5,506 matches
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, i-a înlesnit colaborarea la această redacție (va publica, până în 1955, sub pseudonimul Anton Coman). Bibliografia scrierilor lui C. despre arta românească e imensă: de la frescele Voronețului până la operele celor mai importanți pictori, sculptori, graficieni din secolul al XX-lea. Avea douăzeci și unu de ani când a început să lucreze într-o redacție, aceea a revistei „Rampa”; articolele sale de aici sunt scrise cu nerv, cu un anume aplomb și vădesc dorința de a-și
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
expresia cea mai violentă a dorului de construcție a vremii noastre” (Constructivism și arhitectură, 1925). Formula estetică a orientării este aplicată cu precădere artelor plastice, sculpturii și arhitecturii, fapt explicabil prin formația artistică a multora dintre animatorii săi, pictori și sculptori, precum Marcel Iancu, Milița Pătrașcu, M. H. Maxy, Victor Brauner ș.a. Sub auspiciile publicației sunt organizate expoziții individuale și de grup, popularizate intens, cum ar fi, de pildă, marea expoziție internațională din decembrie 1924, la care participă artiști din întreaga
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
manifestările curentului și despre avangardism în genere, întreținea relații cu centrele din străinătate ale mișcării. Cele mai multe și pătrunzătoare articole aparțin lui Marcel Iancu și lui Hans Richter, fost comiliton (dadaist, apoi constructivist) al primului, la Zürich, Basel și Düsseldorf. Pictor, sculptor, arhitect, scenograf, Marcel Iancu ilustrează revista, împreună cu mulți alți avangardiști din țară și de peste fruntarii, precum Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, Mattis Teutsch, M. H. Maxy, Gropius, Le Corbussier, Kurt Schwiters. Literatură semnează Tristan Tzara (poeme românești predadaiste și versuri de
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
fiecărei luni, revine la vechiul format mare (din 2002, se reia însă formatul carte), cu câte 16 pagini (extinse cu timpul la 48) și cu frontispiciul de odinioară. Numerele sunt redactate color, reproducând de fiecare dată operele unor graficieni, plasticieni, sculptori români mai vechi sau mai noi. Ținuta este una de excepție. Editorialul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat Un alt început, susține ideea unei etape cu adevărat noi începând de-abia cu această dată. Perioada anterioară (1989-1995), cu plusurile și
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
din legătura cu profesoara Constanța Zissu (se căsătoresc în 1912, divorțează în 1914), i se născuse un băiat, Eliazar-Lotar; crescut de părintele său, absolvind liceul, el se va stabili în Franța (fotograf de artă, cineast, Elly Lothar a lucrat cu sculptorul Giacometti, cu regizorii René Claire și Luis Buñuel). În țară, N. D. Cocea deschide „Viața socială” cu incendiara Rugă de seară (1910) și, dintr-un caiet lăsat acasă, transcrie câteva piese din Agate negre, prezentându-l pe A. drept „poetul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
totodată încerca să răspundă cerințelor culturale ale zonei, lipsită de reviste literare și de cultură. Secretar de redacție este Nicolae Comșa, iar din colectivul redacțional fac parte scriitorul Pavel Dan, istoricii Ștefan Manciulea și Nicolae Albu, istoricul literar Dionisie Popa, sculptorul Virgil Fulicea. Seria a doua apare fără dată, probabil în 1991, ca „revistă lunară de cultură și istorie”, într-un singur număr. Director coordonator este acum Octavian Barna, secretar de redacție Mihai Hila, redactori - Teodor Seiceanu, Mircea Stroia, Anca Matei
BLAJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
răscumpărat, într-o bună măsură, prin gesturile lui de mecena cu gusturi fine. Frecventând la început cercul lui Al. Macedonski, și-a alcătuit cu timpul un fel de cenaclu, la el acasă strângându-se o societate pestriță, scriitori, pictori, ziariști, sculptori (Constantin Brâncuși, printre alții), mulți dintre ei famelici și încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
