4,151 matches
-
ierarhiei și te face să-ți îmbunătățești stima de sine). Notele conferă o valoare obiectivă performanței: ele cuantifică deopotrivă perfecțiunea lui „10 din 10” și eșecul absolut al lui zero total. Ele fac, de asemenea, posibilă acordarea unei valori numerice sinelui: nu este o coincidență faptul că Intelligence Quotient 1 nu a fost inventat înainte de inventarea notelor. (Hoskin, 1993, p. 273) Trecerea la o cultură a scrisului (gramatocentrică) a însoțit instaurarea calculabilității; examinările scrise au devenit veritabile „cărți de vizită” pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
asupra studenților prin sistemul de supraveghere și prin măsurarea exactă a performanțelor supuse examinării. Individul devine astfel imaginea reflectată a propriilor performanțe exprimate numeric în note; 2. impunerea unei noi și benefice puteri a cunoașterii. Prin oglindirea cunoașterii și a sinelui din perspectiva celor trei practici, cel ce învață începe să se manifeste ca producător de cunoaștere într-un nou registru. Fiind subiecți ai disciplinei, atât în sens academic, cât și comportamental, bărbații 1 respectivi au fost creatorii disciplinelor moderne. Am
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sau a delirului și sub influența uneori manieristă a practicilor suprarealiste. Diversitatea haotică, hazardul combinațiilor constituie încă de acum o dimensiune a „irealității”. Viața apare ca un „umblet” printre șiruri de lucruri, sub cerul nedefinit, insensibil, o rătăcire prin lumea sinelui. Poetul propune un corectiv acestei veșnice evanescențe a existenței, imaginând „materializări” ale timpului, ale febrei, visului, amintirilor în obiecte care să eternizeze clipa. Poate cea mai plastică imagine a unei stări onirice ca soluționare a impactului dintre conștiință și viețuire
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
pe de alta reflexul lor în oglinda-conștiință a personajului, în memorie și în proiecția ei abisală. Investind în posibilitățile încă obscure ale destinului său visul prometeic al unui trecut mitic, prințul are, la Porțile Caspice, revelația unei vieți întru edificarea sinelui. Romanul istoric Emisfera de dor (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor), are ca fundal istoric expedițiile lui Traian în Dacia. În prim-plan se impune Hadrianus, urmașul lui Traian care va avea semeția să transgreseze istoria construind un mit din scenariul pe
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
paradoxal, prin faptul că mă gândesc pe mine Însumi, eu de fapt mă distanțez de mine, devenind obiectul propriei mele reflecții. Ceea ce este În sine rămâne un dat al meu imanent. Eul care mă reflectă, distanțându-se prin aceasta de Sinele imanent, dobândește virtuți sau dimensiuni transcendente. Este de fapt o dispunere seriografică a planurilor conștiinței autoreflexive care-mi dă iluzia unei separări interioare a persoanei mele. De fapt, nu persoana mea este cea care „se desface În părți”, ci acțiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ea are nevoie de ceilalți sau de o prezență interioară care este Dumnezeu, persoana divină supremă, dar și imaginea arhetipală a Tatălui. Ce semnificație au relațiile mele cu celălalt sau cu ceilalți? Ele reprezintă, pentru J.P. Sartre, „diferitele atitudini ale sinelui Într-o lume În care există altul”. Aceste relații sunt determinate de prezența mea și a celorlalți, de Întâlnirea noastră. În sensul acesta pusă problema, din punctul de vedere al filosofiei existențialiste, Eu rămân o simplă relație existentă exclusiv În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aparținând, În egală măsură, lumii Înscrise În ordinea finitudinii, dar și transmundanului, care iese de sub semnul determinării temporale, proiectându-mă În eternitate. Îmi este oare de ajuns această constatare sau ea reprezintă doar Începutul efortur, persoanei mele de căutare a sinelui? Să Încercăm să răspundem la această Întrebare, definind umanul. Definirea umanului Scopul psihologiei morale este de a defini și explica umanul, considerat ca semnificație a persoanei umane. Umanul este calitatea de a fi a omului, care-l diferențiază de toate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sus și ceea ce este jos încetează să mai fie percepute contradictoriu.” Sunt puse în discuție condiția creatorului și existența poeziei, se proclamă atotputernicia visului, virtuțile automatismului psihic pur, supremația hazardului obiectiv și libertatea absolută a eului. Modul de cunoaștere a sinelui - în serviciul căruia scrierea de texte poetice echivalează cu un fel de terapie - evocă „metoda paranoic-critică” a lui Salvador Dalí. Literatura este respinsă ca instituție culturală osificată, întemeiată pe convenții și coduri, în timp ce poezia (așa cum o gândeau acești poeți-teoreticieni) ar
