1,921 matches
-
creștin-democrată începută în 1958 s-a rupt în 1999 după criza dioxinei, un mare scandal legat de contaminarea alimentelor. A apărut o „coaliție-curcubeu” de șase partide: liberali, verzi și social democrați flamanzi și francofoni. Ulterior, „coaliția violet” a liberalilor și social-democraților s-a format în urma dispariției din Parlament a verzilor după alegerile din 2003. Guvernul condus de premierul Guy Verhofstadt între 1999 și 2007 a guvernat cu bugete echilibrate, cu unele reforme fiscale, o reformă a pieței muncii, a planificat o
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
parte din spațiul Schengen, abolind controalele la frontiere și deschizând total granițele cu toți vecinii săi, Germania, Austria, Polonia și Slovacia, la 21 decembrie 2007. Republica Cehă este și membră a Organizației Internaționale a Comerțului. Ultimul guvern ceh condus de social-democrați dorea adoptarea euro în 2010, dar guvernul de centru-dreapta care i-a urmat a suspendat acel plan în 2007. O dată exactă nu a fost fixată, ministrul de finanțe considerând la acea vreme că anul 2012 ar fi o dată realistă, cu
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
forțelor politice de stânga, de orientare marxistă. În jargonul extremiștilor de dreapta, precum și al lui Hitler și al național-socialiștilor (naziștilor), oamenii politici germani care s-au decis pentru capitulare în Primul Război Mondial și pentru abolirea monarhiei în Germania, îndeosebi social-democrații, au fost porecliți "„criminalii din Noiembrie”" ("Novemberverbrecher"). Ideologia nazismului s-a bazat inițial pe idei preluate de la unii teoreticieni rasiști care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, lansaseră conceptele rasa ariană, puritate rasială. Conform acelor idei, omenirea ar fi fost
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
Național al Bătrânilor Cehi condus de Frantisek Palacki, din care se desprinde un grup radical-Partidul Tinerilor Cehi care era mai ferm pe poziție în față autorităților vieneze. Din acesta, la rândul lui, se desprinse Partidul Realist condus de Tomas Masaryk. Social-democrații cehi erau reprezentați bine în parlamentul vienez. După 1867, liberalii dominau și formau guvernul. Doreau să limiteze influența bisericii în viață publică și denunțau concordatul. În 1867 s-a încheiat un pact între germanii din partea vestică și ungurii din partea estică
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
de 4 ani) și un consiliu federal ("Bundesrat") (cu 64 de membri cu mandate variind între 5 și 6 ani). "Nationalrat" este organul suprem, dar "Bundesrat" are drept de veto. Istoria politică a noii republici se caracterizează prin lupta dintre social-democrați și creștin-socialiști (care erau susținuți de clasa mijlocie). În perioada ce a urmat după prăbușirea Imperiului, muncitorii din Viena, deveniseră o forță importantă în evoluția politică, astfel că socialismul joacă un rol dominant în cadrul Adunării Naționale ("Nationalrat"). Primul cancelar a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
în viața politică austriacă. În 1927, după numeroase manifestări social-democrate la Viena, a fost instituită o armată privată burgheză ("Heimwehr") pentru a contracara trupele de socialiști, ce patrulau prin oraș. La alegerile din 1930, creștin-socialiștii sunt înlăturați de la putere de către social-democrați. În 1931, odată cu înrăutățirea climatului economic, în contextul Marii crizei mondiale, Austria intră într-o uniune vamală cu Germania, în ciuda opoziției celorlalte țări, uniune care nu a durat decât câteva luni, până la căderea celor mai puternice bănci și revenirea la
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
