2,705 matches
-
combinații ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare) sincopa contratimpul Tempoul: accelerarea și rărirea mișcării (accelerando și rallentando) Nuanțele: crescendo și descrescendo Timbrul: formații vocale: corul de voci egale și mixt formații instrumentale: orchestra de muzică simfonică Elemente de structură: tema muzicală forma mono-, bi- și tripartită 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc și melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9) *9) Acest conținut va
ANEXĂ din 5 august 2008 cuprinzând Programele şcolare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]
-
engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
George Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
G. Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970 Bîrlea, O.- Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. București, 1969 Bocșa I. Muzică vocală tradițională din Sălaj vol. I-II Editura MediaMusica Academia
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
George Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
G. Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970 Bîrlea, O.- Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. București, 1969 Bocșa I. Muzică vocală tradițională din Sălaj vol. I-II Editura MediaMusica Academia
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
aptitudini este media aritmetică a notelor obținute la probele I și II, calculată cu două zecimale, fără rotunjire 2. La probele de aptitudini pentru profilul artistic - arte vizuale nu se admit contestații. PROFIL ARTISTIC - MUZICĂ SECȚIA INSTRUMENTALĂ A. Instrumentele orchestrei simfonice 1. Instrumente cu coarde cu arcuș, coarde ciupite, instrumente de suflat Proba I Proba de instrument compusă din: a) o gamă, aleasă, prin tragere la sorți, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu; ... b
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în liceele vocaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Notă: Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) La un instrument studiat anterior de candidat (din categoria instrumentelor orchestrei simfonice sau pian), se prezintă un studiu și două lucrări/piese muzicale diferite, de factură preclasică, clasică, romantică, românească sau modernă, executate din memorie - cel puțin la nivelul programei ultimei clase de gimnaziu, la alegerea candidatului; ... b) În cazul în care
METODOLOGIE din 31 august 2010 de organizare şi desfăşurare şi structura probelor de aptitudini pentru admiterea în anul şcolar 2011-2012 în liceele vocaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
spectacole sau concerte înfățișate direct publicului de către artiști interpreți și/sau executanți și pot fi: spectacole dramatice, coregrafice, de operă, operetă, folclorice, de revistă, cabaret, de circ, de păpuși și/sau marionete, de teatru instrumental, respectiv concerte de muzică academică, simfonică, vocal-simfonică, camerală, corală, folclorică, electronică; ... ---------- Lit. a) a art. 3 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 353 din 3 decembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 860 din 17 decembrie 2007. b) instituțiile de
ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 (*actualizată*) privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274952_a_276281]
-
și 14 ani. Mai bine de un secol, aceste lucrări au fost ignorate, dar acum s-au făcut înregistrări cu ele, și se prezintă ocazional în concerte. La vârsta de 15 ani a scris prima sa simfonie recunoscută, pentru orchestră simfonică mare, opus 11 în "do minor" 1824. La vârsta de 16 ani a scris Octetul pentru coarde în Mi bemol major, prima lucrare în care și-a dovedit pe deplin genialitatea, lucrare care, împreună cu Uvertura "Visul unei nopți de vară
Felix Mendelssohn Bartholdy () [Corola-website/Science/300090_a_301419]
-
de 117,500 dunami, adică 117,5 km. Orașul este așezat în nordul Neghevului, la poalele Muntelui Hevron (Hebron) și este denumit „capitala Negevului”. Este sediul Universității Ben Gurion, al Spitalului universitar „Soroka”, are un teatru municipal și o orchestră simfonică, numită „Sinfonietta ”, un tribunal districtual. Dintre atracțiile turistice ale localității se pot menționa Muzeul și un număr de clădiri din perioada otomană, târgul beduinilor , monumentul brigăzii Neghev creat de sculptorul Dani Karavan. Din noiembrie 2008 primarul orașului este Ruvik Danilovich