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
a) ca atribut al conținuturilor psihice situate în afara câmpului de conștiință; b) ca un comportament sau instanță a aparatului psihic, având caracteristici aparte și exercitând un rol important în determinarea/reglarea conduitelor; c) ca mod specific și de existență a sinelui și ca latură a eului și supraeului. INDICAȚII METODICE (engl. methodical indications) - Sistemul de sugestii metodice pe care terapeutul le utilizează în procesul de recuperare, având rolul de a particulariza principalele momente ale execuției unei acțiuni motrice și de a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spirituală, care restabilește echilibrul în fața încercărilor interioare. În continuarea drumului său, feciorul întâlnește ocazia de a-și exercita încă o data unicul atribut eroic și anume convertirea unor ființe iluzorii, fragmente ale propriei persoane,în instrumente adjuvante și reintegrarea lor în sinele de care s-au detașat odată cu nașterea acestuia în cosmosul teluric. Obliterați sub nume simbolice sugestive ce favorizează conservarea spiritului comic născut din grotesc prin satira folclorică a scriitorului, Flămânzilă și Setilă sunt instanțe pe care eroul le identifică în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
pe care scrie „religie“, iar apoi a vândut-o lumii întregi, ca pe o experiență pe care dorea să o împărtășească. Cu siguranță că lui Asahara i-a fost foarte greu - o baie de sânge, cu conflicte interioare și căutarea sinelui pentru a ajunge la o definitivare a sistemului. A ajuns la „iluminare“ sau „a atins un fel de valoare paranormală“. Fără să fi trecut prin experiența infernului și fără să fi învățat cum să răstoarne valoarea tuturor lucrurilor umane, Asahara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Astfel, poate fi spus ceea ce o propoziție reprezintă - când într adevăr ea reprezintă ceva. Poate fi spus un anumit fapt, cum ar fi cu privire la speciile de fluturi din cutare depresiune. Însă când în atenție sunt de pildă logica lumii noastre, sinele și sensul vieții, timpul și moartea, nu avem de-a face cu ceea ce poate fi descris. Reflecția cu privire la acestea nu oferă imagini ale unor fapte. Prin urmare, cele rostite nu vor fi „propoziții cu sens“, în accepțiunea de aici. Totuși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
rest, totul se întâmplă o singură dată și pentru totdeauna. Cu această credință, este greu să înțelegi cum anume ar fi posibilă repetarea în ceea ce privește faptul omenesc de existență. Numai că scriitorul danez reușește să ne spună cu totul altceva. Viața sinelui nu urmează un proces a cărui obiectivitate ar face din el ceva neutru, indiferent. Dimpotrivă, are loc mai degrabă în felul a ceva ce traversează mai multe alternative de existență. Faptul repetării înseamnă altceva decât restabilirea - chiar și pe o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Astfel, poate fi spus ceea ce o propoziție reprezintă - când într adevăr ea reprezintă ceva. Poate fi spus un anumit fapt, cum ar fi cu privire la speciile de fluturi din cutare depresiune. Însă când în atenție sunt de pildă logica lumii noastre, sinele și sensul vieții, timpul și moartea, nu avem dea face cu ceea ce poate fi descris. Reflecția cu privire la acestea nu oferă imagini ale unor fapte. Prin urmare, cele rostite nu vor fi „propoziții cu sens“, în accepțiunea de aici. Totuși, astfel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
rest, totul se întâmplă o singură dată și pentru totdeauna. Cu această credință, este greu să înțelegi cum anume ar fi posibilă repetarea în ceea ce privește faptul omenesc de existență. Numai că scriitorul danez reușește să ne spună cu totul altceva. Viața sinelui nu urmează un proces a cărui obiectivitate ar face din el ceva neutru, indiferent. Dimpotrivă, are loc mai degrabă în felul a ceva ce traversează mai multe alternative de existență. Faptul repetării înseamnă altceva decât restabilirea - chiar și pe o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
te vor asalta. Declară-te În favoarea normalului și vei fi asaltat de aberații. Toate postúrile sunt maimuțărite de opusurile lor. Asta se Întâmplă când individul Începe să fie tras Înapoi de la dezinteres spre condițiile de creatură. Porțiuni sau aspecte din sinele său de mai Înainte revin la viață. Vechiul caracter se impune, și câteodată neplăcut, slab, dezonorant. Vechiul Sammler, cel de la Londra și Cracovia, fusese cel care coborâse din autobuz la Columbus Circle nesăbuit de nerăbdător să surprindă cu privirea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