formată din populari și social-democrați, actul legislativ fiind realizat prin consens și consultare între grupurile de interese. În 1966, Partidul Popular obține, prin alegeri, majoritatea locurilor din Parlament și formează prima guvernare majoritară postbelică, cancelar fiind Josef Klaus. În 1970, social-democrații formează o guvernare minoritară sub conducerea cancelarului Bruno Kreisky, iar la alegerile generale din 1971, 1975 și 1979 obțin majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea în țară a primelor centrale nucleare. În 1983, social-democrații
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
social-democrații formează o guvernare minoritară sub conducerea cancelarului Bruno Kreisky, iar la alegerile generale din 1971, 1975 și 1979 obțin majoritatea parlamentară. O problemă mult disputată a acestor guvernări o constituie instalarea în țară a primelor centrale nucleare. În 1983, social-democrații pierd majoritatea iar Kreisky demisionează refuzând să formeze o coaliție. Încep să se afirme și alte partide ca Partidul Verzilor (VGÖ) și Alternativa Verde, care împreună formează "Lista Alternativă" (ALA). La acestea se adaugă Partidul Libertății Austriac (FPÖ) și astfel
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
din partea mai multor țări. Din acest motiv, Sinowatz renunță la funcția de cancelar, fiind inlocuit de Franz Vranitzky. În septembrie 1986, când un extremist de dreapta, Jörg Haider, devine noul lider al Partidului Libertății, coaliția dintre acest partid și cel social-democrat se desființează. Totuși, după alegerile generale, Vranitzky rămâne cancelar, aflat în fruntea unei mari coaliții, la care participă și Partidul Popular, condus de Alois Mock, ce devine vicecancelar. Sinowatz denunță noua coaliție ca fiind o încălcare a principiilor socialiste și
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
după alegerile generale, Vranitzky rămâne cancelar, aflat în fruntea unei mari coaliții, la care participă și Partidul Popular, condus de Alois Mock, ce devine vicecancelar. Sinowatz denunță noua coaliție ca fiind o încălcare a principiilor socialiste și demisionează de la conducerea social-democraților. La alegerile generale din 1990, socialiștii obtin o victorie netă asupra celorlalte partide, iar Vranitzky începe un nou mandat în funcția de cancelar. În 1992, Thomas Klestil, candidatul Partidului Popular, îl succedează pe Waldheim în funcția de președinte, iar în
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
succedează pe Waldheim în funcția de președinte, iar în 1998 este reales în această funcție. Referendumul din iulie 1994 demonstrează clar opțiunea Austriei de a fi membru al Uniunii Europene. La alegerile generale din octombrie 1994, aceeași "mare coaliție" dintre social-democrați și cei ai Partidului Libertății, continuă să domine viața politică sub conducerea aceluiași Vranitzky. În ianuarie 1995, Austria părăsește EFTA, pentru a fi membru UE cu drepturi depline. Coaliția guvernamentală se prăbusește în octombrie 1995, datorită neînțelegerilor privind administrarea bugetului
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Austria părăsește EFTA, pentru a fi membru UE cu drepturi depline. Coaliția guvernamentală se prăbusește în octombrie 1995, datorită neînțelegerilor privind administrarea bugetului și a deziluziilor legate de Uniunea Europeană, mai ales cele legate de moneda unică Euro. În decembrie 1995, social-democrații câștiga alegerile generale, iar Vranitzky reînnoiește coaliția cu Partidul Popular. În ianuarie 1997, Viktor Klima devine cancelar. Începând cu martie 1998, guvernul asigură conducerea NATO pentru o perioadă de cinci ani. La alegerile generale de la sfârșitul anului 1999, Partidul Libertății
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
