12,660 matches
-
limba română („Obiectul sociologiei educației”, 1975), face pentru început disocierea între sociologia educațională și sociologia educației. Prima ar fi o disciplină aplicativă care urmărește să introducă în arsenalul cunoștințelor și deprinderilor celor implicați în activitatea educativă resursele dobândite de sociologi. Sociologia educației, în schimb, se definește ca studiu științific al practicilor educative din diferite societăți. Practicile educative sunt înțelese ca pregătire a indivizilor din generațiile tinere de către generațiile anterioare pentru a participa activ la cultura din care fac parte. Pentru a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
schimb, se definește ca studiu științific al practicilor educative din diferite societăți. Practicile educative sunt înțelese ca pregătire a indivizilor din generațiile tinere de către generațiile anterioare pentru a participa activ la cultura din care fac parte. Pentru a identifica obiectul sociologiei educației, Znaniecki aplică o cale euristică, altfel spus deduce acest obiect analizând componentele de bază ale practicilor educative. Logica sociologului americano-polonez este următoarea: relația educațională (educat-educator) poate fi doar parte a unei relații sociale mai cuprinzătoare (vezi relația tată-fiu). În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modelat cultural și reglementat social. Pe de altă parte, relațiile educaționale interindividuale pot fi integrate în sisteme educaționale mai complexe. Rolurile sociale din aceste sisteme diferă între ele și de alte roluri sociale, ceea ce conferă autonomie domeniului de interes al sociologiei educației. În fine, un ansamblu specific care sintetizează și combină rolurile celor educați și pe cele ale educatorilor este școala. Prin urmare, concluzionează Znaniecki, „funcția științifică primară a sociologiei educației este de a studia obiectiv și comparativ speciile distincte ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de alte roluri sociale, ceea ce conferă autonomie domeniului de interes al sociologiei educației. În fine, un ansamblu specific care sintetizează și combină rolurile celor educați și pe cele ale educatorilor este școala. Prin urmare, concluzionează Znaniecki, „funcția științifică primară a sociologiei educației este de a studia obiectiv și comparativ speciile distincte ale sistemelor sociale implicate în activitatea educațională” (1975, pp. 56-57). Sociologia educației este interesată de aspecte precum relațiile educaționale, rolurile educaționale, grupurile educaționale în diferite societăți, trecute și prezente, din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
combină rolurile celor educați și pe cele ale educatorilor este școala. Prin urmare, concluzionează Znaniecki, „funcția științifică primară a sociologiei educației este de a studia obiectiv și comparativ speciile distincte ale sistemelor sociale implicate în activitatea educațională” (1975, pp. 56-57). Sociologia educației este interesată de aspecte precum relațiile educaționale, rolurile educaționale, grupurile educaționale în diferite societăți, trecute și prezente, din întreaga lume. Obiectivele sociologiei educației trebuie să fie: 1. Dezvoltarea unei clasificări (mai mult sau mai puțin sistematice) a acestor sisteme
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a studia obiectiv și comparativ speciile distincte ale sistemelor sociale implicate în activitatea educațională” (1975, pp. 56-57). Sociologia educației este interesată de aspecte precum relațiile educaționale, rolurile educaționale, grupurile educaționale în diferite societăți, trecute și prezente, din întreaga lume. Obiectivele sociologiei educației trebuie să fie: 1. Dezvoltarea unei clasificări (mai mult sau mai puțin sistematice) a acestor sisteme educaționale. 2. Realizarea generalizărilor specifice schimbărilor care se petrec în cursul existenței acestor sisteme. 3. Înfățișarea evoluției noilor tipuri de sisteme educaționale de-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau mai puțin sistematice) a acestor sisteme educaționale. 2. Realizarea generalizărilor specifice schimbărilor care se petrec în cursul existenței acestor sisteme. 3. Înfățișarea evoluției noilor tipuri de sisteme educaționale de-a lungul istoriei umane. Mohamed Cherkaoui (1986) arată că titulatura „Sociologia educației” este utilizată de obicei în accepțiunea sa împrumutată din limba engleză: Sociology of Education, adică sociologia sistemelor de învățământ. Ceea ce justifică specializarea studiilor sociologice despre educație este principiul durkheimian al autonomiei relative. Nu numai că sistemul de învățământ nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cursul existenței acestor sisteme. 