1,822 matches
-
scurtării potențialului de acțiune prin efect simpatic). Controlul debitului cardiac în efort este integrat și deosebit de complex. Mecanismul central este creșterea activității simpatice, iar la subiecții obișnuiți efectul pozitiv cronotrop apare ca dominant, cu o relativ mică creștere a debitului sistolic. Contribuie și legea fundamentală a inimii, fapt clar demonstrat la pacienți cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea există, deși mai lentă și mai puțin amplă. La persoane cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cu transplant cardiac, unde creșterea debitului cardiac în efort nu poate fi asigurată prin mecanism nervos, dar ea există, deși mai lentă și mai puțin amplă. La persoane cu antrenament fizic efectul se suprapune pe valori bazale crescute pentru volumul sistolic și telediastolic și scăzute pentru frecvența cardiacă, fapt ce asigură o creștere mai eficientă a debitului cardiac la aceeași modificare relativă a frecvenței. Lucrul mecanic extern al cordului poate fi cuantificat ca produs integrat presiune-volum, care reprezintă de fapt aria
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de evidențiere a reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla adăugare a presiunii toracice crescute, cu restabilire imediată, datorată returului venos scăzut ce determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se poate considera că hipertensiunea arterială reprezintă prezența pe termen lung a unor valori presionale de peste 135 mm Hg sistolic și 90 mm Hg diastolic. Se poate considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
valori ce permit corelația funcțională dintre ventilația alveolară și perfuzia cu sânge a patului capilar pulmonar. Presiunile din vasele sanguine pulmonare Presiunile sunt foarte mici în circulația pulmonară. Presiunea medie în artera pulmonară este de aproximativ 15 mm Hg; presiunile sistolice și diastolice sunt de 25 mm Hg și respectiv, 8 mm Hg (fig. 80). Pentru menținerea unei presiuni scăzute arteră pulmonară și ramurilor sale au pereți foarte subțiri, ce conțin relativ puțin Fig. 80. Regimul presional (mm Hg) în circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
in The Very Elderly Trial (HYVET), un studiu amplu, desfășurat pe trei continente, randomizat, placebo controlat, care a inclus 3.845 de pacienți cu vârste cuprinse între 80 și 105 ani (vârsta medie 83,6 ani), cu valori ale TA sistolice > 160 mmHg. Studiul a urmărit incidența accidentului vascular fatal și non-fatal în funcție de tratamentul aplicat. Ținta terapeutică a studiului a fost valoarea de 150 mmHg pentru TA sistolică. Pentru a scădea valorile TA s-au administrat indapamidă sau placebo, iar dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
80 și 105 ani (vârsta medie 83,6 ani), cu valori ale TA sistolice > 160 mmHg. Studiul a urmărit incidența accidentului vascular fatal și non-fatal în funcție de tratamentul aplicat. Ținta terapeutică a studiului a fost valoarea de 150 mmHg pentru TA sistolică. Pentru a scădea valorile TA s-au administrat indapamidă sau placebo, iar dacă nu se atingea valoarea-țintă se adăuga perindopril- sau placebo. S-a obținut o scădere a TA sistolice de 15 mmHg și a TA diastolice de 6 mmHg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
a studiului a fost valoarea de 150 mmHg pentru TA sistolică. Pentru a scădea valorile TA s-au administrat indapamidă sau placebo, iar dacă nu se atingea valoarea-țintă se adăuga perindopril- sau placebo. S-a obținut o scădere a TA sistolice de 15 mmHg și a TA diastolice de 6 mmHg la pacienții cu tratament antihipertensiv, comparativ cu grupul placebo. Studiul a fost încheiat prematur, după 1,8 ani de la inițiere, deoarece s-a constatat că administrarea tratamentului era imperios necesară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
