5,963 matches
-
ordin moral, care Înving teama de moarte. Sunt cunoscute numeroase asemenea situații (C. Tacitus, Histories și Anales, Tuidides, Războiul peloponeziac, Virgiliu, Eneida etc.Ă. Vom prezenta În continuare un asemenea caz de decizie voluntar-deliberată, dincolo de orice fel de motivații patologice: sinucidere, ca formă de Încheiere a vieții. G. D., intelectual de formație umanistă, fost diplomat și profesor universitar, a decis ca la Împlinirea vârstei de 80 de ani să-și Întrerupă viața, considerând, din punct de vedere moral, că este absolut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de ordin patologic. Este vorba despre un act de voință deliberat, cu o semnificație morală. Deși are În el multe note demonstrativ-histrionice, de tipul unei pregătiri care frizează punerea În scenă a unui spectacol În care autorul este și actor, sinuciderea lui G. D. trebuie considerată un act moral. Acest caz ne Întoarce la modelul clasic al morții, precreștin, amintindu-ne atât de Socrate, cât și de Cato din Utica, și Seneca. Avem de-a face, În acest caz, o afirmare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a fi propriul tău stăpân dincolo de mizeriile vieții biologice sau de acceptarea unui sfârșit dezonorant. Nu este numai o sfidare a morții inevitabile, ci este, În plan psihologic, o luptă cu teama de moarte, sublimată În gestul simbolic al unei sinucideri justificate din punct de vedere moral. Să analizăm Însă și un alt punct de vedere, referitor la modalitatea de a Înțelege Încheierea existenței. Acesta ne este oferit de morala creștină. În concepția antropologică a lui D. Stăniloae, fundamentată pe valorile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la funeraliile poetului naționalist George Fonea, camarad de front și de lagăr; condamnat la optsprezece ani de temniță, cunoaște tortura din beciurile Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de comă, rearticulat cu verigi de metal, este redat, în cârje, calvarului carceral. Va fi eliberat în 1964, când ultimii deținuți politici sunt grațiați. În anii următori scrie proză mai
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
a fost oprit de către oamenii aflați Întâmplător prin preajmă. După ce regele a fost Înștiințat de acest lucru, vinovatul a fost trimis la mine și Încredințat Îngrijirii medicale. Primisem ordine stricte să-l supraveghez și să-l Împiedic de la o eventuală sinucidere, pentru ca apoi, când se va Însănătoși, să-l readuc În fața regelui. După cum el Însuși declarase, se afla sub influența cânepei 125 În momentul În care a comis delictul, și nu voia decât să-i ceară regelui un gapa (dar). Acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
chiar mai scăzută, și 129 de drame nu aduc nici cel mai mic prejudiciu. Din aceste experimente se poate vedea cât de ușor poate fi Înșelată priceperea medicală de combinația drogului cu uleiul, ca În cazul doamnei despre a cărei sinucidere am vorbit mai Înainte. Am amintit o rețetă a unui medic din Kashgar, precum și o alta dintr-o carte persană, și aș putea cita un număr Încă și mai mare de rețete similare, fiecare dintre ele având câteva particularități sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
decizia pe care a luat-o În acest an 1934 de a „produce istoria care se consumă”, unic mod de a Întâmpina ceea ce tot acolo (dar și În SDH) numește „decadența Europei, la care asistăm astăzi (...) toate aceste distrugeri și sinucideri”1. Iată un semn decisiv pentru a Înțelege ce i s-a Întâmplat lui Eliade după marile schimbări vizibile din tinerețea sa (mă gândesc la Întâlnirea cu Nae Ionescu și la experiența Indiei), nefiind un fapt mai puțin important ori
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
zilei. Poanta este însă nerelevantă: rațiunea interdicției vine din faptul că femeia era hoață - fura aur și bijuterii și ținea totul ascuns în coada măturii. Turnuri de acest tip sunt evidente și în Metamorfoza, O jumătate de om, Încercare de sinucidere, Prin foc și pară, ultima fiind cea mai izbutită. Ca traducător, S. are o activitate mai bogată. A tălmăcit (în colaborare) din Feodor Gladkov, Lev Kassil, Móra Ferenc, Aleksandr Ceakovski, Hans Leberecht, Herbert Nachbar, Aleksandr Iakovlev, Sigurd Hoel. SCRIERI: Primăvara
