19,058 matches
-
-i mai audă careva. Și-apoi, să știi de la mine că Solomon spunea: Cine cruță toiagul său își urăște copilul, iar cel care îl iubește îl ceartă la vreme." Să vii, Ileană, duminică la biserică, ai auzit? Duminică, la sfîrșitul slujbei, după predica despre binefacerile colectivizării, cînd țăranii începeau să se foiască, să-și ia pălăriile din cuierele de pe pereți iar femeile, aflate în pronaos, ieșeau, știind că le vor aduce acasă bărbații nafură într-un colț de batistă, preotul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să se foiască, să-și ia pălăriile din cuierele de pe pereți iar femeile, aflate în pronaos, ieșeau, știind că le vor aduce acasă bărbații nafură într-un colț de batistă, preotul s-a grăbit să adauge că anume a scurtat slujba să-i rămînă timp mai mult pentru cele pămîntene, de zi cu zi, "căci, iată, a ridicat el ochii puii de rîndunică au prins aripi și s-au înălțat în zbor. Drumul lor e lung și țările unde se duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
au înălțat în zbor. Drumul lor e lung și țările unde se duc sînt calde, dar pînă la urmă tot aici se întorc la anul, odată cu primăvara, aici, la cuibul lor" a accentuat preotul, modelîndu-și vocea frumos, pătrunzător, ca în timpul slujbelor la sărbătorile mari ale anului. Cu mîinile împreunate a rugăciune a recitat întreaga poezie "O, mamă...", trecînd de la Eminescu înapoi la învățăturile lui Solomon, repetînd pilda cu toiagul, dezvoltînd o adevărată prelegere pornind de la cuvîntul toiag, simbol al înțelepciunii celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
garoafe, nici maci și nici n-ai înfipt în covorul din perete "ramuri verzi de lămîiță"... Deci nu mă așteptai surîde, întorcîndu-se la realitate -, dar, venită totuși aici, spune pe un ton grav te asigur că nu vom începe o slujbă pe care s-o sfîrșim în zori, deși asta ți-i obsesia. Ochii ei, amețiți deja de băutură, rămași însă reci și aspri, se ridică spre Mihai: M-am simțit cu atît mai jignită mereu, cu cît tu, știindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
drag în clipe de răstriște, să aibă ce blestema pînă la ură împătimită cînd, cuprinsă de disperare, lăsîndu-se pradă bigotismului, cădea în genunchi pe cimentul Mitropoliei, mărturisind în gînd marele ei păcat, rugîndu-se lui Dumnezeu să o ierte, plătind adesea slujbe pentru izbăvire. Acum însă, văzîndu-l pe Săteanu cum o ține pe Doina în brațe, are un moment de o mare emoție interioară, ca atunci seara, cînd, descoperindu-l descumpănit în fața sa, cu buza sîngerîndu-i, în loc să-1 lovească cu palmele peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu zicea nimănui nimic dacă-i lua din cireșe? Pentru că erau viermănoase și lui nu-i plăceau. Două-trei nuci, căzute în drum, îi creșteau faima de om bun. Dădea pentru biserică sute de lei, să fie pomenit primul duminica la slujbă, înaintea morarului Drăgulin, iar eu, de Paște, nu aveam nici măcar teniși noi. Și, tot din spirit de grandomanie, de Anul Nou făcea risipă: cînd veneau flăcăi cu capra ori cu cerbul din alte sate îi punea și la masă bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
toamnele sînt punctate doar de mici evenimente rituale: primăvara e Paștele, cu ouă roșii, cu noaptea de Înviere cînd merg acasă, la biserica din sat și mă uit lung, ca-n Tolstoi, la fata aceea frumoasă, Violeta, care vine la slujbă împreună cu nașa Zînica și nașul Ion ce-o mai fi cu ea?, anul ăsta n-am văzut-o, cred că-i plecată la liceu, deși nu-mi place să mi-o mai amintesc; prea m-a ironizat într-o iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o sticlă din impresionanta varietate pe care o achiziționase. Și făcu asta cu un talent de invidiat. Berea era dosită, iar apartamentul dereticat. Carol se uită la ceasul electric din bucătărie - mai avea două ore până să vină Dan de la slujbă. Scoase două bucăți de carne din congelator și le lăsă la dezghețat pe aragaz. Puse ceainicul la fiert și se așeză pe una dintre băncuțele de pin lăcuit instalate de-a lungul pereților din bucătărie. Trecu în revistă bilețelele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Se întâmplase vreo chestie neplăcută? Bull nu-și amintea nimic. Și cu asta, basta. Fusese o seară de muncă. Bull avea marele ghinion de a fi redactor de divertistment la o revistă locală numită Get Out!. Își detesta cu cordialitate slujba. Se angajase la revistă după un stagiu în State, într-un moment în care fotbalul american și baseball-ul câștigau teren la Londra. Bull scrisese mult despre ele și despre