valori drept țintă la pacientul vârstnic este bazată în principal pe opinia experților și nu pe rezultatele unor trialuri clinice randomizate. Cu toate acestea, cel mai recent document de consens AHA/ACCF asupra HTA la pacien ii vârstnici recomandă TA sistolică < 140 mmHg ca valoare-țintă la pacienții cu vârsta sub 79 de ani, iar la subiecții peste 80 de ani - valoarea de 140-145 mmHg, dacă este tolerată (19). Ghidurile pentru HTA de la National Institute of Clinical Excellence recomandă, de asemenea, o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
valoare -țintă a TA < 150/90 mmHg, inclusiv la pacienții cu vârsta peste 80 ani, aceste recomandări fiind bazate pe rezultatele din studiul HYVET (27). Meta-analiza publicată de Schall și colaboratorii săi în 2011 a arătat că reducerea valorilor TA sistolice la 140-150 mmHg determină scăderea morbi-mortalității globale la subiecții cu vârsta peste 75 de ani. În schimb, valori foarte scăzute ale TA la vârstnici sunt asociate cu o mortalitate crescută (28). Rezultate similare au fost publicate de Protogerou și colabo
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
incluși în 9 studii prospective randomizate. Mortalitatea globală a fost redusă cu 22%, necesitatea revascularizației cu 30%, iar incidența evenimentele majore cardiovasculare a fost redusă cu 23-26% (44). Un studiu amplu realizat de Kjekshus a inclus pacienți vârstnici cu IC sistolică de cauză ischemică tratați cu rosuvastatin. Peste 41% dintre cei 5.011 subiecți incluși în studiu aveau peste 75 de ani. Autorii au concluzionat că rosuvastatina reduce rata respitalizărilor com - parativ cu grupul control, fără a evidenția diferențe semnificative statistic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
bine tolerat. Totuși pacienții vârstnici au avut beneficii reduse comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Analiza retrospectivă a rezultatelor studiului Metoprolol CR/XL Randomized Intervention Trial in Heart Failure (MERIT-HF) la pacienții cu vârsta peste 65 de ani și IC sistolică arată că metoprololul a fost bine tolerat, cu un profil de siguranță acceptabil, atât inițial, cât și pe termen lung (140). În ceea ce privește utilizarea carvedilolului în IC, două mari studii au arătat beneficii clare, fără a se adresa însă în mod
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
tipul pompelor cu role, acestea asigurând totuși un suport relativ limitat, eficiența lor fiind diminuată datorită managementului dificil și complicațiilor fecvente asociate. În anii ’60 Klaus și colaboratorii introduc conceptul de contrapulsație arterială, ca mijloc de a produce o descărcare sistolică a ventriculului cu augmentarea diastolică, concept care a stat la baza dezvoltării balonului de contrapulsație intraaortică de către Moulopoulos și colaboratorii săi și care a fost folosit prima dată în 1967 de Kantrowitz și colegii săi la pacienți aflați în șoc
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
Risc de moarte iminentă înainte de apariția unui cord compatibil, cu dovada deteriorării hemodinamice în prezența suportului inotropic corespunzător și/sau a balonului de contrapulsație intraaortică. 5. Criterii hemodinamice: a. index cardiac < 1,8 l/min/m2 b. tensiunea arterială sistemică sistolică < 90 mmHg c. presiunea în capilarul pulmonar blocat > 20 mmHg, cu tot managementul farmacologic corespunzător. 6. Criterii psihologice și de suport psiho-social în vederea transplantului cardiac, precum și a menținerii VAD pe termen lung. 7. Consimțământul pacientului și/sau a familiei în
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
ghearele morții (Emil Ciorană sau golul dintre viața care a încetat și moartea care nu a început (Scripcaru G., 1988Ă. Oxigenarea tisulara și celulară este din ce in ce mai redusă în favoarea proceselor de glicoliza anaeroba. Debitul cardiac scade sub 40% iar presiunea sistolica sub 40 mm Hg. Respirația este din ce in ce mai superficială. Se instalează adesea paralizia sfincterelor anal și urinar, cu defecarea și urinarea necontrolată, în unele cazuri temperatura corporală începe să scadă și pielea se acoperă cu un produs de transpirație lipicios. 3
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
