4,690 matches
-
a divinității (că la Blake). Lucifer "a fost izgonit cît mai în afară, ceea ce înseamnă și cît mai înăuntru"156: Lucifer nu a mai privit pe Dumnezeu, s-a voit pe șine Dumnezeu cum va face Urizen și s-a scufundat în sine, începîndu-și căderea, si astfel devenind exterior lui Dumnezeu, cel putin parțial (din perspectiva lui Böhme, Dumnezeu este totul, deci este incomprehensibil cum ceva poate fi exterior lui Dumnezeu). Lucifer a fost astfel izgonit din "nașterea cea mai lăuntrica
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din Geneză, care desparte apele de ape. Căderea are loc chiar în inima lui și este cauzată de cunoaștere: Enion, care este o formă de cristal în pieptul lui Tharmas (implicația alchimica este evidentă), explorează adîncurile din Tharmas, adică se scufundă în substanță ființiala infinită căutînd să găsească fundamentul. Acolo unde ar fi voit să afle lumină, ea va găsi însă beznă. În acest sens, este evidentă asemănarea cu Böhme, despre care Steiner scria că avea momente cînd putea trăi "întunericul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și chiar Materia Secundă, care nu e altceva decît substanța-ruină a lumilor apuse care încă mai ține în ea scîntei captive, adică entități înzestrate cu conștiința sau rudimente de conștiință; aceste coji sau elemente reziduale, aceasta ruină a trecutului se scufundă în Materia Primă eliberînd cerului scînteile 247). V. Lovinescu spune despre Imaginație că țese o schemă pe spirele Omului Universal care îi dă posibilitatea de incantanțiune. Astfel el explică puterea magnetică a Imaginației, spunînd: "Credință nu este altceva decît radierea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În sistemul lui Blake, Arhitectul divin este chiar Urizen căzut, el prinde multe Spirite (mulți "Vulturi"/"Acvile") în infinite plase (aceștia fac posibilă ridicarea Universului, ei sînt viața lumii fizice, entitățile vii ce tind spre urcușul în divinitate, sau se scufundă în întunecimile materiei), le leagă, "puternicele energii în spații mici strîngîndu-le"248. Cu picioarele pe marginea Neființei, Urizen construiește în adînc "Găoacea Lumii"/"Coaja Lumeasca" (Mundane Shell) în jurul stîncii Albionului; toți "privesc/ Ce e năuntru acum văzut afară"249. Lăuntricul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s făcut țăndări de pe-o stîncă nalta, 15 Mă reîncheg în nesfîrșită suferință; de nu m-aș fi sculat nicicînd Din somnul rece-al morții de sub străfundu-Oceanului ce muge. Și nu pot cei care cîndva
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o lasciva desfătare, 210 Cu cîntec dulce cadențat pentru vîrtelnița și fusul ce se-nvîrt, Alinind spectrele morților ce plîng, Înveșmîntîndu-le mădularele Cu daruri și cu aur din Eden. Uimite, de-încîntare năucite, Groazele-și pun dulcile acoperăminte pe malurile-Arnon-ului255, De unde se scufundă-n rîul spațiului pentru o vreme, pînă cînd 215 Somnu-ngrozitor al lui Ulro trecut-a. Însă Satan, Og și Sihon Construiesc Mori de roți irezistibile ca să deșire gíngașele fire și să arate Despuiate de vesminte nălucile sărmane în fața cerurilor care-acuză
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lumina-și revărsară 570 Să sufle-afară spiritele lui Luváh și Vala prin văzduh. Și Lúvah și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor fost-au suflate-afară În toată-a lor străveche inocentă; puhoaiele se depărtează; norii Se risipesc ori se scufundă-n Marile lui Tharmas. Luváh șezu Deasupra pe cerurile luminoase-n pace; Spiritele Oamenilor dedesubt 575 Strigară să fie izbăvite, și spiritul lui Lúvah plînse-asupra Recoltei omenești și-asupra Valei, dulcea rătăcitoare. În suferință recolta omenească unduia, cu gemete îngrozitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e tînguire, groază, deznădejde. De Elementele lor părăsiți, ei pier și nu mai sînt, Ei nu mai sînt decît dorința de A Fi, o răvășita, prădalnica dorința, 735 Dorind că viermele flămînd și că mormîntul ce se cască. Ei se scufundă în Stihii; Stihiile nainte îi aruncă Ori mistuie părelnicele chipuri ale lor care-s ca niște umbre. Și totuși ei, desi îndurerați La nebunie, cu încăpăținare strigă, " O lasă-ne să Existăm! căci Astă-ngrozitoare Neființă este mai rea decît