alte sporturi. Fusese angajat la Get Out! pe postul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu marginea busolei. Zumzetul din cort încetase, materialele de citit și paharele fuseseră abandonate și treizeci de frizuri extravagante se precipitaseră spre el. — În acest weekend ne aflăm aici pentru a învăța. Știu că toți sunteți oameni ocupați, oameni cu slujbe solicitante. Așa că nu am să vă cer să vă concentrați prea mult asupra motivelor și consecințelor a ceea ce vom face. Am să vă cer să ne permiteți, mie și celorlalți facilitatori, să ne ocupăm de acest aspect. Vă pot garanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu materialul umed al pantalonilor zgâriindu-i genunchii și cu nările alungite fremătând, Alan cedase, convins că până și într-o fundătură ca Wincanton, Krishna ar fi găsit un mod de a o face lată. Bull hoinărea prin Londra, fără slujbă și cu o nouă perspectivă asupra topografiei orașului. Hoinărise toată ziua, năuc, deprimat și rupt de toate, fără să-și dea seama că starea mentală îi era puternic afectată de ultimele evenimente; nu avea nici cea mai mică speranță că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bărbați - ce și-ar fi putut dori mai mult de la un iubit? Era puțin cam devreme să-l preseze pe Alan să-și părăsească nevasta, dar va veni și momentul ăsta, în ciuda furiei și a lacrimilor... Și cum rămânea cu slujba? Era adevărat că o detesta - mai detesta și spectacolele la care trebuia să meargă. Ar fi fost ipocrit dacă ar fi protestat prea mult. Mai demult, reușise să se descurce destul de bine ca jurnalist independent, așa că putea să facă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mai mult, reușise chiar să îi ia postul. De fapt, îi dăduse de înțeles lui Bull că nu era străină de concedierea lui. Bull era furios. Numai că Alan nu era atent la ce îi spunea el despre Juniper, despre slujbă, despre acuplările fantastice de pe podea, despre concepțiile absurde ale lui Juniper, despre sprijinul dat lui Razza Rob. Alan înțelesese cu totul și cu totul altceva. Bull nici măcar nu-și dăduse seama când spusese: — Oricum, nu mai am pe nimeni altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
stors fructe al cărui microprocesor avea o memorie mult mai mare și mai bine organizată decât aceea a proprietarului barului, Bull încerca să salveze ce se mai putea din relația cu echipa. — Sunt dat peste cap că mi-am pierdut slujba, îi spusese lui Dave Gillis pentru a enșpea oară. E greu să-ți găsești de lucru ca ziarist independent în vremurile astea. — Mda. Știu chestiile astea, John. Gillis era iritat. După ce făcuse Bull în timpul mini-turneului, ar fi vrut să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Străinilor din China. Conform acestui document, autoritățile chineze respectă libertatea religioasă a străinilor stabiliți sau prezenți în China și protejează schimburile de vizite, culturale și științifice, desfășurate între cercurile religioase din China cu cele din alte țări. Potrivit legii, toate slujbele religioase desfășurate în biserici, temple și în casele credincioșilor sunt protejate, neavând nimeni dreptul să se amestece. La fel ca în multe alte țări, și în China se aplică principiul separării religiei de învățământ, elevii nefiind implicați în activități de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ritualic, carapacele de broască țestoasă trebuiau prelucrate, curățate perfect și șlefuite, apoi se incizau găuri pe interiorul acestora sau pe oase de animale, cu ajutorul unor unelte speciale. Carapacele astfel pregătite erau așezate într-o anumită ordine, iar cel care oficia slujba își grava și numele, data divinației și motivul solicitării mesajului divin, apoi, aceste suporturi sacre erau arse. Din cauza căldurii, în carapace se produceau fisuri, denumite "Zhao". Analizând direcția fisurilor, maestrul de ceremonie trăgea concluziile și grava rezultatul divinației pe carapace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
