2,175 matches
-
lipsesc unele elemente decorative la intrări și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
sud-est de Manhattan, la gura de vărsare a fluviului Hudson în oceanul Atlantic. Ea are un înveliș de cupru care acoperă un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o formă de stea fiind construit din piatră. În interiorul său se află un muzeu. Statuia reprezintă zeița libertății care stă cu un picior pe lanțul rupt al sclaviei. Zeița ține în mâna stângă o tablă cu inscripția adică, 4
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
când a fost ratificată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii. În mâna dreaptă zeița are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiței se află o coroană împodobită cu șapte fascicole de lumină și 25 de ferestre. Are o înălțime fără soclu de 46,5 m (92, 99 m cu tot cu soclu) și reprezintă o femeie acoperită de un drapel care ține în mâna dreaptă o flacără iar în mâna stângă o placă pe care este inscripționată ziua independenței Americii: 4 iulie 1776
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
În mâna dreaptă zeița are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiței se află o coroană împodobită cu șapte fascicole de lumină și 25 de ferestre. Are o înălțime fără soclu de 46,5 m (92, 99 m cu tot cu soclu) și reprezintă o femeie acoperită de un drapel care ține în mâna dreaptă o flacără iar în mâna stângă o placă pe care este inscripționată ziua independenței Americii: 4 iulie 1776. Cu soclu, culminează la 93 m. În interiorul ei se
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
46,5 m (92, 99 m cu tot cu soclu) și reprezintă o femeie acoperită de un drapel care ține în mâna dreaptă o flacără iar în mâna stângă o placă pe care este inscripționată ziua independenței Americii: 4 iulie 1776. Cu soclu, culminează la 93 m. În interiorul ei se află o scară cu 354 de trepte pe care se poate urca, însă, după atentatele de la 11 septembrie 2001, vizitarea ei la interior este interzisă. Statuia este un simbol de bun venit pentru
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
de tone, iar armătura interioară care cântărește 100 de tone, a fost făcută de celebrul inginer Gustave Eiffel. Statuia, după ce a fost construită la Paris în anul 1884, a fost dăruită Statelor Unite ale Americii în anul 1886. Piatra din care este construit soclul provine dintr-un mic sat din Franța, probabil din Ruoms sau din Pouillenay. A fost aleasă pentru faptul că este puțin corozivă la acțiunea apei sărate. Situată la intrarea în portul din New York, este primul simbol american pentru emigranții care
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
Cușnir - prefectul județului Suceava, Gavril Mârza - președintele Consiliului Județean Suceava, senatorul sucevean Ghiorghi Prisăcaru - președintele Comisiei de politică externă a Senatului României și Mircea Dobre - primarul orașului Gura Humorului . a fost realizat în Ucraina și are înscris în relief pe soclul său semnătura scriitoarei. În fața bustului a fost amplasat pe un suport de 3 țevi metalice o tablă de culoare albă pe care au fost înscrise în limba română câteva date despre viața și opera scriitoarei de limbă ucraineană. În decembrie
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
monument în acest oraș. În anul 2003, în orașul natal al scriitoarei, Gura Humorului, a fost instalat bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, odată cu aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa. Bustul a fost realizat în Ucraina având înscris pe soclul său semnătura scriitoarei. În prezent, două romane ale Olgăi Kobyleanska și anume: “Zemlea” și ”U nediliu rano zillia kopala" figurează în materia pentru examenul de bacalaureat pentru disciplina Limba ucraineană, conform programei elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării din România
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fără turlă și abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o lățime de 9,50 metri și o înălțime de 11 metri. Soclul bisericii și-a păstrat profilul. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m) legate printr-un arc semicircular și unirea
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
acest complex este fixat pe o bază circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată stauia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
Baba. Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975. Independența este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă - după cum povestea artista - cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin și 11 statuia din bronz. O altă lucrare este bustul în bronz al lui Constantin Petrescu (1879-1936), dezvelit în 1992 în Grădina Botanică din Iași. Gabriela Adoc afișează o operă imginativă structurată expresiv în registre variate, prezentând o
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
Iași. Esteții sunt unanimi în această părere. Este cea mai reușită, fiindcă îndeplinește toate calitățile ce se cer unui monument public. E elocventă, fără să fie zbuciumată. E ireproșabilă ca forme anatomice și ca proporții. E ideal adaptată la un soclu cu o arhitectură pitorească și cuminte. E documentat costumată. E expresivă și sugestivă. Și, mai cu seamă, e decorativă și perfect încadrată în decorul înconjurător..."" În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului Român erau împodobite cu busturile care reprezentau mari oameni
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
este un monument de bronz închinat poetului, prozatorului și dramaturgului român Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost realizat de către sculptorul polon de origine germană Wladimir C. Hegel și dezvelit la 15 octombrie 1906 în municipiul Iași. Inscripția de pe soclu, care conține și două basoreliefuri înfățișându-i pe doi dintre eroii legendari ai lui Alecsandri, sună astfel: "„Poporul român, poetului său iubit, 1905”". Statuia este amplasată în fața Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași. Statuia lui Vasile Alecsandri a fost inclusă
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
