3,476 matches
-
carte s-o iau.” (G.) sau de funcția sintactică a propoziției pe care o introduce: „Premiez pe cine vine primul.” (completivă directă ® acuzativ), „Ia premiu cine vine primul.” (subiect propozițional ® nominativ), „Ofer acest premiu cui vine primul.” (completivă indirectă ® dativ). SINTAXA PRONUMELUI RELATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI RELATIV" La nivel sintactic pronumele relative își fixează identitatea specifică între celelalte pronume; au funcție dublă: • îndeplinesc rolul de elemente de relație în frază; • realizează diferite funcții sintactice, în propoziția pe care o marchează. Din punctul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iau.” (G.) sau de funcția sintactică a propoziției pe care o introduce: „Premiez pe cine vine primul.” (completivă directă ® acuzativ), „Ia premiu cine vine primul.” (subiect propozițional ® nominativ), „Ofer acest premiu cui vine primul.” (completivă indirectă ® dativ). SINTAXA PRONUMELUI RELATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI RELATIV" La nivel sintactic pronumele relative își fixează identitatea specifică între celelalte pronume; au funcție dublă: • îndeplinesc rolul de elemente de relație în frază; • realizează diferite funcții sintactice, în propoziția pe care o marchează. Din punctul de vedere al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
F., G.D., singular)/-or (M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M., F., G.D., plural): cărui/cărei/căror. Locuțiunea adjectivală ce fel de este invariabilă; determină substantive masculine (neutre) sau feminine, la singular sau la plural, numai la nominativ-acuzativ: „Nu știu ce fel de floare/trandafir/flori ai dori.” SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "SINTAXA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" În structura sintactică a sintagmei nominale, adjectivul pronominal relativ intră în relație de dependență cu substantivul, realizând funcția de atribut: „Era tânăr - (...) cu atât mai rău... ce viață-l așteaptă pe el?” (M. Eminescu, Proză literară, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dativ prin morfemul a (a niciunuia) sau, indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: asupra niciunuia, niciuneia. Acuzativul se diferențiază de nominativ prin morfemul pe: „Pe niciunul nu l-am văzut.” sau prin prepoziții care cer acuzativul: (fără, cu) niciunul. SINTAXA PRONUMELUI NEGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI NEGATIV" Trăsătura definitorie a pronumelor negative este întrebuințarea lor în enunțuri negative; participă la dubla exprimare a negației în limba română, la nivelul verbului predicat și la nivelul constituenților sintagmei verbale: „N-a văzut pe nimeni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemul a (a niciunuia) sau, indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: asupra niciunuia, niciuneia. Acuzativul se diferențiază de nominativ prin morfemul pe: „Pe niciunul nu l-am văzut.” sau prin prepoziții care cer acuzativul: (fără, cu) niciunul. SINTAXA PRONUMELUI NEGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI NEGATIV" Trăsătura definitorie a pronumelor negative este întrebuințarea lor în enunțuri negative; participă la dubla exprimare a negației în limba română, la nivelul verbului predicat și la nivelul constituenților sintagmei verbale: „N-a văzut pe nimeni.”, „N-a văzut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauza, originea acțiunii, stării etc.; • un punct de sosire: rezultatul acțiunii etc. Prima limită (originea, cauza, punctul de plecare) a (al) procesualității introduce în conținutul semantic al verbului o componentă specifică, dezvoltată în interiorul categoriei gramaticale de persoană, care condiționează și sintaxa sa, în primul rând în interiorul relației sintactice subiect predicat. Situată în perspectiva semantico-sintactică descrisă de raportul dintre procesualitatea verbală și originea acestuia, opoziția personal-impersonal implică două direcții, interdependente, dar care se relevă una la nivel morfologic (sau morfo-sintactic), cealaltă la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistic. Având punct de plecare (cauză, origine) cel mai adesea în exterior, într-un subiect (sintactic sau numai semantic), semantica verbului își caută o limită externă, un punct de sosire, prin care se fixează și care totodată determină semantica și sintaxa enunțului în funcție de prezența acestei trăsături lexico-gramaticale; tranzitivitatea este o componentă semantică permanentă a verbului (realizată pozitiv sau realizată negativ), preexistentă înscrierii acestuia într-un context sintactic, dar îi condiționează verbului și îi orientează poziția și rolul în desfășurarea relațiilor și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care interferează sensul funcțional-sintactic și sensul de diateză determină dezvoltarea a șase termeni corelativi (șase