menținut până în aprilie 2005, când Partidul lui Haider se scindează, acesta formând un alt partid, Alianța pentru Viitorul Austriei (BZÖ). La alegerile generale din octombrie 2006 creditul acordat partidului Popular ajunge la numai 8% (față de 34% cât avusese anterior), în timp ce social-democrații obțin 35% din voturi. Niciunul din marile partide nu era capabil să formeze o coaliție cu cele mici: Verzii (care au ieșit pe locul trei pentru prima dată), Partidul Libertății, ambele obținând câte 11 procente sau BZÖ, care a obținut
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
dat un cadou personal fiecărui suedez voluntar pentru forțele germane. A menținut un contact strâns cu împăratul german, pe care îl vizita adesea în timpul războiului. A fondat "Drottningens centralkomittée" ("Comitetul Central al Reginei") pentru echipament de apărare. Ofensată de victoria social-democraților din alegerile electorale din 1917 a încercat să-i împiedice să facă parte din guvern. Influența politică a Victoriei s-a bazat pe poziția puternică a rudelor ei, împăratul german, și când a fost detronat în 1918-1919, ea și-a
Victoria de Baden () [Corola-website/Science/318132_a_319461]
-
extrema dreaptă (liberalii), în afară de cazul specific al marelui și conservativului Partid Deomocrat Civic, este fragmentată și a eșuat în multe încercări de a se uni. Alegătorii cehi au generat un verdict radical, la alegerile elecorale din iunie 2002, oferind majoritatea Social-Democraților(ČSSD) și Comuniștilor, fără altă posibilitatea de a forma împreună un guvern și datorită puternicului anticomunism al lui Vladimir Špidla. Rezultatul a produs o coaliție guvernamentală a Partidului Social-Democrat (ČSSD) cu Creștin-Democrații (KDU-ČSL) și cu Liberalii(US-DEU), în timp ce Civic-Democrații (ODS
Politica Cehiei () [Corola-website/Science/319557_a_320886]
-
Verde în detrimentul social democraților. Rezultatele alegerilor Consiliului Național al Elveției din 21 Octombrie 2007 Partidul Popular Elvețian și-a apărat clar poziția de cel mai puternic partid, crescând cu 2,3% la 29% din votul popular. A fost diminuat sprijinul social-democraților în favoarea Partidului Verde și Partidului Liberal-Verde. Aripa dreapa cu 63 de locuri(SVP, cu 62 de locuri plus un loc de dreapta a Uniunii Democrate Federale Creștine) este numeric neutralizată de blocul Roșu-Verde(43+20 locuri). CVP de dreapta și
Alegeri legislative în Elveția, 2007 () [Corola-website/Science/319608_a_320937]
-
2 locuri) pe langă regionalista Liga Ticino, Partid Social Creștin și Partidul Laburist de stânga au fiecare câte un loc. Din 200 de locuri 59 au fost câștigate de femei(29,5%), față de 50 din 200 in 2003. Ricardo Lumengo (social-democrat, născut în Angola) este remarcat ca primul consilier negru național elvețian, 23 de tradiționaliști nu au fost realeși și au pierdut mandatul lor, printre ei, Ulrich Schlüer (SVP) politician german de dreapta. Prezența la urne la alegeri a fost de
Alegeri legislative în Elveția, 2007 () [Corola-website/Science/319608_a_320937]
-
mai mare grup din Parlamentul European, în timp ce anterior nu au avut nici un fel de reprezentare politică în corpul legislativ.Femeile câștiga prin reprezentare; 19 parlamentari de sex feminin au fost aleși. Ele au devenit primele femei parlamentari din lume. Bucuria social-democraților de după victoria lor s-a dovedit a fi de scurtă durată. A doua perioadă în încercarea de rusificare a Marelui Ducat al Finlandei a început anul următor și împăratul rus a dizolvat Parlamentul Finlandei în mai multe rânduri între anii
Alegeri legislative în Finlanda, 1907 () [Corola-website/Science/319678_a_321007]
-
