3,058 matches
-
se cunoșteau, astfel încât elementele "licențioase" nu erau deranjante pentru participanții-spectatori; uniformizarea componentelor coregrafice și textuale pentru a-l "universaliza" mai întâi prin "naționalizare", încălcându-se principiul folclorului viu. Pentru a se ajunge la acest rezultat, au fost eliminate componentele de "sexualitate și grotesc", ceea a avut consecințe serioase: "pierderea esenței arhaice pe care metafora spectacolului trebuia s-o reprezinte". Complementar cu "folclorul de partid și de stat" (produs și reprodus de "îndrumători culturali") apărea fenomenul "liricii de stadion", având ca organ
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Cocoșul de munte" (1978) și "Zborul vampirului" (1982). Romanele "Gaspar, Melchior și Balthazar", Fecioara și căpcăunul (1983), "Picătura de aur" (1986) consacră definitiv cariera unui prozator preocupat în egală măsură de temele mari, eterne și universale ale sufletului omenesc (androginia, sexualitatea, moartea, adorația, cruzimea și sfințenia) și de filonul epic canonic, alert, la granița dintre document și ficțiune, dintre climatul legendar și tablourile de epocă realiste, nuanțate prin expresive tușe filosofice, sociologice, artistice. Fecioara și căpcăunul (Editura Polirom, 2004, 180 p.
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
SUA și ministrul de justiție) au pus la cale sau au executat o crimă cu sânge rece. Romancierul nu este preocupat de problema verității, ci de edificarea unei necesități. El introduce noțiunea de destin. Ceea ce contează nu sunt puseurile de sexualitate adictivă ale lui Marilyn sau relația ei adictivă cu alcoolul, drogurile și medicamentele, ci faptul că întâlnirea dintre actriță și analist era una imposibilă și totuși necesară. Este chiar definiția tragicului: cu neputință și totuși necesar. Aparent toate problemele divei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
morală cedează și naratorul nu pregetă să se împerecheze și el cu mascota, într-un soi de viol consimțit, departe de far și de ochii "proprietarului". Cel ce-l învinuise pe Caffó de zoofilie, își exaltă acum senzațiile unice datorate sexualității pure, animalice. Abisul și agonia, experiențe existențiale prin care tocmai trecea, sunt estompate de pasiunea carnală extremă. Se lămurește tot mai mult asupra originii și identității oamenilor-broască, o forță asemănătoare uraganelor și cicloanelor, prin urmare nesusceptibili de ură, cu atât
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acestuia strigătul disperat al lui Weininger: „Iubirea și dorința sexuală nu sunt doar fundamental diferite, ci se exclud reciproc. În despărțirea strictă a iubirii de dorința sexuală, în atitudinea fără compromis că valoroasă este numai opera geniului, în convingerea că sexualitatea este incompatibilă cu onestitatea, care pretinde genialitate, multe idei ale lui Weininger se acordă cu opiniile pe care le-a exprimat tot timpul Wittgenstein. Gradul de concordanță lasă chiar să se presupună că scrierea lui Weininger, dintre toate cele pe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
realelor, "continua raportare a empiricului la metafizic", "alunecarea continuă și savantă între mistic și profan". Conjugarea în diferite proporții a celor două coordonate avea ca rezultat o paletă variată de trăiri și atitudini: și dorința nerușinată, "pohta" de carne, adică sexualitatea frustă, și metafizica erosului, spiritualizarea nevoii de femeie și împlinire; și plăcerea vânătorii ("Ochi și gene și gurițe,/ Obraji rotunzi, albi și rumeni, piepturi, sânuri cu mici țâțe/ Sunt a sale vânătoare, și întru a sa trufie/ Mai are încă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înceta să fie reală [Flaubert, Correspondance, VIII, p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond Trousson precizează că secolul al XIX-lea și secolul XX au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în termenii cei mai romantici 99. Această componentă a peisajului urban este un element esențial al farmecului sau. Evoluția sensibilității de-a lungul timpului a făcut că interesul pentru dragoste să se atenueze sau să se spiritualizeze. În literatura modernă, sexualitatea urbană, comentează Louis Chevalier [p.363], nu se explică, ca în trecut, printr-un fapt precis, printr-o aventură bine individualizata. Sexualizarea existenței este tema dominantă a descrierii pariziene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Până în perioada interbelică, sexualitatea urbană