3. Înfățișarea evoluției noilor tipuri de sisteme educaționale de-a lungul istoriei umane. Mohamed Cherkaoui (1986) arată că titulatura „Sociologia educației” este utilizată de obicei în accepțiunea sa împrumutată din limba engleză: Sociology of Education, adică sociologia sistemelor de învățământ. Ceea ce justifică specializarea studiilor sociologice despre educație este principiul durkheimian al autonomiei relative. Nu numai că sistemul de învățământ nu este reductibil la alte instanțe sociale, dar înțelegerea sa nu relevă, în ultimă analiză, variabile exogene. Cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sistemul de învățământ nu este reductibil la alte instanțe sociale, dar înțelegerea sa nu relevă, în ultimă analiză, variabile exogene. Cu tot caracterul discutabil al acestei afirmații (de fapt, negații) a sociologului francez, merită să trecem în revistă tabloul preocupărilor sociologiei educației așa cum a fost descris de acesta. Uzând de o metaforă sistemistă, Cherkaoui consideră că sociologia educației are ca obiect mecanismele, intrările și ieșirile sistemului de învățământ. În planul mecanismelor interesează fenomenele școlare și relațiile școlii cu alte instituții, mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ultimă analiză, variabile exogene. Cu tot caracterul discutabil al acestei afirmații (de fapt, negații) a sociologului francez, merită să trecem în revistă tabloul preocupărilor sociologiei educației așa cum a fost descris de acesta. Uzând de o metaforă sistemistă, Cherkaoui consideră că sociologia educației are ca obiect mecanismele, intrările și ieșirile sistemului de învățământ. În planul mecanismelor interesează fenomenele școlare și relațiile școlii cu alte instituții, mai ales cu familia, politica și economia. În domeniul intrărilor avem următoarele teme: - elevii - descriși într-un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
adăuga eu) a disciplinelor; natura relațiilor dintre profesor și elev; structura puterii în clasă. 3. Regulile de evaluare, care cuprind ansamblul de reguli manifeste și latente ce funcționează în procesul selecției indivizilor. Evident că nu toate încercările de definire a sociologiei educației sunt atât de integratoare. În însăși maniera de definire se reflectă poziția sociologului față de obiectul său, dar mai ales opțiunile sale ideologice cu privire la menirea sociologiei educației în raport cu obiectul ei de studiu și cu sistemul social și politic căruia i
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ce funcționează în procesul selecției indivizilor. Evident că nu toate încercările de definire a sociologiei educației sunt atât de integratoare. În însăși maniera de definire se reflectă poziția sociologului față de obiectul său, dar mai ales opțiunile sale ideologice cu privire la menirea sociologiei educației în raport cu obiectul ei de studiu și cu sistemul social și politic căruia i se adresează. Basil Bernstein, reprezentant de seamă al școlii britanice de sociologie a educației, care are și o importantă componentă critică, arată (1977) că sociologii educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reflectă poziția sociologului față de obiectul său, dar mai ales opțiunile sale ideologice cu privire la menirea sociologiei educației în raport cu obiectul ei de studiu și cu sistemul social și politic căruia i se adresează. Basil Bernstein, reprezentant de seamă al școlii britanice de sociologie a educației, care are și o importantă componentă critică, arată (1977) că sociologii educației sunt prinși în dilemele de bază ale sociologiei, trebuind să răspundă de la început la aceleași întrebări care frământă sociologii în general. El afirmă că una dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu sistemul social și politic căruia i se adresează. Basil Bernstein, reprezentant de seamă al școlii britanice de sociologie a educației, care are și o importantă componentă critică, arată (1977) că sociologii educației sunt prinși în dilemele de bază ale sociologiei, trebuind să răspundă de la început la aceleași întrebări care frământă sociologii în general. El afirmă că una dintre aceste întrebări este: „De ce parte ne situăm?”, indicând fără echivoc natura politică a muncii pe care o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de la început la aceleași întrebări care frământă sociologii în general. El afirmă că una dintre aceste întrebări este: „De ce parte ne situăm?”, indicând fără echivoc natura politică a muncii pe care o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu claritate în cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein îi dezvoltă problematica. Pentru Bernstein (1980), unitatea interacțională de bază a studiului sociologiei educaționale este o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
parte ne situăm?”, indicând fără echivoc natura politică a muncii pe care o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu claritate în cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein îi dezvoltă problematica. Pentru Bernstein (1980), unitatea interacțională de bază a studiului sociologiei educaționale este o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în structurarea formală a conștiinței. Instituțiile de bază pe care ei încearcă să le înțeleagă sunt repetitori culturali. Relația educațională
