2,171 matches
-
a exprimat nemulțumirea cauzată de notele foarte mici. Georgeta era fiica ministrului agriculturii la vremea aceea, Gheorghe David, recrutat de Nicolae Ceaușescu din Insula Mare a Brăilei. De fiecare dată la ședințele cu părinții participa mama Georgetei, o doamnă plinuță, scundă, care-și schimba permanent nuanțele părului roșcat, însă coafura rămânea evident la fel de angajată în volum și tapaj. Uneori ni se părea că mama Georgetei este cu mult mai „ministru” decât tatăl ei. Georgeta rămânea însă colega noastră și n-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de asta, chi tarist de forță, acompaniat de pitpalacii care sculau mahalaua În coliviile lor rotunde, atârnate de tavanul scund. De pe urma acestui gust, așadar, ingenios și timpuriu pentru pitorescul lumii din afară și pentru prietenia oamenilor de toată mâna și de orice nație; și neinfestat apoi, cum eram la acea vârstă, de infatuările și intoleranțele proprii unei educații for male
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lucruri superflue În viață constând, mai ales, În cărți frumoase, tablouri și covoare - cea mai bogată discotecă, pe care marii muzicanți străini, În trecere prin Capitala noastră, nu uită să o cerceteze la el acasă, În Dealul Spirei, În odăițele scunde de mahala, unde am ascultat documentare unice, discuri cu Înre gistrarea instru mentiștilor și cântăreților celebri din ultimii douăzeci și cinci de ani, și unde am admirat bogata lui colecție de tablouri, unele de rară calitate și cu valoare de pinacotecă. Este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după aceea, Maria Pop a mers În fruntea unei delegații de femei la Nicolae lorga, prim-ministru, să re zolve o problemă. Se chinuiseră s-o rezolve multă vreme la niveluri inferioare, dar fără succes. Maria Pop era o femeie scundă, În timp ce Iorga era Înalt. După ce Iorga a ascultat dorințele exprimate de Maria Pop, aflată În fața lui, a ridicat telefonul și a dat ordinul necesar, satis făcându-le cererea. Entuziasmată, Maria Pop a zis: Vă mulțumesc domnule prim-ministru. Dacă aș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lună. La 20 de ani, Ilie I. Ilie măsura numai 1,60 m, dar i s-a spus c-o să mai crească. „Nici o problemă - l-a asigurat medicul de la încorporare -, până pe la 25 de ani te mai înalți.“ Dar tot scund a rămas. „Măi să fie - s-a minunat Ilie I. Ilie când, exact în ziua în care a împlinit 45 de ani, a îmbrăcat, dintr-o toană, niște pantaloni din studenție -, ori ceva nu e-n regulă cu mine!“ I-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Codin soțului ei -, tu vezi cum s-a lungit deodată copilul nostru? Ce-o fi asta? Se închide la el, cu cărțoaiele alea grele, și crește, și tot crește...“ „Lasă-l în pace - răspundea domnul Antonescu -, ce, vrei să rămână scund ca mine? Să citească, dacă îi priește.“ Peram, peram, mersum coram Pictorul N. avea un prieten poet. Pictorul nu știa că bătrânul e nebun, pentru că acesta se purta cuviincios și nu vorbea aiurea. De fapt, nu vorbea deloc. Lua loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
stabilimentului, mirosea ațâțător a unguroaică. Numai „fetele noastre“, cum le numea șeful școlii pe viitoarele strungărițe și lăcătușerițe, la revenirea în unitate, nădușeau de îndată ce mă invitau la „damentango“ și mă interiorizau definitiv cu transpirația lor iute și uleioasă. Ca toți scunzii, căutam prietenia unor colegi înalți. Și, cum Barta Iosif era colegul cel mai înalt și cu faima că a fost invitat la balurile de la Liceul „Mihai Eminescu“, l-am întrebat cum miroseau liceencele. Lunganul m-a privit pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că, așa cum la civili există contabili turnători, și la spioni există civili contabili. Zidul fără porți La Brăila, pe o stradă mai puțin frecventată, care pleacă din centrul orașului, se ridică un soi de movilă misterioasă, înconjurată cu un zid scund și gros. Poate și din cauză că zidul nu are o poartă, locul mi s-a părut, de când eram copil, inaccesibil, camuflat, interzis. Un văr mai mare cu câțiva ani, pe care l-am urmat și l-am ascultat în toate încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