răsuflarea din nările oamenilor, Înghițindu-le fețele ca Saturn. Asta părea să Însemne cu adevărat cucerirea puterii. Sammler se legă la șireturi - continuă să se Îmbrace. Își trecu peria prin păr. Ca În transă. La mai multe stadii depărtare de sinele de pe sticlă, față În față cu el. Iar În partea de mijloc a societății era invidia și slăvirea acestei puteri de a ucide. Cum o adorau acei Soreli și Maurassi de clasă de mijloc - mâna ce strângea cuțitul cu autoritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mape. Nu, nu credea asta. Era doar puțin nebună. Sărmanul lui copil. O ființă cauzată de el și În derivă Într-o lume fără formă, nemărginită. Cum ajunsese să fie așa? Poate că lăuntricul, intimul, scumpa viață - lucrul care e sinele din zilele cele mai de Început - când pentru prima oară află de moarte adesea Înnebunește. Aici puterile magice trebuie să ajute, să aline, să consoleze, iar pentru o femeie, acele minunate puteri sunt așa de des cele ale unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
eliberate și ura minții sângeroase, plăcerea ucigașului În fața eșecului și a Înjosirii ei. — Scuzați-mă, dar nu am reușit să fac această legătură, spuse Lal. — Da, sunt sigur că aș putea fi mai lucid. Este parte din obsesia comuniunii cu sinele pe care o am. Dar În Cartea lui Iov apare plângerea că Dumnezeu cere mult prea mult. Iov protestează că Îi pasă prea mult de el1 - „Ce este omul, ca să-ți pese atât de mult de el, ca să iei seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Întâlnești atât de des și În forme atât de familiare. Am citit atâtea descrieri neplăcute ale sale. L-am văzut descris drept nimic altceva decât un deșeu al erelor, un gunoi istoric, un balast, drept proprietate burgheză, drept diformitate ereditară. Sinele poate crede că poartă un nou ornament vesel, minunat pictat, dar din afară vedem că este o piatră de moară. Sau altfel, această personalitate de care este atât de mândru proprietarul este de la Woolworth 1, tinichea sau plastic ieftin de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care este atât de mândru proprietarul este de la Woolworth 1, tinichea sau plastic ieftin de la magazinul de mărunțișuri al sufletului. Văzându-l În acest fel, un om poate să simtă ca a fi uman abia dacă se merită. Unde este sinele dezirabil ce ai putea fi? Dov'è sia, după cum se cântă Întrebarea la operă? Asta depinde. Depinde În parte de voința celui ce Întreabă de a vedea meritul. Depinde de talentul său și de cât e de dezinteresat. E bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt. Bătrânii uscați pot rezista la nesfârșit. Și totuși, Încep să simt. — Nici eu nu mă simt prea-n formă. Cum e jos, rău? Multă apă? Fără comentarii. Întotdeauna iese așa. Ăsta o fi oare mesajul meu către lume din sinele meu inconștient? — De ce să trimiți așa mesaje? Cenzurează-le. Pune-ți mintea inconștientă după gratii pe pâine și apă. — Nu, e doar felul meu muritor de-a fi. Nu poți să-l ții la fund. Trebuie să iasă. Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Întrebări și răspunsuri. Asta funcționa În ambele sensuri. În plus, Întrebările erau proaste. În plus, răspunsurile erau groaznice. Această sărăcie a sufletului, starea lui abstractă, le citeai pe chipurile de pe stradă. Și și el fusese atins de aceeași boală - boala sinelui de unul singur care explica ce și cum. Rezultatele puteau fi prevăzute, prezise. Așa că, atunci, purtat În jos pe Broadway cu mare fast, Sammler Își vizită propriul (cum Îi spusese Wallace?) propriul teritoriu. Ca turist. Și apoi Emil, luând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mort, prezentului relativ, sentimentului futuristic al momentului. Departe de tăieturile perfecte, urâtul și frumosul, antrenate într-un complex de sensuri interșanjabile, în relație de coexistența, fuziune și osmoză cu umanul, sunt coordonate ale vieții, ale perceperii acesteia și ale perceperii sinelui. Astfel, cum frumosul riscă pericolul kitsch-ului, iar urâtul devine emoționant, așa cum lumina devine umbră odată cu modificarea sursei de lumină, “perfecțiunea însăși este imperfecțiune”. (Vladimir Horowitz) Urâtul nostru universal, cotidianul expus “Marii Treceri”, praful, pata, cioburile, negrul, ruptul, strâmbul, imperfectul
Tăiat - Tăieturi înspre urât -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ramona Costea, Radu-Răzvan Cozma, Ariadna Pui, Alma-Monica Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_946]
-
ar fi fost bine. Să controlezi Dimensiunile era ușor dacă știai ce faci, își spuse cu îngâmfare Vultur-în-Zbor. I se păru chiar că zărește o privire plină de respect în ochii domnului Jones. Gorful se simțea dezamăgit. Se legase de sinele lui Vultur-în-Zbor, folosind tehnica parazită prin intermediul căreia comunicau gorfii, și se așteptase la un lung și plăcut proces de trecere prin Endimiunse, adică la cel mai plăcut lucru după Jocul Divin. Dar iată că Vultur-în-Zbor dovedea o capacitate extraordinară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]