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
întâmpinați cu grijă și afecțiune; Laurenția, venită de pe front ca „tovarășa Ludmila”, e așteptată acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu egală atenție profesională și înțelegere nașteri, morți și sinucideri. Întregul tablou relevă înclinația spre descriptiv și un talent portretistic remarcabil. Instalarea noii orânduiri în această „lume slobodă”, proclamată ca atare de nebunul satului în sloganul său („Lobodă, lobodă, lumea toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
discontinuă presupunând o reconsiderare a nivelelor formale ale romanului. Versurile de aici, împreună cu acelea din Lamentația fructelor (1994), impun un poet de vocație neoexpresionistă. SCRIERI: Jocul de dincolo de ploaie, Iași, 1985; Lucruri și ființe, București, 1987; Căderea - trei moduri de sinucidere, Iași, 1993; Lamentația fructelor, Bacău, 1994; Funia sau Comedia supunerii, pref. Vlad Sorianu, București, 1997; Ginere de import, București, 1997; Greșeala, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Jocuri (de unu, de doi...), Iași, 1998; Acorduri pentru urechi surde. Din însemnările unui
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
frâng într-un ton moralizator. Interesantă este Micul lustragiu, unde în viața banală a unui băiețel se deschide o breșă onirică: o halucinație al cărei personaj este tatăl său mort. În Vadul negru se asistă la o încercare ratată de sinucidere, trăită în transă de protagonist, tematica fiind complicată cu motivul pseudofolcloric al locului rău. Captivantă ar fi putut să fie, prin sugestiile livrești, Omul care și-a împușcat umbra, unde cazului de alienare i se atribuie o motivație puerilă (un
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
Timpul”, polemicile critico-filosofice, articolele teoretice asupra teatrului și literaturii populare, iar din proza artistică sunt analizate doar nuvelele Sărmanul Dionis, Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu toate acestea, opera lui Eminescu este corect încadrată în mișcarea romantică și în gândirea filosofică europeană, în special germană, cu care poetul a avut cele mai profunde afinități. „Urmând - după cum mărturisea într-o prefață - cercetările asupra vieții și operelor
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
insuficiența talentului - de a urmări meandrele unor suflete tarate ori mutilate de adversități, de a desluși clarobscururi psihologice, obsesii erotice (cu recurs aluziv și la o, difuză, predestinare etc.). Finalul e apăsat „dramatic”, „senzaționalist” (moartea unei tinere în urma unui avort, sinuciderea tânărului medic dublu vinovat de ruina ei etc.). Se vădesc, începând de acum, tușele „naturaliste”, care vor colora parte din prozele lui Ș., susținute de aplecarea către fiziologic, pulsional, impur, dar devin evidente și duioșia, lirismul, respectul față de cuviință - parametri
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
birou nu e nimic de făcut, iar inițiativa funcționarilor de a cere de lucru e sancționată cu aspre reprimări. Șefii de diverse grade, dar mai ales demnitarii, practică șantajul erotic la adresa tinerelor angajate, ceea ce se soldează, într-un caz, cu sinuciderea celei „asaltate”, eveniment înfățișat însă plat, fără dramatism. Există, desigur, și un fir epic principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin observația detaliului, prin valoarea „documentară” privind un mediu uman și prin vigoarea
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
ca urmare a pactului semnat cu Mephiticus, însăși viața fiindu-i condiționată de săvârșirea zilnică a unui omor. Acest Sisif al morții mereu amânate, în același timp „Călăul lui Satan”, înzestrat însă cu conștiință, ajunge, înspăimântat, să își negocieze propria sinucidere, pedeapsă și expiere totodată. În Don Juan apocalipticul, „comedie neagră cu balet, măști și cântecele”, destinul lui Hitler apare ca bufonadă tragică a simulacrului, nebuniei și morții. Hitler joacă aici rolul „îngerului slut”, iar un bizar personaj proteic, cu numele
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