a Marelui Ducat al Finlandei a început anul următor și împăratul rus a dizolvat Parlamentul Finlandei în mai multe rânduri între anii 1908-1917.În timpul primului război mondial, Parlamentul European nu s-a convocat pentru o lungă perioadă de timp. Astfel, social-democrații nu au putut împinge multe dintre reformele dorite în timpul acestor ani spre sfârșitul perioadei de autonomie a Finlandei, în ciuda faptului că au fost în măsură să-și păstreze poziția că cea mai mare parte în toate alegerile din această perioadă
Alegeri legislative în Finlanda, 1907 () [Corola-website/Science/319678_a_321007]
-
Alegerile legislative germane din 1994 au avut loc la 16 octombrie 1994. S-au ales membrii parlamentului (bundestagului) Republicii Federale Germania. Membrii partidului social-democrat SPD și-au ales un candidat oficial pentru postul de cancelar - împotriva lui Helmut Kohl, CDU. Au intrat în discuție Rudolf Scharping, Gerhard Schröder și Heidemarie Wieczorek-Zeul. Cele mai multe voturi le-a întrunit Scharping, la acea vreme prim-ministru al landului
Alegeri legislative în Germania, 1994 () [Corola-website/Science/319706_a_321035]
-
în sfârșit să organizeze Rada Centrală în Kiev. Președintele primei Rade a fost Mihailo Grușevski. Deputații ucraineni au dorit să obțină aprobarea Guvernului Provizoriu de la Petrograd pentru formarea unui guvern regional. Membrii Radei Centrale aparțineau unui spectru politic larg: socialiști-revoluționari, social-democrați ucraineni sau ruși, naționaliști polonezi sau evrei, reprezentanți ai armatei și țărănimii și ai minorităților. Elementele demobilizate ale fostei armate imperiale care mai erau încă pe teritoriul Ucrainei și-au exprimat în scurtă vreme sprijinul pentru noul organ al puterii
Ucraina după Revoluția Rusă () [Corola-website/Science/319735_a_321064]
-
din partea Partidului Național Liberal. În 1922, când a fost ales ca senator de Cernăuți, a obținut 3.800 de voturi față de cele 1.991 voturi obținute de candidatul social-democrat, bundistul Leon Gheller. Acest scaun fusese anterior ocupat de un alt social-democrat, George Grigorovici. Weisselberger a murit la 20 martie 1931 într-un sanatoriu din Viena (Austria).
Salo Weisselberger () [Corola-website/Science/319277_a_320606]
-
care doresc. Elevii care sunt atei sau nu doresc să învețe religia, au posibilitatea de a renunța la acestă materie. Senatul român a discutat proiectul de lege cu privire la învățământul pre-universitar la 13 iunie 1995, în prezența ministrului educației Liviu Maior (social-democrat), iar cea mai mare parte a discuțiilor a fost centrată pe articolul 9, care recunoștea educația religioasă în școlile publice. În primul rând, Gheorghe Dumitrașcu, reprezentatul comisiei pentru educație, a propuns ca articolul 9 să fie formulat astfel: ""Curriculumul școlar
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
de el, deoarece mama era ocupată cu administrarea unui han. Senatorul Predöhl a ajutat și el familia, Carl putând astfel merge la prestigioasa școală Rumbaumsch. La 10 ani după moartea soțului, mama lui Carl s-a recăsătorit cu sculptorul și social-democratul Gustav Walther. Tatăl vitreg a avut o oarecare influență asupra atitudinilor politice ale lui Carl. Cu toate că nu a terminat liceul, Ossietzky a reușit să facă carieră ca jurnalist, scriind despre teatru, feminism și probleme legate de vehicule motorizate. Opoziția sa
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
treacă, dând Georgiei și Azerbaidjanului un respiro temporar. Amenințarea invaziei albilor a determinat Georgia și Azerbaidjanul să semneze o alianță militară defensivă la 16 iunie 1919. La 14 februarie 1919, Georgia a organizat alegeri parlamentare, care au fost câștigate de social-democrați cu 81,5% din voturi. La 21 martie, Noe Jordania a format un nou guvern, care a trebuit să se ocupe de răscoalele țărănești, instigate de activiștii bolșevici locali și susținute de Rusia, agravate în cazul în care erau implicate
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]