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
cunoscut sub numele de Universitatea ”Ben Gurion”. Au mai fost deschise și Centrul Medical Soroka, un Muzeu Municipal, un Teatru Municipal în 1973 și un Institut dedicat studiului vieții plantelor în deșert. Beer Șeva mai este casă și unei Orchestre Simfonice. Principala sursă de conflict între locuitorii musulmani și cei evrei ai orașului este Marea Moschee. Construită în 1906 de către otomani, ea este singurul lăcaș de cult islamic pe o rază de 15 kilometri, dar accesul practicanților acestei religii în incintă
Beer Șeva () [Corola-website/Science/300203_a_301532]
-
a ilustra fiecare din cele o sută de canturi), Michelangelo, Rafael, iar în timpurile moderne de John Flaxman, William Blake, Gustave Doré, Jennifer Strânge. Compozitorii Gioacchino Rossini și Robert Schumann au creat fantezii muzicale, iar Franz Liszt a compus poemul simfonic "Dante". "Divină Comedie" a fost tradusă în peste 25 de limbi. Operele multor scriitori moderni au fost influențate de creația lui Dante: Ezra Pound, T.S.Elliot, Gabriele D'Annunzio, Paul Claudel și Anna Akhmatova. "Divină Comedie" impune și prin perfecțiunea
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
Gates of Jerusalem, capodoperă lui Krzysztof Penderecki dedicată celor 3000 de ani ai Orașului Sfânt (1997). Mariana Nicolesco apare în 1991 pentru prima dată în fața publicului din țara natală, la Ateneul Român din București, și oferă ulterior concerte cu Orchestră Simfonica a Filarmonicii George Enescu, între altele celebrând în 1993 cei 125 de ani și în 1998 cei 130 de ani ai acesteia. Revenind în România, Mariana Nicolesco a creat la Brăila în 1995 Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclée care
Mariana Nicolesco () [Corola-website/Science/298550_a_299879]
-
numărul cicliștilor rămâme redus. Orașul Santiago este cuprins în mai larga provincie Santiago, care este divizată în 32 de municipalități ("comunas" în spaniolă). Fiecare municipalitate este condusă de un "primar" ales de votanți la fiecare patru ani. Există două orchestre simfonice: Orașul dispune și de numeroase cluburi de jazz, cel mai notabil fiind Club de Jazz în Ñuñoa. Orașul are cea mai mare concentrare de instituții de învățământ superior din țară. Tradiționale (publice): Non-tradiționale (private): Santiago este un oraș dens, cu
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
de relațiile sale cu Ernestine von Fricken, o fată de optsprezece ani, cu care s-a logodit. Ea era fiica adoptivă a unui om bogat din Boemia, ale cărui variații pe o anumită temă au stat la baza propriilor "Studii simfonice" ale lui Schumann. Schumann sfârșește logodna, din motive rămase până astăzi obscure. În "Carnaval" (op. 9, 1834), una dintre cele mai geniale și mai caracteristice lucrări de pianoforte, Schumann începe aproape fiecare secțiune cu notele muzicale semnificând în germană literele
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
în țară. Devine violonist la Teatrul Național din București. În 1946 devine consul la Oslo dar în 1947 nu se mai întoarce în țară. Se refugiază în exil stabilindu-se în capitala statului Peru, Lima, unde devine membru al orchestrei simfonice. În ultimii ani au apărut date noi despre cariera diplomatului Cugler, începută în 1927, după încheierea studiilor de drept la Universitatea din București, și terminată în noiembrie 1947, odată cu instalarea Anei Pauker în fruntea unui nou minister de Externe, controlat
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
crearea unor cântece foarte puternice, atât ca versuri cât și ca sunet. Piesele “Creeping Death”, “Fight Fire With Fire”, “Trapped Under Ice” sau “Escape” rețin rapiditatea primului album, insă Ride The Lightning aduce în prim-plan cântece care conțin aranjamente simfonice precum “Fade to Black” sau piesă instrumentala, de aprope 9 minute ce va închide albumul “The Call of Ktulu”. Albumul conține de asemenea și piesele “Ride the Lightning” și, una din favoritele publicului, piesa cântată aproape în fiecare concert “For
Metallica () [Corola-website/Science/299797_a_301126]