4,631 matches
-
unei școli de fete cu internat Înainte să devină Abel. A lăsat În urmă o autobiografie pe care a descoperit-o Michel Foucault În arhivele Ministerului Francez de Igienă Publică. (Memoriile ei, care se Încheie cu puțin Înainte de a se sinucide, sunt o lectură destul de nesatisfăcătoare. De fapt, după ce le-am terminat de citit, acum mai mulți ani, mi-a venit ideea să le scriu și eu pe ale mele.) Gottlieb Göttlich, născut În 1798, a trăit ca Marie Rosine până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sat. Apăreau o dată la câteva generații - bebeluși care erau bolnavi Într-un fel sau altul, Desdemona nu-și amintea exact. Mama ei nu se exprimase prea clar. Acești copii apăreau Însă destul de des și Întotdeauna aveau un sfârșit tragic: se sinucideau, fugeau de acasă și deveneau actori de circ, erau văzuți mulți ani mai târziu În Bursa, cerșind sau prostituându-se. Stând singură În pat noaptea, În timp ce Lefty era la lucru, Desdemona Încerca să-și amintească detaliile acestor povești, dar erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de stenodactilografe de la La Rochelle. — Era orgolioasă? TÎnăra femeie se gîndi o clipă. — Nu știu. N-aș zice așa. Nu iubea oamenii. Nu-i plăcea contactul cu oamenii. Asta e! Prefera să stea singură. — N-a Încercat niciodată să se sinucidă? — De ce? Credeți că... Lecoeur zîmbi. Nu. Nu te sinucizi sugrumîndu-te. Mă Întrebam doar dacă n-a Încercat vreodată să-și pună capăt vieții. SÎnt sigură că nu. Îi plăcea de ea așa cum era. În fond, era foarte mulțumită. Cuvintele Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
se gîndi o clipă. — Nu știu. N-aș zice așa. Nu iubea oamenii. Nu-i plăcea contactul cu oamenii. Asta e! Prefera să stea singură. — N-a Încercat niciodată să se sinucidă? — De ce? Credeți că... Lecoeur zîmbi. Nu. Nu te sinucizi sugrumîndu-te. Mă Întrebam doar dacă n-a Încercat vreodată să-și pună capăt vieții. SÎnt sigură că nu. Îi plăcea de ea așa cum era. În fond, era foarte mulțumită. Cuvintele Îl frapară pe Mairget și o revăzu pe domnișoara În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
deja mai puțin categoric. — Dar când v-a anunțat că era Însărcinată? — Nu voia să-mi strice căsnicia. — Așadar, v-a vorbit despre asta... — Nu În sensul În care vă Închipuiți. M-a anunțat că va dispărea. — Voia să se sinucidă? — Nu era vorba de asta. Din moment ce copilul nu putea fi recunoscut... Lecoeur oftă și se uită iar la Maigret. Se Înțelegeau. Își imaginau scenele dintre Între Hélène Lange și amantul ei. — Nu mă credeți... Eu Însumi... — Încercați să priviți adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
electoral. Migrena a mai dispărut. Răsuflă ușurat și se sprijină mai comod pe perne, când tresare dintr odată, înfiorat. Ca o lamă de cuțit, cuvintele lui Nerva îi sfârtecă creierii, și așa dureroși. I-a spus că vrea să se sinucidă. Își rotește privirea, buimac. Mizantropie de bețiv? Că alte motive n-ar prea avea. O arsură în coșul pieptului îl face să se chircească de durere. Cram pa coboară în burtă. Așteaptă speriat să se repete. O secundă, două, trei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
foc. Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Căci mie mi-a dat soarta amara mângâiere O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței Dumnezeu, La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea, Nimic, nimica eu. Nimica, doar icoana-ți care mă învenină, Nimic, doar suvenirea surâsului tău lin Nimic decât o rază din fața ta senină, Din ochiul tău senin. {EminescuOpI 21} Și te iubesc, copilă, cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
simțea. Cei doi chelneri știau că bătrânul e cam beat și, dacă de obicei era un client bun, când se Îmbăta prea tare pleca fără să plătească, așa că acum stăteau cu ochii pe el. — Săptămâna trecută a-ncercat să se sinucidă, spuse un chelner. — De ce? — Era cuprins de disperare. — Din ce cauză? — Nimic anume. — De unde știi că nu era nimic? — Pentru că are o grăma’ de bani. Stăteau amândoi la o masă apropiată de peretele de lângă ușa cafenelei, care avea vedere la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