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mișcarea în jos (a pînzelor unei corăbii etc.). În ediția Oxford, 1979, avem "trailing clouds" = "nori care plutesc agale". 15 (I, 149) Verbul to emerge are sensul de "a ieși din ceva lichid" (cf. lat. e = afară din; mergere = a scufundă). Este probabil vorba de ieșirea din apele primordiale ce a dus la crearea spațiilor necesare căderii, ieșirea din ceea ce mitologia germanica a numit ginnunga gap. Iată ce spune Jakob Grimm despre această concepție: "Înainte de crearea cerului și pămîntului există o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mobilurilor fericirii": ceea ce înseamnă că omul apare totodată ca ființă sensibilă și ființă inteligibilă. Demersul critic al lui Kant, pus la punct în Critica rațiunii pure, pornește de la constatarea că metafizica, știința "care ar dăinui chiar dacă toate celelalte s-ar scufunda în prăpastia unei barbarii care ar distruge totul"51, nu este constituită în forma științei veritabile. Poate ea deveni știință? Dacă ar putea, atunci ar trebui să cuprindă doar judecăți sintetice a priori, adică numai judecăți care dau forma cunoștințelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe drept condamnați de către Justiția suverană (fie că sunt cu adevărat vinovați, fie nu) se aseamănă între ele, toate dovedind că nimeni nu-i mai puțin vinovat decât noi, ceilalți. Păi, dacă n-ar fi așa, atunci lumea s-ar scufunda în haos! 6 După cum este lesne de observat, chiar și în vorbirea curentă, se folosește (tot din motive de prudență) numele Ludovic L., referitor la celebrul avocat, deși cel numit astfel nu este nici pe departe Ludovic L. 7 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
forțele se aflau față în față și nimeni nu poate ști dacă un accident, o eroare sau un calcul greșit, ca ideea că o acțiune militară cu scop local nu se va extinde, că dacă un vas nu va fi scufundat sau un submarin cu arme nucleare cu focosul pus nu va recurge la un act fatal. Mărturisesc că, în tabloul meu din ceea ce știam, era vorba doar de câteva rachete. Nu știu la ce concluzie aș fi ajuns dacă aș
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
slăvi lumina, culorile calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde versificația militantului e tot mai clar „subminată” de arta poetică a estetului, iar
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
sigur. Conjunctura economică este schimbătoare. De regulă, atunci când ea virează spre timp frumos (autorul înțelege prin asta avânt economic n.n.), intră în joc o mulțime de mici întreprinzători novici (...). Vremea rea care vine după aceea îi ia pe neașteptate, îi scufundă fără milă. Doar cei mai abili, cei mai norocoși, cei care au repere la plecare, scapă de acest masacru al inocenților"863. Economia este un "masacru al inocenților", așa cum în permanență natura se află în aceeași poziție. Posibilitățile "inocentului" de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai cunoscut la populațiile Asiei Centrale și Septentrionale este un mit aproape universal răspândit, deși În forme destul de diferite. ș...ț Peisajul său este Întotdeauna același: Marile Ape de dinaintea Creației. Scenariul prezintă variante: 1. Dumnezeu, sub formă de animal, se scufundă În hăul apelor, ca să aducă puțin pământ din care să facă lumea; 2. sau trimite pentru aceasta un animal amfibie; 3. sau face să se scufunde o ființă (adesea ornitomorfă) despre care nu știa până atunci că există și care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Marile Ape de dinaintea Creației. Scenariul prezintă variante: 1. Dumnezeu, sub formă de animal, se scufundă În hăul apelor, ca să aducă puțin pământ din care să facă lumea; 2. sau trimite pentru aceasta un animal amfibie; 3. sau face să se scufunde o ființă (adesea ornitomorfă) despre care nu știa până atunci că există și care se arată, În cele din urmă, a fi adversarul său. (M. Eliade, 1988, p. 14) Mitul Yoruba. „Atunci când ființa supremă (Olorun) găsi de cuvință să creeze
