3,380 matches
-
partea cea mai grea a muncii cu violoncelul și primește de la public mult mai puține aplauze decât mâna dreaptă. După ce termină cina, muzicianul spălă vasele, Împături cu grijă pe vechile Îndoituri fața de masă și șervetul, le puse Într-un sertar al dulapului și Înainte de a ieși din bucătărie se uită În jur să vadă dacă rămăsese ceva nelalocul său. Câinele Îl urmă În sala de muzică, unde moartea Îi aștepta. Contrar presupunerii pe care am făcut-o În teatru, muzicianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
putut abține, s-a întâmplat o singură dată amărâtă, se fâțâise pe lângă mine o zi întreagă într-o rochie scurtă, fără chiloți pe dedesubt, iar în clipa în care am rămas singuri, s-a năpustit asupra mea, mă uit în sertar și văd că se terminaseră prezervativele, iar în cele din urmă spun, fie, să ne întoarcem la zilele tinereții, apoi s-a întâmplat ceea ce știi, nu trece nici o noapte fără să rememorez acea zi, eu clipesc reținută, de ce îmi împărtășește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un scris de fată. M-am așezat la birou și am studiat plicul. La adresa destinatarului scria „Căminul Ami“. Ce nume ciudat! O clipă mi-a trecut prin minte că ar putea veni de la franțuzescul „ami1“. După ce am pus scrisoarea în sertarul biroului, m-am schimbat și am ieșit în oraș. Îmi era teamă că dacă mai stau acasă, o să citesc scrisoarea de zece sau de douăzeci de ori sau Dumnezeu știe de câte! Am pornit pe străzile orașului Tokyo, duminică, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vorbă, dar n-am mai văzut de mult o lună atât de strălucitoare. Voiam să o privesc cu luminile stinse. — Ce drăguț! Spuse Naoko. Reiko, nu mai avem lumânări rămase de la ultima pană de curent? — Cred că mai sunt în sertarul de la bucătărie. Naoko s-a dus la bucătărie, a deschis sertarul bufetului și a venit cu o lumânare mare. Am aprins-o, am picurat puțină ceară în scrumieră și am pus lumânarea, dreaptă. Reiko și-a aprins o țigară de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de strălucitoare. Voiam să o privesc cu luminile stinse. — Ce drăguț! Spuse Naoko. Reiko, nu mai avem lumânări rămase de la ultima pană de curent? — Cred că mai sunt în sertarul de la bucătărie. Naoko s-a dus la bucătărie, a deschis sertarul bufetului și a venit cu o lumânare mare. Am aprins-o, am picurat puțină ceară în scrumieră și am pus lumânarea, dreaptă. Reiko și-a aprins o țigară de la flacăra lumânării. Așa cum stăteam toți trei în jurul lumânării, învăluiți în liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
expediat frumușel la New York. Oftez. Îmi amintesc exact cum arătau tricoul și perechea de boxeri. Ba chiar și cum mirosea. La tricou mă refer, nu la boxeri, care oricum erau curați; totuși, nu sunt perversă. Obișnuiam să-l scot din sertar și să-mi afund capul în el, imaginându-mi că sunt cu Patrick. În ultimele zile petrecute la New York, când devenisem conștientă că n-o vom scoate la capăt, stăteam în pat în timp ce dormea și-mi lipeam fața de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
simt ca și cum aș vorbi cu un psiholog, așa că el trebuie să-și păstreze atitudinea puternică și neutră; n-aș putea suporta să se descarce față de mine așa cum o fac eu. Nu așa de des, continuă. Dar am toate caietele în sertarul biroului. —Toate caietele? El râde. —Cam așa ceva. Am umplut câteva. —A fost... ă... Mi-e jenă, dar, pentru a nu părea nepoliticoasă, îi adresez măcar o jumătate de întrebare. E liber să o completeze cum vrea. Mi-a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ultimele zile am introdus totul În el, chiar și ce s-a Întâmplat În ultima lună. Dumneata nu erai, nu știam cui să-i povestesc, am scris timp de trei zile și trei nopți. Auzi, du-te la birou, În sertarul pupitrului meu e un plic cu două chei. Aia mare nu-ți trebuie, e de la casa de la țară, dar cea mică e de la apartamentul din Milano, du-te acolo și citește tot, pe urmă hotărăște dumneata, sau discutăm noi, dumnezeule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dumneata. Auzi, mi-a venit În minte una bună: Urbanistică Țigănească.” „Frumos”, zise Belbo cu admirație. „Eu mă gândeam la Hipism Aztec.” „Sublim. Dar pe-asta o pui la Poțiosecțiune sau al Adynata?” „Vedem noi acum”, zise Belbo. Scotoci În sertar și scoase de-acolo niște