se află și în prezent, în fața Școlii „Gh. Asachi” de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Statuia lui Vasile Alecsandri a fost realizată de către sculptorul Wladimir Hegel, acesta fiind ajutat în executarea lucrării și de către maistrul sculptor Gheorghe Boboc. Pe soclu se află două basoreliefuri înfățișându-i pe doi dintre eroii legendari ai lui Alecsandri. Inscripția de pe spatele soclului conține următoarea dedicație: „"Poporul român, poetului său iubit, 1905"”. Statuia a fost inaugurată în data de 15 octombrie 1906, în cadrul unei serbări
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
Vasile Alecsandri a fost realizată de către sculptorul Wladimir Hegel, acesta fiind ajutat în executarea lucrării și de către maistrul sculptor Gheorghe Boboc. Pe soclu se află două basoreliefuri înfățișându-i pe doi dintre eroii legendari ai lui Alecsandri. Inscripția de pe spatele soclului conține următoarea dedicație: „"Poporul român, poetului său iubit, 1905"”. Statuia a fost inaugurată în data de 15 octombrie 1906, în cadrul unei serbări naționale la care au venit invitați din toată țara. A participat și un mare grup de țărani bucovineni
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
de trandafiri. În apropierea sa se află Chioșcul fanfarei, unde se asculta în fiecare zi muzica fanfarei Garnizoanei Iași. Tot în imediata apropiere este și celebrul Tei al lui Eminescu, unde marele poet se odihnea. Monumentul este format dintr-un soclu masiv de piatră pe care sunt așezați patru lei (sculptați de Johann Semser), fiecare având sub el câte o sabie cu ramuri de stejar. Pe spatele celor patru lei se înalță un obelisc (o coloană de piatră) înaltă de 6-7
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
soldați stând de strajă, echipați adecvat pentru îndeplinirea misiunilor de luptă: un cercetaș, un ceferist, un pontonier și un telefonist. Fiecare din aceste statui are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg. Pe cele 4 părțile laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel: În plus, pe laturile din stânga și dreapta a
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
are 2,20 m înălțime și cântărește 1.200 kg. Pe cele 4 părțile laterale ale soclului sunt montate patru metope reprezentând în basorelief aspecte din acțiunile caracteristice fiecărei specialități militare ale trupelor de geniu, dispuse pe fiecare latură a soclului principal, la nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel: În plus, pe laturile din stânga și dreapta a soculului principal, la nivelul părții superioare a statuetelor, sunt montate două embleme reprezentând semnul de armă al geniului, la acea vreme. Pe fața dinspre
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
nivelul părții inferioare a statuetelor, astfel: În plus, pe laturile din stânga și dreapta a soculului principal, la nivelul părții superioare a statuetelor, sunt montate două embleme reprezentând semnul de armă al geniului, la acea vreme. Pe fața dinspre piață a soclului se găsește inscripția: În vremea comunismului, pentru mulți ani, inscripția fusese ciuntită, cuvintele "pentru întregirea neamului" fiind scoase, cuvinte care au fost reașezate la locul lor după ce revista Flacăra, condusă de Adrian Păunescu, a dus o campanie în sprijinul restaurării
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
a monumentului a fost respinsă de autoritățile ruse, care au considerat sculptura xenefobă. În varianta originală, sub copitele calului hatmanului erau înfățișați un polonez, un evreu și un preot catolic. De aceea, a fost dezvelită o versiune modificată. Inscripția de pe soclul monumentului se citește: „Lui Bogdan Hmelnițki, de la una și indivizibila Rusie”. Imaginea lui Hmelnițki de erou al istoriei Rusiei a fost subliniată din nou de Mikeșin în Monumentul Mileniului Rusiei din Novgorod. Istoriografia sovietică a continuat în multe privințe teoria
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
rafinament artistic având în jur bordură de beton cu răzoare de flori. Statuia îl reprezenta pe Suvorov călare pe un cal de stepă cu bicornul în mână rostind "„Să ne ajute Dumnezeu vitejilor. Ura!”". Statuia a fost montată pe un soclu de granit roșu de Finlanda ce era înconjurat de trei basoreliefuri în bronz. Pe basorelieful central era reprezentată bătălia cavaleriei ruse la Câmpul Mieilor, basorelieful din stânga reprezenta pe cazacii și grenadierii ruși intrând în cetatea turcă și producând o panică
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
se află și în prezent. În 1949, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la victoria lui Suvorov împotriva turcilor, Comisia Monumentelor Istorice și Artistice a Academiei RPR a hotărât restaurarea monumentului, cu care prilej, în partea din față a soclului acestuia, a fost montată o placă de marmură având dăltuită următoarea inscripție în limbile română și rusă: Soclul de la Dumbrăveni, rămas fără cal și călăreț, poate fi văzut și astăzi. În anii '50, comuna Dumbrăveni a fost denumită Suvorov. Cu
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
împotriva turcilor, Comisia Monumentelor Istorice și Artistice a Academiei RPR a hotărât restaurarea monumentului, cu care prilej, în partea din față a soclului acestuia, a fost montată o placă de marmură având dăltuită următoarea inscripție în limbile română și rusă: Soclul de la Dumbrăveni, rămas fără cal și călăreț, poate fi văzut și astăzi. În anii '50, comuna Dumbrăveni a fost denumită Suvorov. Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la victoria lui Suvorov, în anul 1959, a fost ridicată o nouă
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
din Dragosloveni, statuie ecvestră, terminată în 1957 de Marius Butunoiu și inaugurată în 1959, considerată a fi prima reprezentare ecvestră realizată de un sculptor român. În aprilie 2007, persoane necunoscute au scris cu vopsea roșie pe partea din față a soclului statuii generalului Aleksandr Suvorov cuvintele „Basarabia, pământ românesc!”. La 30 aprilie 2007, la doar câteva zile de la această întâmplare, primarul comunei Dumbrăveni a trimis câțiva angajați ai Primăriei pentru a acoperi cu var soclul statuii, a îndepărta urmele de graffitti
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]