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu claritate în cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein îi dezvoltă problematica. Pentru Bernstein (1980), unitatea interacțională de bază a studiului sociologiei educaționale este o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în structurarea formală a conștiinței. Instituțiile de bază pe care ei încearcă să le înțeleagă sunt repetitori culturali. Relația educațională formală sau planificată este un repetitor a orice trebuie repetat, chiar dacă este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al educației subzistă distribuția puterii și principiile controlului social. Ca o consecință, reglementările educaționale pot fi înțelese numai atunci când sunt privite din perspectiva societății totale. 2. Ce fac sociologii educației?tc "2. Ce fac sociologii educației?" Pentru a delimita obiectul sociologiei educației, o strategie alternativă presupune descrierea, într-o manieră care respectă istoricitatea disciplinei, a principalelor teme ale acesteia, așa cum reies ele din operele consacrate, atât teoretice, cât și empirice. După Bidwell și Friedkin (1988), analiza originilor intelectuale ale sociologiei educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
obiectul sociologiei educației, o strategie alternativă presupune descrierea, într-o manieră care respectă istoricitatea disciplinei, a principalelor teme ale acesteia, așa cum reies ele din operele consacrate, atât teoretice, cât și empirice. După Bidwell și Friedkin (1988), analiza originilor intelectuale ale sociologiei educației, în scrierile primilor sociologi europeni și americani (Marx, Durkheim, Weber, Mead), definește un program de studiu în care centrală este analiza instituțională. Scopul acestui program este să descopere maniera în care mecanismele educaționale ce afectează șansele în viață sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analize științifice elaborate de profesioniști ai statului, și-a fixat ca obiectiv, spre exemplu, să răspundă la întrebarea: cum să fie organizată clasa astfel încât ceea ce vor învăța elevii să se potrivească cu viața lor productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară devenise o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1973) sau cea privitoare la reproducția socială a lui Bourdieu (1964, 1970). Cu toate că uneori pare că în acest domeniu totul a fost deja spus, teoriile explicative actuale sunt departe de a fi consensuale, iar efortul falsificaționist e în plină desfășurare. Sociologia educației nu se putea sustrage reflexivității sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al relațiilor dintre fenomenele sociologice și procesele de cunoaștere. În analiza evoluției postbelice a sociologiei educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a lui Bourdieu (1964, 1970). Cu toate că uneori pare că în acest domeniu totul a fost deja spus, teoriile explicative actuale sunt departe de a fi consensuale, iar efortul falsificaționist e în plină desfășurare. Sociologia educației nu se putea sustrage reflexivității sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al relațiilor dintre fenomenele sociologice și procesele de cunoaștere. În analiza evoluției postbelice a sociologiei educației din Marea Britanie, Roger Dale (2001) a concluzionat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
desfășurare. Sociologia educației nu se putea sustrage reflexivității sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al relațiilor dintre fenomenele sociologice și procesele de cunoaștere. În analiza evoluției postbelice a sociologiei educației din Marea Britanie, Roger Dale (2001) a concluzionat că temele, metodele și rezultatele acesteia nu pot fi înțelese căutând o „logică internă a dezvoltării disciplinei”, ci legând diversele curente, dezbateri sau opere de contextul politic, de condițiile de practicare și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dezbateri sau opere de contextul politic, de condițiile de practicare și de temele de maxim interes de la un moment dat. Chiar dacă analiza sa se limitează la contextul britanic, rezultatele pot fi ușor extinse, măcar în ceea ce privește maniera de abordare, la evoluția sociologiei educației postbelice din toate țările occidentale industrializate. Contextul politic occidental care a jalonat evoluția politicilor educaționale a fost marcat de o perioadă de creștere calmă și de consolidare a statului bunăstării între 1945 și sfârșitul anilor ’60. În această perioadă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educației postbelice din toate țările occidentale industrializate. Contextul politic occidental care a jalonat evoluția politicilor educaționale a fost marcat de o perioadă de creștere calmă și de consolidare a statului bunăstării între 1945 și sfârșitul anilor ’60. În această perioadă, sociologia educației s-a dezvoltat ca o disciplină academică progresistă, dedicată susținerii funcției educației de creare de resurse umane pentru societăți din ce în ce mai diversificate și de reducere a inegalităților sociale și sporire a dreptății sociale. Turbulențele deceniului următor, anunțate deja de revoltele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]