4,879 matches
-
urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
puluarea atmosferei sau de vânturile întâlnite. O mare problemă a secolului nostru va deveni modul de administrare a resurselor de apă. Nu trebuie uitat faptul că distribuția inegală a apei pe suptafața Terrei face ca unele țări să sufere de secetă. Lipsa apei poate duce la distrugerea recoltelor, la expansiunea deșerturilor, la foamete sau chiar la moarte. În ultimii 30 de ani consumul de apă a crescut enorm ca urmare a mai multor factori: apariția mașinilor casnice de spălat haine sau
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
metri cubi de apă cad pe Terra sub formă de ploaie sau zăpadă. Precipitațiile de iarnă sunt importante pentru refacerea rezervei de apă freatică, o parte din ploile lunilor de vară se pierde prin evaporare sau este absorbită de plante. Seceta din timpul iernii sau din timpul celorlalte anotimpuri combinată cu cererea din ce în ce mai mare de apă și exploatarea tot mai intensă a apelor freatice au coborât nivelul pânzei de apă freatică. Ecologiștii au arătat că o dată utilizată, apa nu mai poate
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
sunt orificii naturale de apă în sol sau lacuri în care oamenii au săpat fântâni până la nivelul pânzei apei freatice. Terenul din jurul oazelor este fertil fiind intens cultivat și dens populat. Una din regiunile care suferă cel mai mult de secetă este Africa. Datorită precipitațiilor scăzute și a secetelor periodice deșertul Sahara se află într-o continuă expansiune, unii specialiști spun că în ultimii 50 de ani sau transformat în deșert peste 65 milioane de hectare de teren. Milioane de oameni
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
lacuri în care oamenii au săpat fântâni până la nivelul pânzei apei freatice. Terenul din jurul oazelor este fertil fiind intens cultivat și dens populat. Una din regiunile care suferă cel mai mult de secetă este Africa. Datorită precipitațiilor scăzute și a secetelor periodice deșertul Sahara se află într-o continuă expansiune, unii specialiști spun că în ultimii 50 de ani sau transformat în deșert peste 65 milioane de hectare de teren. Milioane de oameni din Africa trebuie să-și petreacă ore întregi
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
ori poluată, cauzând epidemii periodice care afectează în special copiii. Se extind și alte deșerturi în Asia sau America de Sud. La fel se întâmplă și cu deșerturile din sud-vestul SUA, inclusiv California, care au fost supuse la începutul anilor 1990 la secete prelungite. Locuitorii din Los Angeles, oraș în care marea majoritate a locuitorilor au piscină proprie, au fost obligați să accepte raționalizarea apei. Fermele californiene care produc jumătate din producția totală de legume și fructe au trebuit să recurgă la economisirea
Dispunem de suficiente resurse de apă?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
a omului, măsuri care, din păcate, se aplică sporadic și timid. Suficient de tardiv, după ce am asistat la episoade dramatice, adevărate catastrofe ecologice și anume inundațiile din ultimii ani, intensificarea fenomenului de deșertificare din sudul tării, tornade, perioade lungi de secetă, am început să conștientizăm că s-au depășit niște limite care au provocat grave dezechilibre în natură și chiar dispariția multor specii de plante și animale. Poluarea, care în ultima perioadă a căpătat un caracter universal, se numără printre factorii
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
tipuri de păduri, ceea ce va provoca schimbări ale distribuției naturale a speciilor de arbori și modificări ale creșterii arboretului existent, susține Executivul european. Mai mult, Comisia atrage atenția asupra faptului că „se preconizează că fenomenele extreme precum furtunile, incendiile forestiere, secetele și valurile de căldură vor deveni din ce în ce mai dese și/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor“. Mijloace de transport eco în Europa O pistă internațională de biciclete, realizată cu fonduri europene, leagă Slovacia de orașele învecinate din Austria și
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
porci. Elevii au constatat modul cum sunt crescute animalele, alimentația lor și chiar recoltarea laptelui. Vizită la Stațiunea de Cercetări Experimental unde s-au putut vedea plante obținute prin selecție, prin intervenția benefică a omului, pentru creșterea rezistenței plantelor la secetă, la dăunători și alte condiții vitrege. Totodată au văzut plante care au suferit mutații cauzate de poluare, de exces de ingășăminte chimice sau de inseco-fungicide. Au primit explicații și raspunsuri la întrebări legate de cauzele imbolnăvirii plantelor și mijloacele de
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
6. Scrieți un proverb care se potrivește textului. 7. Completați ,,ciorchinele’’ cu însușiri ale celor două personaje. 8. Realizați un desen în care să redați acțiunea celor două personaje. PÂINEA după I.M.Râureanu Odată, demult, a fost în țară o secetă cumplită. Soarele arsese totul pe câmp, prin grădini, prin livezi și toată munca oamenilor a fost în zadar. Grâul, fructele și legumele s-au uscat sub văpaia soarelui, iar oamenii au rămas fără mâncare. Un om înstărit din Hârlău, cu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