prin preajmă. Dacă soldații ar fi descoperit podul, tribul Karen ar fi alergat până la marginea fălcilor deschise În munte și s-ar fi aruncat. Mai bine așa decât să fie prinși, torturați și uciși. Și dacă nu apucau să se sinucidă, dacă erau prinși de soldați, și-ar fi scos ochii ca să nu vadă cum soldații le violează surorile și fiicele sau cum le taie gâturile mamelor și taților lor. Soldaților, Își aminteau ei Încă, le plăcea să zâmbească atunci când făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În fața lui, o femeie la vreo cincizeci de ani, aproape că se scurgea de pe scaun. Gâfâiau, bolboroseau ceva, la gură aveau o spumă roz amestecată cu pete de sânge. Bărbatul nu era conștient. Mi-a trecut prin cap: „S-au sinucis din dragoste!“. Bineînțeles că nu era vorba de așa ceva. ăsta a fost primul lucru care mi-a venit în minte. Bărbatul a murit. Am auzit că femeia este încă în comă. Al treilea vagon din față, bărbatul, Nishimura, peronul, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pline cu lichid. Atunci purtam mănuși albe de nailon. Când patrulez, port întotdeauna mănușile astea. Am încercat să evit să ating lichidul. Tot timpul am presupus că cei doi, femeia și bărbatul de dinainte, l-au folosit pentru a se sinucide. M-am gândit: „E periculos. Trebuie să raportez la poliție!“. Din întâmplare am văzut niște ziare, le-am luat, am acoperit pungile și le-am scos din metrou. Le-am pus lângă o coloană de pe peron. Un coleg a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
destul ca să ne facă pe noi, doctorii, să ne gândim la un fel de organofosfat care să fi provocat toate astea. Fosfații sunt de mult timp folosiți în fabricarea fertilizatorilor și pesticidelor, iar unii oameni îi înghit pentru a se sinucide. În douăzeci de ani de când lucrez în acest spital am avut de-a face cu zece cazuri de intoxicare cu fosfați. Ca să mă exprim mai clar, sarinul e forma gazoasă a fosfaților. — Să înțelegem că oamenii au aceleași simptome, indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
viața îmi era pusă în pericol. Creierul nu îmi mai funcționa normal, era încețoșat, și de aceea nu m-am gândit până într-acolo. În seara respectivă nu am reușit să închid un ochi la spital. Visam că cineva se sinucidea. Stăteam într-o rezervă, dar, când deschideam ochii, vedeam o siluetă și îmi era foarte frică... Dormeam puțin, mă trezeam, mă culcam iar și mă trezeam. Figura asta s-a repetat de câteva ori. Cât timp am fost internată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
două calculatoare, pe care lucrez. Asta fac, în zilele libere. Nu vreau, dar pur și simplu lucrul nu se mai sfârșește. Altfel, nu am cum să termin treaba (râde). Părinții mei au renunțat. Îmi spun: «Ajunge! De ce trebuie să te sinucizi?» Indiferent de ceea ce zic ei, trebuie să-mi închei socotelile. În domeniul acesta, dacă ai peste treizeci de ani, ești deja depășit. Mereu apar alte sisteme, modele și e greu să ții pasul cu ele. Cei mai buni tipi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
tot ajunsesem la o astfel de concluzie, ce mai conta dacă deveneam prim-ministru sau vagabond? Am început să am îndoieli în privința scopului nostru în viață. Dacă avem parte de mai multe tristeți decât bucurii, oare cei care s-au sinucis devreme, nu sunt deștepți? Aveam niște ipoteze înspăimântătoare în cap. Dacă ar fi să existe o singură cale de scăpare, aceea ar fi «poteca de după moarte». O posibilitate. Când am auzit pentru prima dată cuvintele astea, mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
nu-i așa? Apropo, sunteți interesat de prezicerile lui Nostradamus? Foarte. Acum am treizeci și șase de ani (la vremea interviului), iar Nostradamus are o influență puternică asupra generației actuale. Îmi planific viața în funcție de marile lui predicții. Vreau să mă sinucid. Vreau să mor. Vreau să mor imediat. Dar, fiindcă sfârșitul lumii este peste doi ani, mai pot îndura atât. Vreau să văd cu ochii mei ce se va întâmpla în ziua de pe urmă. Sunt interesat de religiile care se preocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
subiect. În general mă abțin să deschid discuția, dar dacă nu pot, întreb. Pe cei care au comis infracțiuni deosebite sau care vor să moară neapărăt îi întreb. E înfricoșător să nu știi adevărul. Trebuie să aflăm cum s-a sinucis, cum avea de gând să se sinucidă (tatăl lui). În cazul criminalilor, trebuie să știu ce simt când omoară. În funcție de asta schimb și eu terapia. Murakami: Modul dumneavoastră de a comunica cu ei diferă în functie de gravitatea cazului? Kawai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
