9,449 matches
-
Într-o situație de cercetare (de căutare) a informațiilor necesare pentru a ieși din această stare problematică, dramatică și urgentă,conducându-i Înspre descoperire prin reflecție, spre construcția unor noi „structuri ale realului” (Piaget, 1972, p. 27). Noțiunea de problemă semnifică aici tot ceea ce este dificil de explicat, de conceput; ea este „...adeseori asemeni unei propoziții Îndoielnice care pare să poată primi mai multe soluții” (G. Palmade). Numim problematică acea situație ...În care există ceva implicit cuprins În ea, pe care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intuiție. În continuare profesorul Îi va antrena pe elevi Într-un exercițiu serios de „lectură” analitică și activă a documentului dat, va Îndruma, cu discreție, căutările lor, adresându-le Îndeosebi, Întrebări de descoperire, de tipul de ce?, pentru ce?, cum?, ce semnifică? etc. și Îi va determina să descrie ceea ce observă. Procedându-se În felul acesta se previne superficialitatea, elevii nu vor fi lăsați să plutească În vag, să se oprească la elementele secundare, nesemnificative. Atunci când elevii și-au Însușit deja metoda
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
menționează H. Dieuzeide, atestă că Întrebuințarea acestor tehnici permite comunicarea de noțiuni tot atât de bine ca și prin formele tradiționale. J.I. Knowlton consideră că, „...funcția imaginilor este, În principiu, de a ajuta la dezvoltarea (dezvăluirea) structurii conceptuale a limbajului, În cadrul căruia semnifică ceva” (I. Cerghit), iar pedagogul american Edgar Dale, căutând să evidențieze această funcție de ridicare de la concret spre abstract rezervă mesajelor audiovizuale o poziție intermediară În „piramida experiențelor educative” (fig. 5) stabilită de el, relevând capacitatea acestora de a depăși concretul-sensibil
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
educaționale sunt prezentate: - obiectivele (În calitate de ținte strategice); - mesajele (conținuturile) specifice diferitelor discipline. Aceste conținuturi sunt structurate după legi epistemologice, logice, sintactice și pedagogice. Structurarea secvențială a conținutului este dublată de organizarea secvențială a activității de Învățare (a operațiilor mintale); - strategiile, semnificând combinarea metodelor, suporturilor (mijloacelor) didactice și formelor de organizare, a diferitelor tipuri de interacțiuni. Toate aceste componente se află În raport cu interdependență. Prin convergență ele creează un mediu de Învățare informatizat, specific IAC. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a softurilor, aceasta se fundamentează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prezent, chiar Și în cazul datoriilor, aplicarea principiului prudenței a fost restricționată, în sensul că sunt recunoscute doar obligațiile prezente, prin recunoașterea de provizioane pentru cea mai bună estimare posibilă. Utilizarea într-o cât mai mică măsură a principiului prudenței semnifică trendul actual al contabilității, spre o evaluare în valori actuale. Evaluarea la valoarea actuală impune recunoașterea în contabilitate atât a câștigurilor realizate, cât Și a câștigurilor nerealizate. În acest sens, în prezent, contabilitatea s-a dotat cu un instrument corespunzător
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
nu la o valoare istorică. Este foarte importantă precizarea conform căreia, dacă un activ este reevaluat, întreaga clasă din care face parte activul respectiv este reevaluată. Se elimină astfel prezentarea acelorași tipuri de active la baze de evaluare diferite, ceea ce semnifică faptul că mixturile: cost istoric - valoarea justă, nu sunt de dorit de IFRS. Investiții imobiliare Conform IAS 40, investiția imobiliară este acea proprietate imobiliară (un teren sau o clădire - sau parte a unei clădiri - sau ambele) deținută (de proprietar sau
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
artist este un creator de simboluri, care odată tălmăcite, devin cunoscute și însușite de către marele public. Culoarea poate avea semnificații și în raport cu locul unde ea este așezată pe suprafața tabloului. De exemplu, o tușă cromatică pusă în mijlocul tabloului poate să semnifice imobilitate, încremenire. îndreptată cu ascuțitul în jos și așezată deasupra centrului tabloului sugerează contrariul: prăbușire, cădere. Orientată pe diagonală, spre colțul tabloului, semnifică o tulburare, nestabilitate. Aceste semnificații (nuanțe semantice) ale culorilor și nonculorilor se angajează mai dinamic sau mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unde ea este așezată pe suprafața tabloului. De exemplu, o tușă cromatică pusă în mijlocul tabloului poate să semnifice imobilitate, încremenire. îndreptată cu ascuțitul în jos și așezată deasupra centrului tabloului sugerează contrariul: prăbușire, cădere. Orientată pe diagonală, spre colțul tabloului, semnifică o tulburare, nestabilitate. Aceste semnificații (nuanțe semantice) ale culorilor și nonculorilor se angajează mai dinamic sau mai lent într-un dialog care influențează semnificația globală a tabloului, subliniindu-i expresivitatea. Copiilor de vârstă școlară le este mai greu accesibilă descifrarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pe care sociologii le recunosc ca aparținând ramurii sau ar risca să lărgească extensiunea conceptului de sociologie a educației mult peste limite rezonabile. Problema apare mai limpede dacă ne raportăm la etimologia termenului „educație”. El provine din latinescul educere, care semnifică transformarea unei ființe nesociale într-una socială. Dacă sociologia educației s-ar defini etimologic, ar trebui să cuprindă aproape toate ramurile sociologiei, ceea ce, evident, nu este cazul. Tocmai din cauza acestor dificultăți trebuie renunțat la pretenția de a circumscrie de la început
