pe măsură ce-l ascultam Îmi dispărea din minte, În cercuri concentrice, imaginea lui reală, nici nu era greu printre sonurile sclipitoare plecate din Steinway-ul mirat el Însuși de atîtea nuanțe, micșorîndu-și În public Înălțimea pentru a-l ajuta pe Michel să-i umble mai lesne pe claviatură, nu era nevoie, era doar un gest de curtoazie, de admirație, de pian, moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și suntem clinic decedați pe plan mondial (mai puțin regional, am să explic de ce). Iar ca soldați ai Domnului, dac-am pierdut cumva abilitatea de-a mînui sabia, ne rămîne fascinația de-ai privi pe alții. Trăim intens, virulent, cu sclipitoare lipsă de stăpînire de sine, pericolosamente. Sau cel puțin așa dorim. Watson și Crick n-au explicat care nucleotid ADN conține modulul genetic al violenței, o pornire naturală În perfect acord cu textele Vechiului Testament. Vezi chestia cu ochiul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
păcatele mele, spunea, nu-l cunosc încă, deși știu cine este și-l iubesc. Îl iubesc de mult, și nu mai pot iubi pe altul..." "Spune-ne măcar cum este, stăruia unul din noi. Spune-ne dacă e frumos sau sclipitor, și cu ce daruri e înzestrat, ca să știm și noi și să-l invidiem." " Nu l-am întîlnit încă, răspundea Leana. Nu știu cum arată. Dar când îl voi întîlni, am să vi-l aduc aici, să-l cunoașteți și voi." - Ciudat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
orice împrejurare, dacă știm cum să privim, și înțelegem, atunci... - Ieronim! șopti Marina, Ieronim! Nu simțise când încetase ploaia și se ridicase negura înecăcioasă, și cerul se limpezise, înălțîndu-se și parcă totodată adîncindu-se. Privea înfrigurat lumina, tot mai puternică, mai sclipitoare, care se răspândea deasupra orașului, prefăcând clădirile în imense cristale, asemenea unor nesfârșite flăcări de aur și de pietre scumpe. Cristalele se înălțau, apropiindu-se unul de altul, contopindu-și pe nesimțite vâlvătaia. - E adevărat! murmură Ieronim fără să-și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dungi verzi, în fața căruia se oprea întotdeauna să-l privească la muzeul de la Șosea ("Dar exemplarul meu e mai bine conservat!" îi spusese Antim), urmând, în rândul al doilea, o Cetonia scaraboidae, apoi Taurina longkeps, cu elitrele de un verde sclipitor, de piatră scumpă, apoi Phryneta leprosa, pe care nu o văzuse până acum decât în fotografie - deși le învățase pe dinafară locurile, încă nu putea crede că această comoară era a lui. "Eu nu mai mă ocup de mult de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ridicați la rangul de eroi, asemenea calului năzdrăvan, neavând vârsta, ci fiind doar expresii ale stăpânirii și folosirii benefice a elementelor naturii. Aceste secvențe narative sunt cele mai expresive din cuprinsul basmului, îmbinând sublimul acțiunilor adjuvante cu grotescul personajelor, dialogul sclipitor cu efectele narative cele mai neașteptate, umorul irezistibil al situațiilor cu ironia fină la adresa împăratului Roș, care asistă stupefiat și neputincios la scenele incredibile prin care oaspeții săi desființează orice obstacol pus în calea dobândirii fetei de împărat. Prin a
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
cu paloșele lor și iarna a fost învinsă!; Au venit zilele lui Cuptor, bunica și-ar putea coace azima la soare!; Miroase a ionatane, gutui și tămâioasă... și tot așa... În totalitate jurnalul era purtătorul unor fraze-perle, abundând notele vesele, sclipitoare, cu care de altfel Alex era obișnuit din viața de toate zilele. Lectura acestui jurnal era relaxantă. Răsfoi în continuare, fără a fi zorit de vreun zor, paginile voluminosului tom ce era acoperit aproape jumătate cu impresii care-i marcaseră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se mula pe sâni și se termina la vreo cinci centrimetri deasupra buricului. Părul lung, negru-tăciune, i se revărsa pe umeri ca o pătură groasă și strălucitoare. Unghiile de la mâini și picioare Îi erau date cu lac de un alb sclipitor, care părea a emana o luminiscență dinlăuntru, iar tocurile sandalelor decupate la vârf adăugau Încă vreo opt centrimetri corpului care avea și așa un metru optzeci Înălțime. Reușea să pară nemaipomenit de sexy și rasată așa, pe jumătate goală cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai bine la o petrecere În aer liber din Charleston. Una dintre fuste era din material decolorat de jeanși și avea gata prinsă la brâu o curea gigantică din piele maro, iar alta era confecționată dintr-un soi de material sclipitor, argintiu, cu dublură tot argintie, dar ceva mai opacă. Ce naiba să facem noi cu toate astea? — Sfinte Sisoe, s-ar zice că Mirandei Îi plac fustele, nu-i așa? am Întrebat eu pentru că pur și simplu nu-mi venea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
răsputeri să nu nimeresc În mijlocul unui mic grup de avocați cu expresii foarte nefericite și am ajuns aproape În zbor drept la chioșcul de ziare din hol, unde un mic kuweitian pe nume Ahmed prezida o mare varietate de titluri sclipitoare de ziare și o varietate simțitor mai mică de bomboane și sucuri dietetice. Emily mă prezentase lui Ahmed Înainte de Crăciun, prezentarea făcând și ea parte din instruirea mea, și acum speram să-l pot câștiga de partea mea. — Stai așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
la Călinescu acasă? Să profanez intimitatea geniului și să simt cât este de ridicol? Să mă zgâiesc la nenorociții ăia de cercetători transformați În actorași? Nu vreau la Călinescu! Nu suport să-l văd simulând senilitatea. Îmi ajunge acel Călinescu sclipitor de la curs, acel Giove fulgerând balaurul cu o mie de capete al mediocrității crase, acel bărbat superb, cu ochii Înghețați de pasiunea ideilor pure, la Întâlnirea cărora studentele juisează de o plăcere senzuală netraversată“. A. nu se lasă. „Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eu primesc orice, chiar și complimente! zise doamna Predeleanu. Sora ei, Olga Postelnicu, avea douăzeci de ani și era zglobie și drăgălașă ca o porumbiță. Cu un veșnic surâs vesel pe buze, care-i ședea foarte bine, cu ochii negri, sclipitori de curiozitate și adumbriți de gene lungi, cu nasul mic și obraznic, cu obrajii bucălați și fragezi de copil, o răsfățau și părinții ei, și toți câți o cunoșteau. Puțin mai scundă ca Tecla, avea o suplețe felină, pe care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]