3,426 matches
-
ale fântânilor cerești, pentru că orice credincios, de atunci, de după el și acum, să poată scoate cu bucurie apă vie, duh și viața din izvoarele mântuirii (Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Isaia 12, 3){\cîte 99}. De la el ne-au rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
rămas și frumoasele rugăciuni din Pravila Sfanțului Vasile cel Mare și Molitvele ce se citesc de ziua numelui lui{\cîte 100} și la anumite slujbe. {\footnote 94 Pr. Prof. Ene Braniște, Sfanțul Vasile cel Mare în cultul creștin, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 98 Andrew
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 241-242.} {\footnote 95 Ibidem, p. 241-242.} {\footnote 96 Ibidem, p. 242-243.} {\footnote 97 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 98 Andrew Louth, op. cît., p. 294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
294-295.} {\footnote 99 Prof. N. Grosu, „Sfanțul Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în ținuturi mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Vasile cel Mare - chip plin de hâr și de lumină”, în: Ortodoxia, Anul XXXI (1979), p. 165.} {\footnote 100 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfântă Mănăstire Dervent, 2000, p. 114.} Legăturile Sfanțului Vasile cel Mare cu Scythia Minor Sfanțul Vasile cel Mare a desfășurat o amplă activitate misionara nu numai in Capadocia, ci s-a ocupat și de situația creștinilor care se aflau în ținuturi mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca și de
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mult mai depărtate, ca Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), geto-daco-romanii, ca și de creștinii goți, care locuiau în răsăritul Munteniei de azi și în sudul Moldovei. Creștinii din provincia Capadocia, din centrul Asiei Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Mici, se aflau, după cum ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας) care era creștin”{\cîte 101}. Este bine
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας) care era creștin”{\cîte 101}. Este bine cunoscută corespondență arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, si cu Biserică din Sciția pentru a fi trimise în Asia Mică moaștele Sfanțului Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus avea la Cezareea Capadociei o soră, nepoți și mulți prieteni, care se aflau în cele mai bune relații cu familia Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul Sava Gotul era, după cum spune actul sau martiric, got de neam și trăia
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțului Vasile cel Mare și cu prietenii acesteia. Junius Soranus, rudă și prietenul Sfanțului Vasile cel Mare, se interesa personal și de situația creștinilor de la nordul Dunării din Dacia Carpatica, care se află în legătură directă cu Dacia Pontica (Dobrogea). Sfanțul Sava Gotul era, după cum spune actul sau martiric, got de neam și trăia în Gotia{\cîte 102}, probabil de origine capadociană, cum afirma unii cercetători{\cîte 103}. Moaștele au fost trimise, după toată probabilitatea, în anul 373 sau 374 din
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
probabilitatea, în anul 373 sau 374 din Dacia nord-dunăreană, fie prin Scythia Minor, pe la Tomis, cum cred unii cercetători și istorici, fie mai de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
unii cercetători și istorici, fie mai de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte căi, astfel că viața monahala din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte căi, astfel că viața monahala din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian. Alături de cinstirea cultica și folclorica a Sfanțului Vasile cel Mare prin
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte căi, astfel că viața monahala din Biserică Ortodoxă Română are un pronunțat caracter vasilian. Alături de cinstirea cultica și folclorica a Sfanțului Vasile cel Mare prin sărbători, cântări, iconografie, cuvântări, purtarea numelui său de către mulți români etc., poporul român l-a preamărit pe marele ierarh în colindele sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
iconografie, cuvântări, purtarea numelui său de către mulți români etc., poporul român l-a preamărit pe marele ierarh în colindele sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român. {\footnote 101 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 378-381 et passim.} {\footnote 102 Martiriul Sfanțului
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
marele ierarh în colindele sale, creații născute din textul Scripturii și din sufletul cald și nobil al poporului român. {\footnote 101 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 378-381 et passim.} {\footnote 102 Martiriul Sfanțului Sava Gotul, I, 2, ed. R. Knopf și G. Krϋger, Ausgewählte Mϋrtyreraten, 3-e, Auflage, Tϋbngen
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Sfanțul Vasile cel Mare și creștinii din Scythia Minor și Dacia Nord dunăreana, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1980, p. 378-381 et passim.} {\footnote 102 Martiriul Sfanțului Sava Gotul, I, 2, ed. R. Knopf și G. Krϋger, Ausgewählte Mϋrtyreraten, 3-e, Auflage, Tϋbngen, 1929, p. 119 cf. Pr. Prof. Ioan Rămureanu, art. cît., p. 384-385.} {\footnote 103 V. Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911, p.
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de a intensifica asemănarea cu El”{\cîte 105}. Și iată că întâlnirea și unirea lui cu Dumnezeu în viață veșnică a survenit repede, la nici 50 de ani. Deservit de o sănătate zdruncinata, epuizat de muncă și chinuit de boală - Sfanțul Grigorie de Nyssa sugerează că ar fi suferit de o afecțiune severă a ficatului{\cîte 106} -, Sfanțul Vasile a fost chemat la Domnul la 1 ianuarie 379. Prin viață și lucrările sale, Sfanțul Vasile cel Mare reprezintă cel mai elocvent
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
în viață veșnică a survenit repede, la nici 50 de ani. Deservit de o sănătate zdruncinata, epuizat de muncă și chinuit de boală - Sfanțul Grigorie de Nyssa sugerează că ar fi suferit de o afecțiune severă a ficatului{\cîte 106} -, Sfanțul Vasile a fost chemat la Domnul la 1 ianuarie 379. Prin viață și lucrările sale, Sfanțul Vasile cel Mare reprezintă cel mai elocvent tipul de arhiereu dedicat cu totul Bisericii. El a exercitat o puternică și permanentă influență asupra gândirii
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
epuizat de muncă și chinuit de boală - Sfanțul Grigorie de Nyssa sugerează că ar fi suferit de o afecțiune severă a ficatului{\cîte 106} -, Sfanțul Vasile a fost chemat la Domnul la 1 ianuarie 379. Prin viață și lucrările sale, Sfanțul Vasile cel Mare reprezintă cel mai elocvent tipul de arhiereu dedicat cu totul Bisericii. El a exercitat o puternică și permanentă influență asupra gândirii și vieții creștine vreme de pește 16 secole. Diac. Drd. Liviu PETCU {\footnote 105 G. Bardy
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]