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ac, prin care sângele sacru va trece și, În acel moment, se va aprinde Pământul. ș...ț Alte mituri văd sfârșitul astfel: Dumnezeu Îi va permite lui Iuda să roadă În Întregime stâlpul care susține Pământul și acesta se va scufunda În apă. Sau: zmeii Închiși de Sfântul Gheorghe vor fi eliberați și vor bea toate apele. Păsări cu ciocurile de fier sau de foc vor ciupi corpurile oamenilor. După ce Pământul va fi ars, planeta noastră va fi la fel de curată ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se poată opri din luptă. Ardoarea se transformă În ardere (vezi G. Dumézil despre furor-ul european și tapas-ul indian, 1942, p. 44): Cuchulainn este potolit de cincizeci de fete goale, care Îl Întâmpină după lupta sa din Ulster și Îl scufundă În trei butoaie de apă rece - din primul, apa se evaporă, În al doilea fierbe și de abia În al treilea devine călduță. Furia lui Horațiu este domolită de către sora lui, iar Copilaș Roman de către trei fete de Împărat care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și va muri, probabil, scufundat în pământ. Ultima oază este numai un purgatoriu. Motivele fundamentale ale literaturii științifico-fantastice fiind identice cu ale textelor mitic-arhetipale, prozatorul scrie despre ieșirea din spațiul perceptibil și din timpul istoric, despre corespondența cu spațiul-timp al prototipurilor, despre pluralitatea universurilor, despre
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
ca mască a decăderii, în Cruciada întreruptă (1982): „Se îndepărtau toate de mine, așa cum lumea inconștientă și/disperată întoarce spatele celui căzut/între roțile tramvaiului/sperând să nu vadă -/un vapor care lasă în urmă țărmul infirm, cheiul schilod, pământul/scufundându-se încet sub așteptarea mea greoaie/sub ploaia de confetti, spirale multicolore și alămuri - /pachebot și arcă târâtă prin deșertul de aer/vâslind cu coastele printr-o Atlantidă erotică și bănuită// În cădere mi s-a năruit alcătuirea/și umbra
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
care regăsirea tonalității vitaliste a debutului este temperată de conștiința tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinților ruginite și grele / [...] Sarea pământului îmi viscolește spatele / Cu steaguri împunse de bouri și putrede, - / Mă scufund în balade și-n duhul părinților / Care îmi ațin calea la crucile drumurilor.” SCRIERI: Anotimpurile Griviței, București, 1962; Lumina de dragoste, București, 1964; Bucurii pentru copii, București, 1966; Minus durerea, București, 1966; Emoții la trapez, București, 1967; Un cățel ca
CRANGULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]
-
este niciodată singură, este înconjurată mai totdeauna de alte singurătăți mai mari: parcul din mijlocul orașului este solitar, piețele sunt pustii, hanul, drumul, odaia în care poetul așteaptă să se întâmple ceva și nu se întâmplă, totul, pe scurt, este scufundat într-o singurătate minerală. Este, în chip surprinzător, spațiul de teroare și în același timp spațiul de securitate al poetului. Îl izolează de lume și, totodată, îi sporește frica abisală - frica de lucruri și frica de fantasmele pe care le
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
evocând cu predilecție vremea și mediul copilăriei. Amintiri din timpul stagiului militar sunt străbătute de sentimentul aproape euforic al noutății, de bucuria de a vedea și a trăi frumusețile Italiei. Două teatre bucureștene au folosit tălmăcirile lui B. după Clopotul scufundat de G. Hauptmann și după Oricine de Hugo von Hofmannsthal. Ca activ om politic și specialist în drept, B. este autorul unor lucrări precum Tricolorul românesc (1901) și Noua Constituție a României (1922). SCRIERI: Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri, Suceava
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
Atunci când se întâmplă acest lucru, zahărul din sânge este în mod spontan dezintegrat de celule, pentru a degaja oxigen și a produce căldură la nivelul corpului. Aceasta este baza așa-numitei „reacții de scufundare” care le permite focilor să se scufunde adânc în apa rece ca gheața pe perioade prelungite de timp, fără să respire, și copiilor ce cad în râuri și lacuri înghețate să supraviețuiască sub apă până la două ore și să își revină fără leziuni cerebrale atunci când sunt salvați
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
iar blocarea anală trebuie să fie aplicată treptat. Continuați să inspirați și să ridicați palmele în afară, până când respirația este completă și mâinile sunt întinse în sus, deasupra capului, palmele fiind îndreptate una spre cealaltă. Înghițiți apăsat pentru a vă scufunda qi-ul (chiar dacă nu aveți salivă, înghițiți în sec), apoi aplicați blocarea la nivelul gâtului și faceți un ultim efort să vă întindeți brațele cât mai sus, extinzând întinderea spre umeri, până la coaste și talie. În această postură întinsă, blocarea abdominală
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]