diateze): activ, pasiv, reflexiv, reciproc, impersonal, dinamic. Complexitatea conținutului categorial al diatezei impune un grad complex de organizare a planului expresiei într-un raport morfologie - sintaxă cu dezvoltare specifică. La nivel morfologic, realizarea opoziției categoriale se sprijină pe morfeme caracteristice, dar funcționarea acestora ca mărci distinctive se desfășoară la nivel sintactic, în limitele sintagmei în structura căreia iau naștere concomitent sensurile, interferente, de diateză și funcțional-sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresie a atitudinii subiectului vorbitor față de conținutul mesajului, modul este, chiar mai mult decât timpul, și o categorie sintactică; o anumită variantă modală nu mai intervine în structura enunțului ca expresie a atitudinii subiectului vorbitor, ci impusă de exigențe ale sintaxei limbii române; subiectul vorbitor nu mai are libertate de alegere. Verbul a trebui, de exemplu, impune modul conjunctiv și ca verb predicativ: Trebuie să plece la Veneția, și ca verb semiauxiliar: Trebuie să fi plecat la Veneția. În sistemul limbii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb și la pronume. La pronume (clasa pronumelor personale) se manifestă ca o constantă semantică (cu natură diferită în funcție de tipul de pronume) a componenților acestei clase. La verb, își are originea și se manifestă în situația de comunicare și în sintaxa enunțului; în desfășurarea relației de interdependență predicat subiect se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului. În desfășurarea procesului de comunicare, persoana exprimă raportul dintre protagoniștii actului lingvistic (enunțarea) și protagoniștii acțiunii verbale din structura enunțului - obiect al enunțării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Este drept că, în cele mai multe din aceste situații, conjunctivul se păstrează în sfera semanticii sale, de mod al unei acțiuni nesigure dar posibile, însă aceasta se întâmplă nu pentru că ar fi vrerea (atitudinea) vorbitorului, ci pentru că este o exigență a sintaxei limbii române. Pe de altă parte, subordonarea însăși a conjunctivului nu este totdeauna numai de natură formală. Chiar semantica lui - din perspectiva opozițiilor specifice categoriei gramaticale a modului - stă în strânsă legătură cu semantica verbului regent. Verbe ca a încerca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vândut, de prins etc. Structura supinului este aceeași pentru toate verbele; doar tema de participiu, componentă a sintagmei, diferă, în funcție de tipul de flexiune din care face parte verbul, prin sufixul tematic: „De uitat, n-am uitat nimica, tată.” (I. Creangă) SINTAXA VERBULUITC "SINTAXA VERBULUI" Identitatea specifică a verbului între celelalte categorii lexico-gramaticale (părți de vorbire) se întemeiază pe complementaritatea celor trei dimensiuni: • semantică - procesualitate/dinamism • deictică - temporalitate • sintactică - asumarea predicației Această complementaritate își are originea în modul specific în care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prins etc. Structura supinului este aceeași pentru toate verbele; doar tema de participiu, componentă a sintagmei, diferă, în funcție de tipul de flexiune din care face parte verbul, prin sufixul tematic: „De uitat, n-am uitat nimica, tată.” (I. Creangă) SINTAXA VERBULUITC "SINTAXA VERBULUI" Identitatea specifică a verbului între celelalte categorii lexico-gramaticale (părți de vorbire) se întemeiază pe complementaritatea celor trei dimensiuni: • semantică - procesualitate/dinamism • deictică - temporalitate • sintactică - asumarea predicației Această complementaritate își are originea în modul specific în care se întrepătrund în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care acestea le condiționează, prin: I. funcția sintactică pe care o realizează; II. construcțiile sintactice pe care le generează și guvernează ca termen regent. VERBUL ȘI PREDICAȚIATC "VERBUL {I PREDICA}IA" În dinamica sistem lexical - sistem gramatical, verbul dezvoltă în sintaxa textului două variante, din perspectiva asumării predicației: • o variantă absolută, rămasă în afara opozițiilor categoriale determinate de desfășurarea actului de comunicare lingvistică: infinitivul; • o variantă relativă, dezvoltând diferite sensuri gramaticale specifice (diateză, timp-mod, persoană-număr), în raport cu factori și coordonate ale desfășurării actului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice de circumstanțial: de timp sau de loc, cel mai adesea, sau a funcției de complement indirect (exprimând semantic locul): Ioana nu este aici/acum Ioana este la/cu noi. Ioana va fi $= se va afla/va fi prezentă$$ mâine. SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTETC "SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTE" I. Funcțiile sintactice ale formelor verbal-nominale reflectă specificul lor de termeni dependenți