de timp odată cu opera lui Alfred Marshall. „Facultățile mintale ca și dexteritatea manuală - scria Marshall - posedă, dar îmbunătățirea pe care fiecare generație o aduce mașinilor de fabrică sau organon-ului, științei este transmisă la următoarea generație. Pot să existe acum sculptori mai capabili decât cei care au lucrat pe Parthenon, nici gânditori mai profunzi decât Aristotel. Dar aplicațiile gândirii se dezvoltă cumulativ la fel ca cele ale producției materiale. Ideile, atât cele ale artei și științei, cât și cele încorporate în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cercuiesc niște creieri uscați c-o coroană de diamante, ca în umbra ființei tale fără scop și fără țintă, fără înțeles, eu să fiu Domnul Moldovei?... Te-am ridicat ca să am de unde să te arunc, pentru ca să te sfarăm ca un sculptor ce sfarmă o marmură proastă. Nimic în trecut, nimic în viitor, cu ce drept ai cere ca prezentul să-ți fie mare? Mira? Te iubește Mira. Sunt prea beat de vinul mișeliei ca să las să te înșele spuma ce-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ah! aceasta va să zică a suferi mii de morți. O, Dumnezeul meu, dă-mi curagiu, sau voi cădea de durere de nu vei veni într-ajutorul meu! Se așeză în poalele capelei pescarilor. Madona de Sorrenta era fecioara celor șapte dureri, sculptorul o înfățișase cu inima străpunsă cu șapte săbii, în vreme ce pe brațe ținea pe Cristos murind. Vederea aceștii marmure ce atât se potrivea cu impresiile inimii sale pare că ar fi aruncat un balsam mântuitor în sufletul junelui artist și inscripția
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin nemijlocitul product al spiritului: cuvântul. În ea dar apare personalitatea individuală a omului ca materialul (cel mai) necesar, pe care nu are de-a-l forma și spiritualiza (begeistigen) mai puțin, de-a-l întrebuința adică la (înfățișarea) reprezintarea ideei, decât sculptorul greutatea materiei or componistul tonurile. La (pe, în) și prin personalitatea omenească (realiză) manifestă așadar artea dramatică (Schauspielkunst) ideile sale; de ea e tot așa de puțin separabilă ca și coloarea de pictor. Din această primă afirmare (Bestimmung) justă să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în genere ca în artea dramatică. În orcare altă arte i-e neapărat celui ce i se destină d-a face studii și eserciții preliminarii, spre a câștiga un coprins oarecare de tecnică. Fără asta nu poate să producă neci sculptorul, neci pictorul, neci cea mai ne-nsemnată operă în artea sa, ba chiar un esercițiu mediocru al ei e posibile numai după ce a {EminescuOpXIV 233} suit schelea abilităței tecnice. Studiile și preparațiunile preliminarii sunt însă pretutindene în arte numai spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și că vrea mai bine să se știe judecat (recenzat) des, deși poate din când în când fals, decât rar". {EminescuOpXIV 253} într-o lume de tonuri auzite numai în el, pe care le și caută a le manifesta; pe când sculptorul viitor se face remarcat prin acel impuls neabătut de-a forma care caută să aducă la realitate plastică cele contemplate numai de fantazie. Cât de retinente (nachhaltig) lucră un astfel de talent mai târziu nu se poate determina după primele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele Minos îl închide în Labirint pe Dedal, împreună cu fiul său Icar. Arhitectul legendar devine astfel „constructorul propriei sale închisori”, observă Paul Diel paradoxul (16, p. 47). S-ar părea că, fără ghem, nici chiar Dedal nu poate ieși. Arhitect, sculptor și inginer iscusit - tradiția îi pune în seamă inventarea securii duble, echerului, nivelei cu bulă de aer, burghiului, velei de corabie, precum și construirea primilor antropoizi artificiali -, Dedal (gr. daidalos = „meșter iscusit”) este și inventatorul legendar al primului sistem artificial de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scenele mitologice reprezentate pe tronul lui Apollo Amyclaios, autorul grec îl descrie pe Minotaur „legat și mânat viu de către Tezeu” (Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 18, 7). Excludem posibilitatea unei confuzii (eventual dintre Minotaur și Taurul de la Marathon), pentru că atât sculptorul care a executat lucrarea (Bathycles din Magnesia), cât și scriitorul care a descris-o (Pausanias) erau foarte buni cunoscători ai tradiției și mitologiei elene. Un alt argument care înlătură posibilitatea unei confuzii este faptul că, cel puțin din punct de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puncte comune. Atât unul, cât și celălalt sunt originari din aceeași regiune a Asiei Mici (Lidia). Amândoi s-au stabilit în Grecia. Amândoi sunt intelectuali, buni cunoscători ai mitologiei grecești și amândoi s-au străduit, unul ca istoric, celălalt ca sculptor, s-o imortalizeze. Ceea ce îi deosebește flagrant este epoca în care au trăit : Bathycles - în secolul al VI-lea î.e.n., Pausanias - în secolul al II-lea e.n. Aici trebuie, probabil, căutată cauza neînțelegerii primului de către al doilea. Ceea ce era în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