orchestrarea colectivă a propriei morți. El își ucisese tatăl, un spirit sangvinar și dionisiac, nod nefast al lanțului familiei, dar paricidul declanșează blestemul stirpei. Avându-l ca prototip mitic pe Sisif, mezinul va fi condamnat la pribegie și la imposibilitatea sinuciderii, dar matricea sa - goana după propria moarte - survine, eliberator, în cele din urmă. Privită din perspectiva acestor piese, dramaturgia lui S. relevă câteva direcții principale. Astfel, Îngerul bătrân sau Comedia nebunilor (publicată în „Teatrul”, 7/1976, reluată în volum în
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
drapată în metaforele derutante ale speranței decapitate. La Auschwitz bântuie fantoma unui înger, simbol cu semnificații multiple, de la aceea de produs al halucinației colective până la cea de păzitor al memoriei (încarnat în persoana medicului Godieu), sau la aceea, paradoxală, a sinuciderii ca mântuire (întruchipat în tânăra Elsa, scăpată cu viață din camera de gazare, dar care alege totuși să moară). Interesul simbolisticii vine mai ales din substratul său beckettian: în lipsa lui Dumnezeu, „îngerii bătrâni” nu au cum alege decât propria lor
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
nu au cum alege decât propria lor moarte. Dipticul Noaptea e parohia mea (cu părțile Urletul și Beciul) surprinde destinul „groparului Europei” (Hitler) în două momente-limită: la preluarea puterii și în ultimele zile petrecute în buncăr, când are loc și sinuciderea. Nu personalitatea dictatorului iese în evidență, sufocată în tirade prelungite, ci eforturile lui S. de a învăța lecția articulării scenariului dramatic și a montării simbolurilor unei parabole. Înainte de Leordenii S. pornise de la motive din istoria națională, ca în Descăpățânarea sau
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
omului”. Protagonistul, pianist virtuoz, înconjurat de afecțiunea și prețuirea familiei, pare un om ajuns în pragul împlinirii. Pas cu pas, temeiurile îndoielnice ale realizărilor sale, ca artist și ca om, se prefac în motive de disperare, care îl duc la sinucidere. Un prieten compozitor pe care îl venerase, dispărut timpuriu, a cărui „integrală” se pregătește Braniște să o interpreteze, se dezvăluie, într-o imprudentă clipă de sinceritate a soției, a fi fost miezul găunos al întregii sale existențe. Piesa are o
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
confruntarea opiniilor martorilor (deseori contradictorii) ș.a.m.d. Sunt folosite nu doar mijloacele reportericești, ci și ipotezele. Posedând simț detectivistic, prin întrebările pe care (și) le pune S. nu avansează un răspuns decis asupra cauzelor morții scriitorului (comă alcoolică, asasinat, sinucidere), ci readuce în discuție, după aproape două decenii, cauzele dispariției lui Marin Preda, încă neelucidate. Textul din La ce folosește Parisul? e o convorbire cu Mioara Cremene, în care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
Tudor Arghezi, Inscripție pe o casă de țară, Panait Cerna, Iisus -, în sumar își fac loc câțiva poeți socialiști ai momentului: I. Broșu, G. Spina, I. Schreiber, precum și autori de articole protestatare. Ultimele numere, aproape în întregime acaparate de ecourile sinuciderii lui A. Steuerman-Rodion, conțin articole pe această temă semnate de Ion Alexis, I. Schreiber, I. Peltz. Alți colaboratori: Demostene Botez, Enric Furtună, Eugen Relgis, Virgiliu Moscovici (Virgiliu Monda), Leon Leoneanu, C. R. Ghiulea, I. Livianu, Leon Ghelerter. I. I.
SCANTEIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
și afinitatea faulkneriană. Substanța epică, dispusă în două planuri, se concentrează în jurul protagonistului narator Mihai Vancu, tânăr intelectual cu multe date biografice ce trimit la autor. Preocupat de studierea relațiilor umane, ca și de clarificarea propriilor sentimente și îndoieli (moartea/ sinuciderea tatălui, iubirea pentru adolescenta Nadia), Vancu părăsește anturajul bucureștean, unde era bine ancorat, și se refugiază la Brăila, în casa unchiului Eugen Norșa, importantă personalitate locală. Aici, în orașul adolescenței, reconstituie din fragmente istoria familiei, întâlnește vechi cunoștințe și face
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți, indiferența în relațiile dintre membrii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]