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modernă, sexualitatea urbană, comentează Louis Chevalier [p.363], nu se explică, ca în trecut, printr-un fapt precis, printr-o aventură bine individualizata. Sexualizarea existenței este tema dominantă a descrierii pariziene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Până în perioada interbelică, sexualitatea urbană nu se mai explică, ca în trecut, printr-un anumit eveniment, nu ține de o aventură bine individualizata, de o siluetă observată în noapte, ci de atmosfera pariziana în totalitate. "On eût dit qu'il y avait sur la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele (bijuterii, costume, maniere) și atmosfera (mister, obscuritate). Resursele spectacolului actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent inocentă (știind, de fapt, ce este senzualitatea și sexualitatea), Pariziana este, în realitate, o ființă destul de experimentata (fără iluzii în ce priveste dramă familială, a cărei cauza sau victima este), doritoare de o viața publică strălucită. Lipsa de profunzime o face să nu ia lucrurile prea în serios. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
presque tous d'âge mûr, en costumes de roulier, de débardeur ou de matelot" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.146]. Similitudinea v i c i i l o r se generalizează. Alain Corbin [1978] menționează că la sfârșit de secol sexualitatea duce la confuzia modelelor. Soția burgheza se erotizează, pe când numeroase prostituate încep să semene cu niște femei respectabile: "La marquise Obardi est le type de ces drôlesses élégantes. Mûre et toujours belle, charmeuse et féline, on la sent vicieuse jusque
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
avait tendue de cretonne Louis XVI" [ibidem, p.175]. Similitudinea s e x e l o r este un indiciu al timpurilor moderne. Oraș cu energii descompuse și nostalgii, Parisul de la sfârșitul secolului este un fel de androgin, femeie-bărbat cu sexualitatea inversata 351, populat de femei vampiri și de barbati afeminați la Maupassant și Flaubert (care anunța o temă a decadentei prin personaje cu sexualitate inversata). Într-o nuvelă, sugestiv intitulată L'homme-fille, Maupassant mărturisește: "Car nous sommes tous, en France
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu energii descompuse și nostalgii, Parisul de la sfârșitul secolului este un fel de androgin, femeie-bărbat cu sexualitatea inversata 351, populat de femei vampiri și de barbati afeminați la Maupassant și Flaubert (care anunța o temă a decadentei prin personaje cu sexualitate inversata). Într-o nuvelă, sugestiv intitulată L'homme-fille, Maupassant mărturisește: "Car nous sommes tous, en France, des hommes-filles, c'est-à-dire changeants, fantastiques, innocemment perfides, sans suite dans leș convictions ni dans la volonté, violents et faibles comme des femmes" [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lieu, Revue d'esthétique nr.3-4, 1977, p.13-32 ZIELONKA, A., Renée et le problème du mal: explication d'une page de la "Curée", în "La Curée" de Zola ou "la vie à outrance", Sedes, Paris, 1987. p.166-170 * * *, Amor și sexualitate în Occident, Artemis, București, 1994 * * *, Condition féminine, Ed. sociales, Paris, 1978 * * *, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1999 * * *, Dictionnaire des mythes littéraires, Sous la directiction de Pierre BRUNEL, Rocher, Paris, 1988 * * *, Dictionnaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
franceză de la Rablais încoace imagini pe potriva renumitei sale gastronomii. Literatura de la începutul Republicii a Treia, observă M.-C. Bancquart [p.12], este marcată de fascinația hranei. În acest sens, Flaubert este scriitorul model al meselor gigantice. Considerate substitut al unei sexualități care nu poate fi descrisă direct, sunt o preocupare a burghezilor, care conferă actului de alimentare un loc privilegiat în viața lor. Circuitul mâncării este asemănător cu cel al banilor și bunurilor. 283 Frédéric urmărește lectură pasionată a doamnei Arnoux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în primele scene ale piesei? Două adevăruri teribile (pentru un adolescent)! Primo, acela că părinții nu sînt zei și secundo, acela că lumea stă încă sub legea talionului. Fascinația infantil-sacralizatoare a lui Hamlet pentru părinți dispare violent atunci cînd descoperă sexualitatea mamei (prin intermediul mariajului "incestuos") și trecutul dubios al tatălui ("Hyperion"). Mai mult, el află că lumea căreia îi aparține, deși creștină, se revendică, în continuare, din universul arhaic al talionului (răzbunarea morții tatălui nu este cerută de fantomă în nume
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