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să fim preciși, creșterile efectivelor din învățământul primar în secolul al XIX-lea și din cel superior în secolul XX din țările occidentale se pot reprezenta prin curbe cu creștere exponențială la început, urmată de o aplatizare a curbelor care semnifică o scădere a ratei de creștere. Figura 6 atestă faptul că evoluția cifrelor de școlarizare din învățământul primar francez a corespuns, în realitate, acestui model. După 1975, curba evoluției efectivelor înscrise în forme superioare de instrucție s-a aplatizat, îndepărtându
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2000). În practica econometrică se calculează rate de revenire private, care măsoară rentabilitatea pentru indivizi, și rate de revenire sociale, prin care se apreciază profitul comunităților, de obicei al țărilor, din investiția în educație. Ratele de revenire calculate pentru persoane semnifică acea rată a dobânzii care ar egala câștigurile efective din investiția în educație. Evident că investiția în educație este rentabilă dacă rata de revenire este mai mare decât rata actuală a dobânzilor. Banca Mondială a publicat în 2002 o compilație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comunist, ce au dus la o modernizare accelerată a societății românești, cel puțin din anumite puncte de vedere) au „forțat” trecerea multor indivizi la o treaptă de instrucție superioară. Tipul respectiv de mobilitate poartă numele de mobilitate structurală. El nu semnifică permeabilitatea straturilor sociale, ci mobilitatea determinată de modificarea structurii sociale de la o generație la alta. Mobilitatea structurală se calculează ca diferența dintre numărul total de indivizi și suma celor mai mici frecvențe marginale corespunzătoare aceleiași poziții sociale de pe linii și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
standarde minime de calitate în livrarea serviciilor educaționale. Criteriile de acreditare și aplicarea acestora sunt asigurate de comitete consultative asociate instituțiilor publice centrale, de obicei Ministerului Educației. Școlile acreditate de stat eliberează certificate educaționale „recunoscute” de către Ministerul Educației, termen care semnifică îndeplinirea criteriilor de calitate impuse pentru instituțiile de acel tip. În afara instituțiilor de învățământ a căror existență este reglementată prin criterii de calitate stabilite de stat, funcționează mulți furnizori de servicii profesionale pentru care acreditarea este opțională. În înțelegerea acreditării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și cauzele micii corupții în învățământul românesc, trimiteri cu intenție comparativă la alte țări în ceea ce privește fenomenul discutat și o scurtă trecere în revistă a mijloacelor de luptă împotriva corupției. 1. Corupția. Definițiitc "1. Corupția. Definiții" Într-o definiție sintetică, corupția semnifică utilizarea resurselor publice în scopuri personale. Aceasta înseamnă că ceea ce numim corupție poate avea loc doar în sectorul public. Din acest punct de vedere, este greșit să spunem că un întreprinzător privat este corupt. El poate fi acuzat de înșelăciune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a unor universități sau facultăți ori, dimpotrivă, neautorizarea altora. Captura statului semnalează disfuncții importante în mecanismele instituționale ale unei societăți și constituie un serios pericol nu numai pentru dezvoltarea economică, dar și pentru funcționarea democratică a societății respective. Marea corupție semnifică furtul sau utilizarea incorectă a unor importante resurse publice de către un număr mic de funcționari. Cel mai bun exemplu din ultimii ani, chiar dacă nu din învățământ, este cel al directorului din CFR care a deturnat în folos personal câteva sute
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se explică prin înzestrarea diferită cu inteligență: albul mediu are un scor la testele de inteligență mai mare decât cel al 84% dintre negri! Dincolo de erorile metodologice, care au afectat cu siguranță rezultatele, este evident că o asemenea constatare nu semnifică un handicap biologic, ci unul social. Am arătat mai înainte cum rezultatele la astfel de teste pot fi influențate de condițiile în care are loc socializarea subiectului, precum și de contextul însuși al testării. Negrii care știu că rezultatele lor vor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lumea nu mai este interpretată în termenii unui arbitrar metafizic, cum se întâmplă la culturaliști, ci, așa cum spune Bourdieu, în termenii arbitrarului cultural al clasei dominante care-și impune propriile criterii de legitimitate asupra claselor dominate prin „violență simbolică”, ceea ce semnifică, în mare măsură, acțiune pedagogică. Altfel spus, rezultatul școlar trece prin factori de natură culturală, fără a fi pe deplin determinat de aceștia, la rândul lor determinați de structura socială a unei anumite formațiuni sociale. Bourdieu și Bernstein, teoreticieni cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