discuția, dar dacă nu pot, întreb. Pe cei care au comis infracțiuni deosebite sau care vor să moară neapărăt îi întreb. E înfricoșător să nu știi adevărul. Trebuie să aflăm cum s-a sinucis, cum avea de gând să se sinucidă (tatăl lui). În cazul criminalilor, trebuie să știu ce simt când omoară. În funcție de asta schimb și eu terapia. Murakami: Modul dumneavoastră de a comunica cu ei diferă în functie de gravitatea cazului? Kawai: Așa e. Când un licean îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ridicol! în cazul ăsta va trebui să dispari după publicare, să trăiești ascuns toată viața ca un ocnaș evadat, pentru că nimeni nu se va înghesui să cumpere jurnalul unui sinucigaș în viață. Desigur, cel mai bine ar fi să te sinucizi de adevăratelea. Asta dacă vrei să ai succes și să storci lacrimi... Oricum, mi-e lehamite! N-ai decât să scrii ce vrei despre mine. Puțin îmi pasă. N-am nici o pretenție la drepturile de autor. Concetățenii onorabili ai urbei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
curme viața? întrebă Carol după câteva ore de rătăciri pe străzi, continuând cu voce tare o ceartă cu Filip pe care până atunci o purtase în gând. Nimic mai absurd! Sclavii negri când erau transportați în corăbii spre America se sinucideau ținându-și respirația. Ocnașii pe viață și condamnații la moarte își sfâșie cu dinții venele de la încheietura mâinii. Nebunii își zdrobesc capetele, murdărind cu creierul și sângele lor pereții celulei din ospiciu. Animalele prinse în capcană își curmă și ele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Acesta este într-adevăr un motiv să-ți dorești moartea sau eliberarea și să faci tot posibilul să obții una dintre ele. În ce fel te poți tu asemăna cu ele? De ce libertate ești tu frustrat? Libertatea de a mă sinucide, să zicem. Vrei să spui că dorința ta de a-ți curma zilele e motivată de faptul că nu ți se permite acest lucru? Poate că da. Și susții că n-ai face-o dacă ai avea libertatea s-o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
întâmplare... ți se oferă atâtea posibilități de a muri; nu-ți rămâne decât să aștepți. Oricum, numai de bună voie nu. E imoral! strigă burghezul. E nefiresc! strigă medicul. E ilegal! strigă procurorul. E necreștinesc! strigă preotul..." "Cică a te sinucide e ca și cum i-ai arunca lui Dumnezeu în față darul pe care ți l-a dat. însă dacă Dumnezeu poate să-și ia darul înapoi și o face de fiecare dată fără ca nimeni să-i poată reproșa de ce să n-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
supravegheat înlocuiește cel mai bun sistem de supraveghere." "Dar, la urma urmei, de ce le repugnă într-atât sinucigașii? Din invidie? Din egoism? Din frica de a rămâne singuri? Pentru că au fost îndoctrinați de mici că nu se cade să te sinucizi? Sau pentru că sunt convinși că sinucigașul prin însuși statutul său, nu mai știe ce e bine și ce e rău pentru el? Și atunci apare un paznic să-i inoculeze ideea de bine pe care e convins că o deține
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mormântul meu..." "Oare ce mi-ar spune dacă prin absurd ar sta lângă mine, pe bancă, însoțindu-mă în aceste ultime minute înainte de a-mi pune ștreangul de gât? Poate ceva de genul:" Dacă tot te-ai hotărât să te sinucizi, de ce să o faci degeaba, ca orice sinucigaș umil și anonim, despre care vor apărea doar trei rânduri pe pagina a patra în gazeta locală de mâine, iar slujnicele și gospodinele vor comenta la promenada de duminică, chiar aici, în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fi întrebat eu." " Bineînțeles! Orice cauză, care l-a făcut pe om să aleagă moartea în locul vieții, devine automat nobilă prin însuși faptul că e declarată în mod public și că nu e vorba de o ciroză personală și incurabilă. Sinucide-te în semn de protest..." " Nu ai înțeles nimic. Dacă aș avea măcar un singur motiv de a protesta, nu m-aș mai sinucide. împotriva cui să protestez? l-aș fi întrebat eu din nou". "N-are-a face. împotriva proastei remunerări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]