din punct de vedere sintactic - cu excepția enunțurilor infinitivale, a infinitivului, a structurilor speciale întemeiate pe supin și participiu și a unor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timp sau de loc, cel mai adesea, sau a funcției de complement indirect (exprimând semantic locul): Ioana nu este aici/acum Ioana este la/cu noi. Ioana va fi $= se va afla/va fi prezentă$$ mâine. SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTETC "SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTE" I. Funcțiile sintactice ale formelor verbal-nominale reflectă specificul lor de termeni dependenți din punct de vedere sintactic - cu excepția enunțurilor infinitivale, a infinitivului, a structurilor speciale întemeiate pe supin și participiu și a unor construcții sintactice în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vecinic îngânându-l Valurile, vânturile.” (M. Eminescu) ș.a.m.d. II. Construcțiile sintactice generate de formele verbal-nominale depind de trăsăturile semantice lexico-gramaticale (personal-impersonal, tranzitiv-intranzitiv) în același mod în care depind verbele din care provin, cu deosebiri impuse de neasumarea predicației. SINTAXA INFINITIVULUITC "SINTAXA INFINITIVULUI" Caracteristicile nominale ale infinitivului îi asigură realizarea funcțiilor sintactice pe care le are în comun cu substantivul (subiect, complement, atribut etc.). Modul de realizare a funcțiilor sintactice și frecvența infinitivului depind de dominanta stilistică a textului, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-l Valurile, vânturile.” (M. Eminescu) ș.a.m.d. II. Construcțiile sintactice generate de formele verbal-nominale depind de trăsăturile semantice lexico-gramaticale (personal-impersonal, tranzitiv-intranzitiv) în același mod în care depind verbele din care provin, cu deosebiri impuse de neasumarea predicației. SINTAXA INFINITIVULUITC "SINTAXA INFINITIVULUI" Caracteristicile nominale ale infinitivului îi asigură realizarea funcțiilor sintactice pe care le are în comun cu substantivul (subiect, complement, atribut etc.). Modul de realizare a funcțiilor sintactice și frecvența infinitivului depind de dominanta stilistică a textului, de planul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiect: A fi om e lucru mare! • complement: Trebuie să reușești a rămâne tu însuți. • circumstanțial: Pentru a deveni om adevărat, trebuie să te smulgi minciunii. • component, ca nume predicativ analitic, al unui predicat analitic: Toți par a fi străini. SINTAXA GERUNZIULUITC "SINTAXA GERUNZIULUI" Lipsei de autonomie în sistemul lexical a formei absolute de gerunziu îi corespunde, în sistemul gramatical al limbii, lipsa de autonomie sintactică; în consecință, gerunziul nu-și poate asuma direct predicația; enunțuri cu centrul propozițional într-un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi om e lucru mare! • complement: Trebuie să reușești a rămâne tu însuți. • circumstanțial: Pentru a deveni om adevărat, trebuie să te smulgi minciunii. • component, ca nume predicativ analitic, al unui predicat analitic: Toți par a fi străini. SINTAXA GERUNZIULUITC "SINTAXA GERUNZIULUI" Lipsei de autonomie în sistemul lexical a formei absolute de gerunziu îi corespunde, în sistemul gramatical al limbii, lipsa de autonomie sintactică; în consecință, gerunziul nu-și poate asuma direct predicația; enunțuri cu centrul propozițional într-un gerunziu nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
munți, revenind $și a revenit$$ după trei ani.” Această poziție sintactică a gerunziului poate fi întărită de conjuncții adversative, când relația sintactică mascată este de coordonare adversativă: „A încercat mai multe soluții, eșuând $... dar a eșuat$$ însă de fiecare dată.” SINTAXA PARTICIPIULUITC "SINTAXA PARTICIPIULUI" Dimensiunea adjectivală din planul semantic al participiului (nedevenit adjectiv, întrucât acțiunea exprimată de verbul în care își are originea nu se transformă în însușire; se produce doar absolutizarea sensului perfectiv, de proces încheiat) îi determină specificul funcțional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și a revenit$$ după trei ani.” Această poziție sintactică a gerunziului poate fi întărită de conjuncții adversative, când relația sintactică mascată este de coordonare adversativă: „A încercat mai multe soluții, eșuând $... dar a eșuat$$ însă de fiecare dată.” SINTAXA PARTICIPIULUITC "SINTAXA PARTICIPIULUI" Dimensiunea adjectivală din planul semantic al participiului (nedevenit adjectiv, întrucât acțiunea exprimată de verbul în care își are originea nu se transformă în însușire; se produce doar absolutizarea sensului perfectiv, de proces încheiat) îi determină specificul funcțional; realizează în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o relativă autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la conjunctiv. Planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]