spune, la fund. Văzându-l, am avut sentimentul că întâlnesc un mort. Nu-l cunoscusem personal, iar cum la televizor ocupa tot ecranul, gândeam că e înalt și plin de vână. Însă omul cu care dădeam mâna era mai degrabă scund și bicisnic. Cândva mă stârnea, dar după zece ani de absență nu-mi mai aminteam de ce mă irita și cât timp rămâneam tensionat și plin de porniri negative datorită lui. În postura de oaspete pe care nu-l lua nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de peste Anzi, o exclamație pare să fie internațională: „Dați-le apă!“, salutul cu care erau Întîmpinați pantalonii mei scurți pînă la gambe, care nu erau tocmai pe gustul meu, ci reprezentau un model moștenit de la un prieten generos, dar mai scund. LOS EXPERTOS Experții Ospitalitatea chiliană, nu voi obosi niciodată s-o spun, este unul dintre motivele pentru care călătoriile În țara noastră vecină sînt atît de plăcute. Iar noi am profitat de ea cît am putut. Mă trezeam pe-ndelete În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
al cărui șofer, după multe stăruințe, a căzut de acord să ne ia pînă În orașul următor, Lautaro. Am găsit loc În cel mai bun atelier mecanic din zonă și un om care să se ocupe de sudură, un băiat scund și prietenos, pe nume Luna, care ne-a și luat la el acasă o dată sau de două ori, să mîncăm. Ne-am Împărțit timpul Între repararea motocicletei și căpătatul a cîte ceva de-ale gurii de prin casele numeroșilor gură-cască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de vii curcubeie, Și-aievea și pacea-ntre neamuri veni-va prin graiu-ți cuminte, Ca boarea cea blândă în liniștea serii-n câmpii elizee. Și, Doamne, ce sfântă-i povața ce-o picuri în inima frântă Din ’nalte amvoane, din scunde chilii unde lucri izbăvire!... Cum crește în suflet nădejdea, când dreapta ta binecuvântă Norodul ce-și duce povara cu gândul la dezmărginire!... În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în drumul de la gară la Episcopie sau invers. R.P. Însă chiar și orașele molcome au atracțiile lor. Care erau cele din Roman? A.R. Principala atracție era Grădina Mare, un parc vast, cu copaci bătrâni și înțelepți, cu un deal scund, pe care-l escaladam cu mândrie de alpinist, cu un chioșc în care duminicile fanfara militară cânta valsuri de Johann Strauss și cu un lac cu bărci și cu un podeț boltit. Am mai spus-o: când treceam cu barca
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
alodial înseamnă rezervă de pământ seniorială, termen folosit numai în evul mediu) Pe acelaș teren se mai află tot în proprietatea grofului, - o casă mare cu acoperiș de scânduri, din bârne, cu geamuri de sticlă, - o clădire lungă, dar mai scundă, cu patru încăperi. În aceasta se află cazanul de preparat bere, împreună cu o căldare de 15 - 20 de găleți pentru fiertul berei. Se mai află aci și un cuptor mare de pâine și o uscătorie. - în partea dinspre rachierie, de pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
generației următoare să producă în anul viitor. Fragul (Fragaria vesca), tot din familia rozaceelor, face flori mici albe din care se dezvoltă ulterior fructe mici roșii foarte frumos parfumate și foarte delicioase la gust. Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust scund foarte răspândit în zonele de munte, la altitudini de 1000 - 1500 metri, foarte căutat de om pentru fructele lui bace, negru albăstrui cu gust specific dulce acrișor și cu excelente proprietăți curative mai ales în afecțiunile gastrice. Ca și Murul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trebuit s-o descriu în detaliu, să întîrzii asupra părului, asupra reflexelor aurii ale pielii sau asupra pufului de pe picioare (nu se epila, că nu era nevoie de așa ceva). și, oricum, înainte de toate, să spun dacă era grasă/ slabă/înaltă/scundă/blondă/brunetă etc. Pînă la urmă, ce rost are să fac eu divagații poeti cești despre arcuirea sprîncenelor, rotunjimea fermă a sînilor sau pasul ei de domnișoară ? Tot n-o puteți vedea. Dacă ai încerca să reconstitui femeile din elementele oferite
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