foi. „Poțiosecțiunea...” Se uită la mine, observându-mi curiozitatea. „Poțiosecțiunea, nu eu trebuie să ți-o spun, este arta de a tăia fiertura. Dar nu”, Îi zise lui Diotallevi, „Poțiosecțiunea nu-i un departament, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe vecini, nimeni n-a văzut-o, mai mult sau mai puțin din după-amiaza de dinaintea ritului fatal, el devine bănuitor, intră În apartament, Îl găsește Într-o totală dezordine, cearșafuri pe jos, perne Într-un colț, ziare călcate În picioare, sertare goale. Dispăruți, și ea, și drăguțul ei, sau amantul, sau concubinul, sau ce i-o fi fost. Îmi spune că, dacă știu ceva În plus, e mai bine să vorbesc, pentru că e ciudat că fata s-a volatilizat, iar motivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu era un client pentru noi. El, ca atare. Dar ăia de care vorbea, da, autori și cititori. Bramanti ăsta a venit să-mi Întărească reflecțiile pe care tocmai le făceam de câteva zile. Priviți, domnilor.” Și scoase teatral din sertar trei cărți. „Aici sunt trei volume apărute În anii din urmă, și toate de succes. Primul e În engleză și nu l-am citit, Însă autorul e un critic ilustru. Și ce anume a scris? Uitați-vă la subtitlu, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
m-am hotărât să trec pe la bibliotecă și să caut Mission de l’Inde en Europe. În sala fișierelor și la masa unde se depun buletinele era, ca de obicei, aglomerație. Făcându-mi loc cu coatele, am pus mâna pe sertarul pe care-l căutam, am completat fișa și i-am dat-o funcționarului. Mi-a comunicat că acea carte era Împrumutată și, așa cum se Întâmplă În biblioteci, părea că se bucură de asta. Dar chiar În acel moment am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
camere laterale, colo, În fundul coridorului mare. Acum am luat În stăpânire aripa unde stăteau unchiul și mătușa. Lucrez aici, În biroul unchiului Carlo”. Era unul dintre acele birouri cu secrétaire, cu spațiu puțin pentru foile, scrise dar foarte mult pentru sertare vizibile și invizibile. „Aici deasupra n-aș reuși să-l pun pe Abufalia”, zise el. „Dar de puținele ori când vin aici, Îmi place să scriu de mână, cum făceam altădată”. Ne arătă un dulap maiestuos: „Uite, după ce-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
desenului de pe pânză, Cosmin apăsă cu degetul mare de la picior butonul unității centrale a computerului. Tastă cu o mână increase your johnny și așteptă să se deschidă sistemul de operare. Încâlcită făptură și Leo ăsta! Mai avea și acum în sertar scrisoarea de la Maria Firidă în care femeia, la cererea doctorului Iolescu, îl informa asupra discuției telefonice dintre Sabina și Adelina. Chiar Leo avusese ideea (aici ar fi trebuit un epitet) de a o convinge pe noua lui iubită să sune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
extinseseră în toată casa, iar noaptea umblau pe noi. Cartierul general era însă în bucătărie. Sutele de gândaci foșgăiau în stoluri, hoarde, turme, iar când intram acolo, se retrăgeau într-un colț, lângă tavan, în jurul țevilor de apă. Dacă deschideam sertarele bufetului să caut farfurii sau tacâmuri, ei efectuau retrageri ordonate, sub formă de spirală ori de cactus. Impresia era de artă digitală. Nu cred că exagerez dacă afirm că Ceakra a fost o deschizătoare de drumuri în domeniul digital art.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Dram Mîngîios, Irina Andone Moarte și renaștere, Petru Aruștei My name is alzheimer, Tania Lovinescu Pe apă, Hans Maarten van den Brink Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier Roman de citit în tren, Dumitru Țepeneag Roze, crini, metafore, Procopie P. Clonțea Sertarul cu iluzii, Felix Caroly Strigă acum..., Magda Ursache Stylit, Silviu Lupașcu Tîrgul șaradelor, Paul Miron Ultimul profet. Teatru, Renzo Ricchi Vînătoarea de porci, P.C. Jersild Grisjakten Zile sălbatice, Dorin Spineanu ZinZin, Ana Ludusan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o cucoană întîrziată la întîlnire: ― Domnilor, dragii mei, scuzați-mă... Ministrul!... Timpuri grele, domnilor!... Numai un minut să lichidez dosarul ăsta și sunt al dumneavoastră! Sunase. Un funcționar bătrân și necăjit la față luă dosarul roșu, îl încuie într-un sertar și-i dădu cheia. În răstimp Modreanu trecuse în mijlocul ziariștilor și le spuse câteva noutăți răsuflate. Ca să le șteargă decepția, adăugă că după-amiazi la cinci are să le comunice lor ce-i va mai sosi, chiar înaintea ministrului. Ziariștii se retraseră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