clinice care impun nivel de îngrijire de terapie intensivă; ... d) injurii de mediu (hipo-/hipertermia, înecul, electrocuție); ... e) tratamente noi/experimentale cu potențial de complicații. ... 1.c) Criteriul: Parametrii obiectivi A. Semne vitale a) puls 150 b/minut; ... b) TA sistolica ... c) TA medie ... d) PA diastolica 120 mmHg; ... e) stopul respirator de orice cauza; ... f) frecvență respiratorie 35 r/minut sau ... g) riscul de oprire respiratorie; ... h) alterarea bruscă a stării de conștiență (modificarea scorului Glasgow cu mai mult de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222377_a_223706]
-
clinice care impun nivel de îngrijire de terapie intensivă; ... d) injurii de mediu (hipo-/hipertermia, înecul, electrocuție); ... e) tratamente noi/experimentale cu potențial de complicații. ... 1.c) Criteriul: Parametrii obiectivi A. Semne vitale a) puls 150 b/minut; ... b) TA sistolica ... c) TA medie ... d) PA diastolica 120 mmHg; ... e) stopul respirator de orice cauza; ... f) frecvență respiratorie 35 r/minut sau ... g) riscul de oprire respiratorie; ... h) alterarea bruscă a stării de conștiență (modificarea scorului Glasgow cu mai mult de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218195_a_219524]
-
frecvența crizelor anginoase și nivelul de efort la care apar, răspunsul la tratamentul specific, prezența și complexitatea aritmiilor, prezența semnelor de insuficiență cardiacă. 2. Severitatea ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie cardiacă și coronarografie. 3. Severitatea disfuncției sistolice a ventriculului stâng: ecografic. Criterii de evaluare a deficienței funcționale, IA, a capacității de munc�� în BCI stabilă Afecțiunea. Păstrată Păstrată Pentru bolnavii cu IM vechi, deficiența funcțională se stabilește în funcție de: extinderea zonei de necroză, severitatea disfuncției sistolice a VS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Severitatea disfuncției sistolice a ventriculului stâng: ecografic. Criterii de evaluare a deficienței funcționale, IA, a capacității de munc�� în BCI stabilă Afecțiunea. Păstrată Păstrată Pentru bolnavii cu IM vechi, deficiența funcțională se stabilește în funcție de: extinderea zonei de necroză, severitatea disfuncției sistolice a VS, complexitatea tulburărilor de ritm și de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranța la efort, eficacitatea tratamentului. Tabelul de mai jos redă criteriile de apreciere a deficienței funcționale, IA și a capacității de muncă în IM vechi. Afecțiunea. Păstrată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
consum energetic de 3-4 METs. CLASA IV - angină pectorală ce apare în repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierdută, sub 1-2 METs). 2. Caracterizarea diferitelor activități în funcție de consumul energetic CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA) (VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE) Clasificarea disfuncției sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart Disease - eight edition), este următoarea: - funcție sistolică normală - EF 55%; - disfuncție sistolică ușoară - FE = 45-54%; - disfuncție sistolică moderată - FE = 30-44%; - disfuncție sistolică gravă - FE 4. La bolnavii care au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
capacitatea de efort pierdută, sub 1-2 METs). 2. Caracterizarea diferitelor activități în funcție de consumul energetic CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA) (VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE) Clasificarea disfuncției sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart Disease - eight edition), este următoarea: - funcție sistolică normală - EF 55%; - disfuncție sistolică ușoară - FE = 45-54%; - disfuncție sistolică moderată - FE = 30-44%; - disfuncție sistolică gravă - FE 4. La bolnavii care au fost investigați invaziv, datele coronarografice vor constitui elemente funcționale (numărul de vase afectate, severitatea stenozelor) și vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]