noii guvernante pe domeniu (cu atît mai mult cu cît nu are o familie proprie și deplînge absența maternității). În consecință, doamna Grose speculează instabilitatea emoțională a protagonistei, inducîndu-i o nevroză devastatoare. Exegezele au vorbit, totodată, despre pre-freudia-nism, ezoterism sau sexualitate pervertită (se manifestă, după unii, un comportament erotizat al guvernantei față de Miles care, astfel, ar putea fi de fapt Douglas corupt sexual în copilărie; moartea lui Miles nu ar fi reală, ci metafora unei "pierderi a inocenței"). În sfîrșit, scenariul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
scoate romanul The Master/Maestrul care, într-un mod absolut straniu, se concentrează pe exact aceeași temă narativă: eșecul autorului lui The Pupil/ Elevul cu piesa Guy Domville și depresia țesută în jurul acestui episod. Ca și Lodge, Toibin explorează totodată sexualitatea reprimată a lui James (insistînd pe homoerotismul său prezumtiv sublimat, doar vag sugerat, e drept, la Lodge) și relația de camaraderie, frustrant erotizată, cu Constance Fenimore Woolson (nepoata lui James Fenimore Cooper, prozatoare la rîndul ei, cea care se sinucide
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aici trebuie căutat, în termeni psihanalitici, un impuls sublimat fundamental al lui Nabokov, devenit artă pură. Dacă ar fi să conceptualizăm emoția în cauză, emoție, desigur, estetizată, ar trebui probabil să vorbim despre tensiunea erosului interzis, despre presiunea ireductibilă a sexualității nepermise. Volumele care au adus o astfel de "stare" auctorială la apogeu literar sînt amintita Lolita și chiar mai tulburătoarea, din unghiul tematicii ne-canonice, Ada or Ardor: A Family Chronicle/Ada sau Ardoare: O cronică de familie (1968). Capodopera
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
doar câteva dintre principalele volume în care domină un lirism lugubru care conturează un univers halucinant "populat, ca la unii romantici (Poe, Eminescu), de ființe situate la limita dintre realitate și vis, proiecții ale unei mari tensiuni afectiv spirituale."178 Sexualitatea, văzută ca simbol al fertilității la Ana Blandiana, capătă aici conotații diametral opuse, devenind pricina degradării și a morții. În Inima reginei (1971), apare trupul ca metaforă a morții, al descompunerii, al degradării, "trupul alcătuit din bucăți al iubitului spectral
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lui Blecher a unor calități precum "exactitate", "luciditate", dar și "halucinație". Constatările criticilor vizează tocmai abilitatea scriitorului de a crea imagini ce ordonează ceea ce nu poate fi pus în ordine și detectează "categorii" în haosul unor experiențe bruște, incerte, nebuloase. Sexualitatea oferă în Întâmplări prilejul unei reflecții despre absurd și interpretare. Vorbind cu ostentație neologică despre "cunoașterea sexuală" în al treilea capitol al cărții, naratorul se referă de fapt la cunoașterea unor lucruri interzise copilului și care, din acest motiv, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din Țara Româneasca în secolul al XVII-lea, Bucarest, Meridiane, 2003 ; Eadem, De la comunitate la societate : studii la istoria familiei din Țara Româneasca sub Vechiul Regim, Bucarest, Editura Institutul Cultural Român, 2007 ; Constanta Vintilà-Ghitulescu, În șalvari și cu ișlâc: Biserica, sexualitate, casatorie și divorț în Țara Româneasca a secolului al XVIII-lea, Bucarest, Humnaitas, 2004 ; eadem (coord.), Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea româneasca (1750 1830), Bucarest, Humanitas, 2006 ; eadem, Liebesglut : Liebe und Sexualität in der rumänischen Gesellschaft 1750-1830
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Româneasca sub Vechiul Regim, Bucarest, Editura Institutul Cultural Român, 2007 ; Constanta Vintilà-Ghitulescu, În șalvari și cu ișlâc: Biserica, sexualitate, casatorie și divorț în Țara Româneasca a secolului al XVIII-lea, Bucarest, Humnaitas, 2004 ; eadem (coord.), Focul amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea româneasca (1750 1830), Bucarest, Humanitas, 2006 ; eadem, Liebesglut : Liebe und Sexualität in der rumänischen Gesellschaft 1750-1830, Berlin, Frank & Timme, 2011 ; Adriana Gorgos, Testamentul în cultura româneasca (secolele XVII -XIX), thèse soutenue à la Faculté de lettres, Bucarest, sous
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
caz special este fără îndoială cel al raportării la Michel Foucault. Dacă în multe dintre lucrările de început se recunosc trimiteri la teoriile foucauldiene, o dată cu Oublier Foucault (1977) perspectiva este complet schimbată, Baudrillard formulând acuze vehemente la adresa concepțiilor despre putere, sexualitate, societate, care i se par insuficiente, necuprinzând multe dintre situațiile contemporane (în care, de pildă, puterea este dispersată, sau se transmite pe alte canale decât cele analizate de Foucault). Motivele jocului, semnului, consensului, diferenței, limbajului sau puterii sunt construite într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]