colectivităților social-umane printr-un mecanism de sugestie colectivă. Psihozele colective sunt determinate și întreținute de simbolica unor discursuri colective care prezintă și interpretează într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alt punct de vedere se susține că la baza psihozelor colective stau proiecțiile paranoide ale maselor sociale raportate la „motive” comune. Se poate deci afirma că „psihozele colective” sunt reacții ale grupelor social-umane la anumite „motive colective” (dezastre naturale, cutremure, secetă, războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.). Acest aspect pune în evidență faptul că „psihozele colective” sunt modalități particulare de „reacție colectivă” ale grupelor social-umane, în anumite circumstanțe istorice, socio-culturale și moral-spirituale. Din acest motiv, pentru înțelegerea naturii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sa din Basarabia când bunicii au fost deportați, unchii arestați, iar restul nevoiți să ia calea refugiului. În România, aceeași sărăcie și nesiguranță: „Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele goale. A fost o perioadă extrem de grea: seceta din 1946, foametea din 1947. În sate mureau zilnic oameni, mai ales bătrâni și copii. La școală se mergea în cipici și opinci, rar cine avea papuci de suman cu talpă de cânepă sau sfoară”. Dar rezistenta era girată de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stricau și se învecheau o dată cu alimentele. „Nu se mai satură, viermii”, ar fi spus tovarășa Elena Ceaușescu, savant de renume mondial. Impresia dominantă, copleșitoare era de lagăr în aer liber. Unii bătrâni își aminteau de experiența războiului, de bombardamente, de seceta din 1946. Intelectualii din cartier, cei fără pile în sistem, precum și scăpătații de veche familie bună resimțeau aici din plin umilirea și revolta neputincioasă. Aveau un aer neajutorat, ca niște deținuți politici golași aruncați într-o pușcărie de drept comun
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din mine, / apele au miros de sărut putred” (Schimbare). Poeta simte apăsarea timpului bântuit de războaie și cataclisme (seceta planetei, bolile, stresul cotidian etc.) și preconizează o nouă renaștere prin regăsirea ritmurilor naturii („sub pleoapa pădurii / se naște inorogul”). Purificarea se poate face și prin dragoste, prin întoarcerea la marile resurse și candori ale copilăriei. De unde, și evocarea unei
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
Când trece la notația ca de jurnal, cronica se umple de mărunțișuri a căror banalitate autorul se preface a nu o observa. Textul se transformă într-un fel de almanah-calendar în care sunt aglomerate, fără efort selectiv, incendii, perioade de secetă, molime, războaie turco-austriece, abdicări spectaculoase, decese mai însemnate („Întâi au murit Filip, duce de Orleansu”, „Murit-au și Inochentie al treisprezecelea, papa al Râmului”) și logodne de prin Europa („Într-acest an fiind logodit Ludovic al cinci[sprezece]lea, craiul
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și mitic. Cadrul multor întâmplări fiind satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele oferă suport unor stări alienante, provocatoare de exasperări paroxistice, de proiecții demențiale, de halucinații. Sunt particularități care, în cele mai izbutite nuvele, ies nu doar din calapoadele strâmbe ale realismului socialist, ci din orice tipare consacrate ale literarului și
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte pe hoitul enorm.../ Vârtejul de flăcări se-nalță, coboară,/ Sărută și soarbe din
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel din Seceta mare de Tudor Arghezi: „Dorm vinete lanuri, dorm văile - dorm/ Ca pete de moarte pe hoitul enorm.../ Vârtejul de flăcări se-nalță, coboară,/ Sărută și soarbe din huma amară/ Nădejdea rodirii și visul de rouă/ Și țăndări de pară în
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
lână”, și divinitatea nu îi abandonează nici după ce cresc: „Iar Dumnezeu strălucește greoi în berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea Styxului, separă poezia întâiului deceniu republican de cea anterioară, două sunt distincte: unul arghezian, din Seceta mare, perceptibil în Halucinație de secetă: „De ce ai pus în ierbi, fierbinte, / O răzbunare ca un șir de gropi? / Și dacă-ți trebuiră oseminte, / De ce nu le-ai cules din plopi?”; altul macedonskian, însă adaptat pentru proslăvirea nupțiilor intelectului. Într-
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
nici după ce cresc: „Iar Dumnezeu strălucește greoi în berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea Styxului, separă poezia întâiului deceniu republican de cea anterioară, două sunt distincte: unul arghezian, din Seceta mare, perceptibil în Halucinație de secetă: „De ce ai pus în ierbi, fierbinte, / O răzbunare ca un șir de gropi? / Și dacă-ți trebuiră oseminte, / De ce nu le-ai cules din plopi?”; altul macedonskian, însă adaptat pentru proslăvirea nupțiilor intelectului. Într-o euforie mai curând dionisiacă decât
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
delincvenților minori asigurând „resocializarea” lor; totodată, ea, are funcția de a proteja colectivitatea împotriva delincvenței, izolându-i și punându-i sub control pe delincvenții potențiali, și, de asemenea, funcție de sancționare a actelor de delincvență. Dansul ploii. În condiții dramatice de secetă, colectivitățile arhaice dezvoltă adesea dansuri ritualice ale ploii. În mitologia care le este asociată, aceste dansuri reprezintă instrumente magice de obținere a ploii mult așteptate. Cum putem explica apariția și menținerea unei asemenea practici? Analiza funcțională pune în evidență o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea nu e decât pretext sau suport al câtorva repere indispensabile. În timpul secetei din ’46 un călăreț necunoscut strigă unui țăran, uscat de foame ca toți consătenii, că „vine gârla”. Ar fi plouat la munte. De teamă ca apa să nu fie oprită în șanțuri de morarii din satele de sus, bărbații încalecă
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
datorită mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Basarabiei (în numărul 2), alcătuit din articole semnate de Tudor Arghezi, Emanoil Bucuța, Mihail Sadoveanu, I. A. Bassarabescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu, Ion Pillat și Al. Donescu, include apeluri patetice de ajutorare urgentă a fraților de peste Prut, aprig loviți de secetă; Toamne și podgorii românești (în numărul 9), precedat de o tabletă a lui Tudor Arghezi, Lumina de toamnă, și conținând un florilegiu din poezia lui Mihai Eminescu, N. Iorga, Al. Macedonski, Cincinat Pavelescu, Adrian Maniu, D. Anghel, I. Buzdugan, Tudor
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]