media țărilor OECD. Îngrijorătoare sunt, potrivit raportului MEC din 2005, rezultatele care atestă dificultăți în utilizarea informației scrise. Peste 40% dintre elevii români cuprinși în test au obținut scorul 1 (pe o scară de la 1 la 5, în care 1 semnifică rezultatul cel mai slab) la itemii de utilizare a textelor scrise. Deși autorii raportului național românesc susțin că nu se poate hotărî calitatea sistemelor educaționale pe baza rezultatelor elevilor la aceste teste, iar ministrul Miclea a arătat că performanțele, rele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Polonia. Elevii din Țările Baltice, în schimb, au obținut scoruri medii semnificativ mai mici decât media internațională la cele mai multe categorii. Tabelul 19. Rezultatele anchetei privind cunoștințele, atitudinile și practicile civice, pe națiuni Sursa:Sumarul executiv al raportului național al României „+” semnifică medie națională semnificativ mai mare decât media internațională. „-” semnifică medie națională semnificativ mai mică decât media internațională. 5.3. Concluziitc "5.3. Concluzii" Prin participarea la studiile internaționale privind performanțele elevilor, publicul românesc poate deveni mai conștient cu privire la calitatea activității
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scoruri medii semnificativ mai mici decât media internațională la cele mai multe categorii. Tabelul 19. Rezultatele anchetei privind cunoștințele, atitudinile și practicile civice, pe națiuni Sursa:Sumarul executiv al raportului național al României „+” semnifică medie națională semnificativ mai mare decât media internațională. „-” semnifică medie națională semnificativ mai mică decât media internațională. 5.3. Concluziitc "5.3. Concluzii" Prin participarea la studiile internaționale privind performanțele elevilor, publicul românesc poate deveni mai conștient cu privire la calitatea activității din școlile românești comparată cu situația internațională. Este un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
codurilor elaborate. Reținerea față de ceilalți colegi sau față de profesor poate fi un puternic inhibitor în situațiile care presupun performanța verbală. 2. Pe de altă parte, adeseori situațiile în care elevii sau studenții par a înțelege greu ce spune profesorul nu semnifică faptul că aceștia nu stăpânesc codurile elaborate, ci reflectă folosirea în exces de către profesori a codurilor restrânse specifice comunității lor științifice (jargon, abrevieri, neologisme). 3. Trebuie să ținem cont de faptul că folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Cel mai interesant efect este cel al interacțiunii dintre timpul alocat pentru pregătirea lecțiilor și media generală din semestrul anterior. Aceasta reflectă de fapt eficiența modului de instruire al elevului și, poate, și abilitățile sale educaționale. Semnul pozitiv al efectului semnifică faptul că probabilitatea de a angaja tutori este mai mare în cazul elevilor pentru care există o relație între efortul depus și rezultatele obținute. Cel mai bine vizualizăm relația construind liniile de regresie dintre cele două variabile incluse în interacțiune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În mod evident, nu se poate discuta nici de o cea mai bună opțiune dacă se face abstracție de determinarea contextuală. Pe de altă parte, combinația realizată trebuie să reflecte o logică a cercetării impusă de un subiect dat, ceea ce semnifică imposibilitatea utilizării oricărei combinații posibile. Pentru subiectul paragrafului prezent interesează în continuare doar metodele de colectare a datelor. Metodele listate sunt utilizate pe scară largă și, în consecință, există o imagine foarte clară asupra tuturor detaliilor tehnice - mod de derulare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
teoretic al diadei stakeholder-strategietc "6.1. Contextul teoretic al diadei stakeholder‑strategie" 6.1.1. Stakeholder-ii și strategia „reală”tc " 6.1.1. Stakeholder‑ii și strategia „reală”" Stakeholder 1 este un termen în limba engleză, consacrat deja în management, semnificând o persoană sau grup de persoane interesate de activitatea unei organizații, în condiții de dependență reciprocă. Dependența reciprocă semnifică faptul că performanțele și comportamentul organizației afectează persoanele respective, iar acestea, la rândul lor, influențează, într-un mod oarecare, strategia și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tc " 6.1.1. Stakeholder‑ii și strategia „reală”" Stakeholder 1 este un termen în limba engleză, consacrat deja în management, semnificând o persoană sau grup de persoane interesate de activitatea unei organizații, în condiții de dependență reciprocă. Dependența reciprocă semnifică faptul că performanțele și comportamentul organizației afectează persoanele respective, iar acestea, la rândul lor, influențează, într-un mod oarecare, strategia și comportamentul organizației. Trebuie precizat faptul că shareholder-ii sau stockholder-ii, pentru care echivalentul în limba română este „acționar”, reprezintă doar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]