călduț. Amețit, neavând vlagă, Jones se lingea cu o demnitate suverană. Nu era prima ieșire din hipersomn. Va mai suporta câteva minute rușinea de a fi purtat. După terminarea toaletei, Dallas apăsă pe un buton de la baza congelatorului. Ieși un sertar în care se găseau hainele și câteva obiecte personale. În timp ce se îmbrăca, Ash își părăsi culcușul și se apropie de el. Îi zise încet, încheindu-și cămașa: ― Mama vrea să-ți vorbească. Îi arătă din cap indicatorul galben care clipea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și controale cu totul diferit de celelalte sisteme îmbarcate pe Nostromo, împodobeau panoul de la căpătâiul "execului". Masa pe care zăcea Kane ieșea din zid, la aproape un metru. Dallas activă câteva controale și dădu drumul la "autodoc". Merse la un sertar, scoase de-acolo un mic cilindru de metal strălucitor. Se asigură că era încărcat perfect și reveni lângă corp. Ash stătea în picioare alături, gata să dea o mână de ajutor, iar Lambert, Parker și Brett urmăreau scena din coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Împovărătoare impietate. A trebuit să arunc din lucrurile lor pentru a face loc lucrurilor mele. Cu ce drept însă, cînd părinții mei nu mai sînt de față să-și apere apartenențele ? Dar ce să fac, de pildă, cu aceste două sertare cu dopuri sau cu acest sertar cu șuruburi, piulițe, capete de sîrmă, clame... Ce rost avea această nevoie compulsivă de a păstra totul ? De fapt, știu foarte bine, dar încerc să fiu „rațional”... Le arunc deci dimpreună cu toate tratatele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din lucrurile lor pentru a face loc lucrurilor mele. Cu ce drept însă, cînd părinții mei nu mai sînt de față să-și apere apartenențele ? Dar ce să fac, de pildă, cu aceste două sertare cu dopuri sau cu acest sertar cu șuruburi, piulițe, capete de sîrmă, clame... Ce rost avea această nevoie compulsivă de a păstra totul ? De fapt, știu foarte bine, dar încerc să fiu „rațional”... Le arunc deci dimpreună cu toate tratatele alea prăfuite de medicină de la începutul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pentru înlocuit robinetul de la chiuveta din bucătărie, pentru bătut cuie în grindă, pentru cîrpit cămășile lui Vasile etc. Cu migală și răbdare, toate obiectele adunate în gospodărie au fost astfel etichetate. A rămas un capăt de ață, aflat într-un sertar. Bătrînica l-a strîns cu grijă, l-a legat de un petic de hîrtie și a scris pe el : „nu folosește la nimic”. După care l-a pus la locul său, în sertar... Povestea e prea frumoasă ca să fie adevărată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un capăt de ață, aflat într-un sertar. Bătrînica l-a strîns cu grijă, l-a legat de un petic de hîrtie și a scris pe el : „nu folosește la nimic”. După care l-a pus la locul său, în sertar... Povestea e prea frumoasă ca să fie adevărată. Dar sigur a fost reală ! Despre iubire și senilitate Ea încearcă să se ridice, sprijinindu-se în baston, din fotoliul adînc, acoperit cu o cuvertură de lînă. La jumătatea drumului, cade însă înapoi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Cum naiba reușise să-și ude blugii în așa hal? I se lipeau, pur și simplu, de glezne, îi scoase și, doar în chiloți, se așeză pe un scaun în fața oglinzii de la toaletă. Zâmbi, căci știa în amănunt ce conțineau sertarele toaletei și știa că avusese norocul nesperat ca el să aibă o soră. Deschise primul sertar și în cameră se răspândi un miros de pudre și alifii. Scoase deocamdată trusa chinezească de farduri care cuprindea, în cutia plată, sub un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de glezne, îi scoase și, doar în chiloți, se așeză pe un scaun în fața oglinzii de la toaletă. Zâmbi, căci știa în amănunt ce conțineau sertarele toaletei și știa că avusese norocul nesperat ca el să aibă o soră. Deschise primul sertar și în cameră se răspândi un miros de pudre și alifii. Scoase deocamdată trusa chinezească de farduri care cuprindea, în cutia plată, sub un strat de burete, acum mânji cu albăstrui și pembe, o coloană de rujuri de diferite nuanțe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]