morminte, este poziționat "drumul sfânt''. Intrarea în zonă este încadrată de o arcadă din marmură cu o vechime de peste 450 de ani, conservată perfect. La mică distanță de arcadă este poarta principală, pe unde intra împăratul când participa la oficierea slujbelor. Complexul de morminte era înconjurat de un zid lung de 40 km și prevăzut cu 10 intrări. În vremea aceea, toate intrările erau păzite de ostași. Fiecare edificiu funerar avea amenajate spații pentru administratori, grădinari și ostași. Administratorii se ocupau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Xu Fu. Locuitorii prefecturii Saga au construit, în anul 1991, un parc în memoria lui Xu Fu și în fiecare toamnă îi aduc ca jertfă grâne din prima recoltă de grâu, iar la fiecare 50 de ani, este organizată o slujbă de mare amploare. De ce au fost construite Grotele Mogao în adâncul unei prăpăstii, într-un deșert? Grotele Mogao, cel mai mare și mai bine păstrat complex budist din lume, un tezaur artistic remarcabil, au fost construite într-o prăpastie în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și Wenqiong sau Leiqiong. Zeul Ma Tianjun este alb ca zăpada, Zhao este negru ca fierul, Guan este roșu ca sângele, iar Wen este de culoarea indigoului. Cele patru divinități sunt zei luptători, mult adorați în vechime de populație. La slujbele religioase taoiste este invocată, frecvent, prezența celor patru în scopul alungării duhurilor rele. Chinezii obișnuiau să venereze divinități specifice, ca patroni spirituali ai diferitelor domenii ale activităților umane. Slujbele se oficiau în locuințe, ateliere, magazine, cu ocazia zilelor de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
divinități sunt zei luptători, mult adorați în vechime de populație. La slujbele religioase taoiste este invocată, frecvent, prezența celor patru în scopul alungării duhurilor rele. Chinezii obișnuiau să venereze divinități specifice, ca patroni spirituali ai diferitelor domenii ale activităților umane. Slujbele se oficiau în locuințe, ateliere, magazine, cu ocazia zilelor de sărbătoare sau chiar în zilele obișnuite, în cinstea zeilor patroni ai diferitelor meserii. Erau venerate și zeități cu puteri vindecătoare care să-i ferească de boli și pentru evitarea epidemiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Tractorul, Roman și Rulmentul, ieșiți în stradă la Brașov. Probabil că muncitorii brașoveni se gândesc să intre la strunjit țepe sau s-o facă pe stafiile, scuturându-și lanțurile prin castele de polistiren expandat. Ei cer guvernului să le dea slujbe într-o balivernă agatoană, într-un fals gigantic din care ministrul Agathon promite că ne umplem de bani. Nu știu câte miliarde de dolari poate vărsa Dracula Park, dar cu siguranță Roman, Tractorul și Rulmentul sunt în clipa de față tot atât de adevărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
sora ei, sărăcia, faci o catedrală. La ocazii mari, musai să aibă și Ion Iliescu, Adrian Năstase, Ioan Talpeș, Rodica Stănoiu, Nicolae Văcăroiu, Puiu Pașcu et comp. unde să palmeze o lumânare și să tragă niște cruci cu ochiul la camere. Slujbele pentru românii ce vor mai muri în atentate nu se vor mai ține pe aeroport. La fel, pomenirile pentru eroii Revoluției. Poate mutăm și Paștile, că la Mitropolie e cam înghesuială. O să spuneți că vor dura mult lucrările de construcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în Lună. De la începuturile sale, cinematograful și-a marcat cele două direcții principale: camera care redescoperă realitatea, viața, care ne arată oamenii de parcă i-am vedea prima oară, și camera care contraface realitatea, care întruchipează fantezia pe ecran, tehnica în slujba iluziei și visului. Capodoperele cinematografiei de până acum au apărut, cred eu, la intersecția echilibrată a celor două direcții: realism potențat de efecte tehnice folosite cu măsură și logică, trucaje care au o justificare în planul realului, fie și afectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de la 5, acesta va fi primit în PSD ca întors din excursie. Eu stau în sectorul 1. Putna - porți și barieretc "Putna - por]i [i bariere" Mitropolitul Daniel, drapat în splendide veșminte alb-aurii, face treișpe-paișpe, cu un ochi la marea slujbă, cu celălalt la aleea despicată de sepepiști prin mulțime. Înalt Prea Sfințitul e icoana vie a ortodoxiei române căutând mereu preajma Puterii pământești. În sfârșit, se aud aplauze răzlețe, niște trâmbițași care atâta așteptau suflă într-un soi de buciume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și Octav Cozmâncă. Deci, nu președintele țării, primul-ministru și cei doi președinți ai Camerelor, ceea ce ar fi avut un oarecare sens, ci viitorul președinte al PSD, actualul președinte al PSD, precum și președintele executiv al PSD au dat buzna în plină slujbă de pomenire a lui Ștefan cel Mare - sensul găsiți-l dumneavoastră. Înaltele fețe bisericești, în frunte cu Patriarhul Teoctist, pun pe stop procedura în odăjdii ca să-i întâmpine pe capii lumești. PSD-ul n-a vrut să vină de la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]