capul locului, privirea noastră nu se va opri decât aproape numai la lucrurile sau aspectele dispărute. Drumul de la gară până în centru nu oferă nimic deosebit; el e făcut dintr-o uliță mărginașă, cu case mici, cu curți mari, cu cârciume scunde, cu depozite de lemne și cherestegii. Loc viran acolo unde se înalță azi clădirea vămii; curți și grădini acolo unde se ridică multe dintre actualele clădiri. Singură în așezarea aceasta așa de orientală, casa Negruzzi (unde până acum câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ori de câte ori noaptea târziu (cât de târziu să se fi întâmplat) mă-ntorceam de la vreun spectacol, de la vreun bal, de la vreo petrecere, fără greș trebuia să întâmpin, în drumul meu, pe la unele case modeste, ferestre încă iluminate, iar în încăperile lor scunde și sărace, lucrători cu figuri supte, curbați încă peste obiectul muncei lor. Evrei... Toți Evrei... La timpul acela înaintat în noapte, pe nimeni decât lucrătorii evrei nu i-am văzut dând muncei lor orele de somn și de odihnă. (Căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
frumoși și deștepți cum îi vedem decât pe sticlă. Toate personajele pe care le admirăm la televizor sunt atent machiate și cosmetizate pentru întâlnirea cu publicul; cutare vedetă este filmată în așa fel încât să nu se vadă cât de scundă este, alta intră în cadru numai de la brâu în sus ca să nu se vadă ce fund mare are, alteia i se șoptește totul în cască, în așa fel încât să pară inteligentă și spirituală. Și astfel se constru iește omul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
peisajul urban propune perspectiva aproapelui, uitătura împiedecându-se de trunchiul contorsionat al unui arbore, de un stâlp de felinar sau de-o căruță. Privite din intersecții, străduțele bătrânului burg sunt înguste, garnisite de-o parte și de alta cu case mai scunde ori frontal mai zvelte, cu acoperiș tăbluit, burlane pentru ploi, uși la vedere și ferestre înalte, boierești. Crâșmele au obloane din lemn („Stradă în provincie”). Pavajul pietonal, copacii singuratici, felinarele obosite („Peisaj cu felinar”) întregesc compoziția în care monotonia este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
grăbind pasul, prinzînd mai bine în brațe băiețelul, care se ține cu amîndouă mîinile de după gîtul lui. Din sens invers, la fel ca în fiecare dimineață, de parcă ne-am da întîlnire în acest loc, trece pe lîngă mine o femeie scundă, genul acela plăcut de minionă, pe care o cunosc (nu știu de unde!) și care mă cunoaște bine, semn că-mi răspunde cu bunăvoință la salut. O salut și acum, grăbindu-mă să traversez cît mai e semaforul pe verde. Ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Șef. Dealtfel, sectorul lui Marinescu nici nu cuprinde instalația mea. Și dac-ar cuprinde-o, nu mi-ar părea deloc rău; relațiile dintre mine și Marinescu au fost întotdeauna frumoase, aproape colegiale. Ca om, e un tip blond, puțin chel, scund, plecat de spate, mereu dus pe gînduri. Dacă-i spui ceva, stă și te ascultă, ori merge cu ochii în pămînt, dar tot te ascultă. Răspunsul ți-l dă după o clipă de gîndire sau te amînă cu un "o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ușa alăturată cu degetul mic al mîinii stîngi. Bat la ușa indicată, apoi intru. Cei doi bărbați dinăuntru aleargă între birou și dulapurile metalice, răscolind dosare, alegînd hîrtii, ocolindu-se cu abilitate cînd ar trebui să se ciocnească. Unul e scund, cu părul negru și des, cu privirea ascunsă sub tufele sprîncenelor și cu maxilarele puternic reliefate. Celălalt e mai înalt, grăsuț, moale în gesturi și cu privirea calmă. Cu ce problemă? întreabă cel scund, oprindu-se o clipă în fața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trebui să se ciocnească. Unul e scund, cu părul negru și des, cu privirea ascunsă sub tufele sprîncenelor și cu maxilarele puternic reliefate. Celălalt e mai înalt, grăsuț, moale în gesturi și cu privirea calmă. Cu ce problemă? întreabă cel scund, oprindu-se o clipă în fața mea. Am fost propus de combinat pentru schimb de locuință, din Cartierul de Nord, la blocul-turn. Tabelul a plecat de la combinat în ianuarie. Ceilalți de pe tabel au primit deja repartiție. Ați fost la I.L.L.? Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-se o clipă în fața mea. Am fost propus de combinat pentru schimb de locuință, din Cartierul de Nord, la blocul-turn. Tabelul a plecat de la combinat în ianuarie. Ceilalți de pe tabel au primit deja repartiție. Ați fost la I.L.L.? Da. Cel scund se întoarce la birou, deschide un dosar și mă întreabă: Ce nume? Vlădeanu, răspund. Mda, murmură el, urmărind cu degetul tabelul. Acest tabel conține ultimele repartiții pentru blocul-turn, ce vor fi supuse azi spre aprobare Biroului Executiv de la ora paisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]