flagrant este epoca în care au trăit : Bathycles - în secolul al VI-lea î.e.n., Pausanias - în secolul al II-lea e.n. Aici trebuie, probabil, căutată cauza neînțelegerii primului de către al doilea. Ceea ce era în secolul al VI-lea î.e.n., pentru sculptorul Bathycles, un motiv mitic logic (legarea Mino- taurului de către Tezeu) a devenit în secolul al II-lea e.n. - prin degradarea și dispariția semnificației - un motiv mitic fără sens pentru istoricul Pausanias. De altfel, unele date ale formei arhaice a scenariului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
faza finală a construirii Catedralei Notre-Dame, a cărei inaugurare a reprezentat un moment crucial. "Deși atât Regele Franței, cât și Episcopul Parisului patronau evenimentul, reprezentând Biserica și Statul, parizienii celebrau Notre-Dame de asemenea ca triumf al capacităților de construcție, sărbătorind sculptorii, sticlarii, țesătorii și tâmplarii care au efectuat munca manuală, precum și bancherii care finanțaseră lucrarea. O a treia parte, Economia, își făcea debutul pe scena civilizației" (Sennett, 1994: 153). Un alt semn este apariția, tot pe la 1250, a celebrei Biblii ilustrate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numai că lui nu-i este îngăduit, ca acestuia, să aștepte ora inspirației și să-și aleagă personajele; el este ales de către acestea." I. Iacobovici: "poetul poate fi mândru de poeziile sale, pictorul de pânzele măiastre pe care le face, sculptorul de statuile sale, dar toți aceștia lucrează cu vorbe, culori sau pietre. Singur medicul lucrează la limita vieții și a morții. El poate reface un om, el poate reda viața acolo unde moartea pare atotstăpânitoare. El singur poate sta de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în ceea ce privește complexitatea problemelor, atenția acordată, exigența, strategiile didactice. Beneficiind de mai multă atenție, unii elevi ajung de obicei la rezultate mai bune. 4.6.2. Efectul Pygmaliontc "4.6.2. Efectul Pygmalion" Pygmalion a fost, potrivit unei legende elene, un sculptor care și-a dorit o soție la fel de frumoasă precum femeia reprezentată într-o operă de-a sa. Zeiței iubirii, Afrodita, i s-a făcut milă de el și a dat viață statuii, iar aceasta a devenit o femeie nespus de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și a dat viață statuii, iar aceasta a devenit o femeie nespus de frumoasă, căreia Pygmalion i-a dat numele de Galateea. Tema a fost preluată de dramaturgul de origine irlandeză George Bernard Shaw într-o piesă ce poartă numele sculptorului legendar. Aici, o fată de rând este transformată într-un timp foarte scurt într-o adevărată lady sub îndrumarea profesorului Henry Higgins, care reușește să o învețe felul de a vorbi și regulile etichetei din înalta societate. Unele teorii sociologice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
peste 20 din fiecare domeniu - din mai multe sfere de activitate în care s-a ajuns la mari succese, cum ar fi sport (jucători de tenis aflați printre primii zece în clasamentul mondial și înotători olimpici), muzică (pianiști premiați), artă (sculptori premiați) și știință (neurologi și matematicieni ale căror merite deosebite fuseseră remarcate la începutul carierei). În toate domeniile menționate, succesul l-au prefigurat anii de implicare profundă în activitate și sprijinul ferm al mai multor persoane, incluzând rudele și instructorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
primii săi cincizeci de fizicieni, pe primii săi cincizeci de chimiști, pe primii săi cincizeci de fiziologi, pe primii săi cincizeci de matematicieni, pe primii săi cincizeci de poeți, pe primii săi cincizeci de pictori, pe primii săi cincizeci de sculptori, pe primii săi cincizeci de muzicieni, pe primii săi cincizeci de literați; pe primii săi cincizeci de mecanici, pe primii săi cincizeci de ingineri civili și militari, pe primii săi cincizeci de arhitecți, pe primii săi cincizeci de medici, pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nici pe departe alcătuit dintr-un amestec de sudoare, de scîntei de marmoră și de lovituri cu dalta. ZÎmbetul nu ține de piatră ci de creator. Eliberează omul și el va crea [...]. Nici inteligența, nici judecata nu sînt creatoare. Dacă sculptorul e tot numai știință și inteligență, mîinile lui vor fi lipsite de geniu [...]. Nu creezi un tip viu agățînd pe el calități și defecte și scoțînd din toate un roman, ci exprimînd impresiile simțite. O emoție, chiar una singură, ca
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i conduce pe oameni spre virtute făcând mai degrabă apel la rațiunea lor decât prostindu-i cu istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]