4,160 matches
-
Războiului Rece sub marțialul nume de "dezbaterea din bucătărie" (the kitchen debate). "Contraatacul" ideologic american (bucătărie bine utilată contra Sputnik 1) este un bun exemplu a ceea ce Joseph Nye urma să numească mânuirea unui discurs de tip soft power (vezi SOFT POWER). AMERICAN NEW WAVE Noul val în cinematografia americană este deja istorie, reflecție a transformărilor culturale fundamentale ce au zguduit și au reconfigurat SUA în anii șaizeci și șaptezeci. Numit și New Hollywood Cinema, acest val are legătură cu o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
așa cum trebuie să se comporte gigantul american, rămas ultima superputere mondială. În dezbaterea prezidențială moderată de Jim Lehrer pe PBS NewsHour la 11 oct. 2000, în confruntare cu Al Gore, George W. Bush a insistat pe ceea ce Joseph Nye numește soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este vorba de intervenții militare externe: Dacă suntem o națiune arogantă, ne vor purta pică; dacă suntem o națiune modestă, umilă (humble), dar puternică, ne vor primi cu prietenie" (Lehrer, vezi bibliografia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se comporte gigantul american, rămas ultima superputere mondială. În dezbaterea prezidențială moderată de Jim Lehrer pe PBS NewsHour la 11 oct. 2000, în confruntare cu Al Gore, George W. Bush a insistat pe ceea ce Joseph Nye numește soft power (vezi SOFT POWER) și pe reticență atunci când este vorba de intervenții militare externe: Dacă suntem o națiune arogantă, ne vor purta pică; dacă suntem o națiune modestă, umilă (humble), dar puternică, ne vor primi cu prietenie" (Lehrer, vezi bibliografia). În campania sa
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
alte genuri muzicale americane, combinând, pe lângă un fond country esențial, blues, jazz și gospel, genul care îl lansa pe Elvis, rock and roll, în ascensiune în perioada postbelică (și principala componentă muzicală a teribilului American cultural imperialism, sau mai pașnicul soft power). Se pare că această deschidere către muzica rock și către forme mai puțin tradiționale de country a fost în mare măsură influențată de cerințele industriei muzicale country aflată deja în concurență cu rock'n'roll-ul și luptând pentru o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
era de părere că America trebuie să folosească un limbaj blând în exprimarea publică și în activitatea diplomatică, dar să aibă la îndemână o bâtă solidă (speak softly, but carry a big stick). Vezi dilema bâtă vorbe dulci și la SOFT POWER, iar pentru o competentă descriere a mănușii de catifea de pe pumnul de fier, vezi cartea cu același nume (Velvet on Iron: The Diplomacy of Theodore Roosevelt) a lui Frederick W. Marks, III (bibliografie). ROSTOW, WALT WHITMAN (1916 2003) Unul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ideologiei oligarhiei petroliere americane, o reclamă a celei mai seducătoare imagini a Visului American, a stilului de viață asociat cu America prosperă, într-o Românie comunistă care exporta utilaj petrolier, dar care nu mai aducea nimic din afară ... în afară de Dallas. SOFT POWER În 2007, pe când Barack Obama era încă în urma lui Hillary Clinton în preferințele electoratului democrat pentru prezidențialele din 2008, profesorul Joseph Nye (Harvard) spunea (vezi Traub în bibliografie) că un președinte precum Obama ar face mai mult pentru soft
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
SOFT POWER În 2007, pe când Barack Obama era încă în urma lui Hillary Clinton în preferințele electoratului democrat pentru prezidențialele din 2008, profesorul Joseph Nye (Harvard) spunea (vezi Traub în bibliografie) că un președinte precum Obama ar face mai mult pentru soft power-ul Americii în lume decât orice altceva (anything else, în text, nu anybody else). Puterea flexibilă, blândă, catifelată (soft power), este un concept lansat de același Joseph Nye în cărțile sale, Bound to Lead: The Changing Nature of American Power
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
din 2008, profesorul Joseph Nye (Harvard) spunea (vezi Traub în bibliografie) că un președinte precum Obama ar face mai mult pentru soft power-ul Americii în lume decât orice altceva (anything else, în text, nu anybody else). Puterea flexibilă, blândă, catifelată (soft power), este un concept lansat de același Joseph Nye în cărțile sale, Bound to Lead: The Changing Nature of American Power (1990), The Paradox of American Power (2002), Soft Power: The Means to Success in World Politics (2004), The Powers
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
anything else, în text, nu anybody else). Puterea flexibilă, blândă, catifelată (soft power), este un concept lansat de același Joseph Nye în cărțile sale, Bound to Lead: The Changing Nature of American Power (1990), The Paradox of American Power (2002), Soft Power: The Means to Success in World Politics (2004), The Powers to Lead (2008). Puterea și modalitățile de conducere se schimbă în secolul al XXI-lea, spune Nye, începându-și cartea sa publicată în 2008 cu un citat din 630
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
decât amenințarea și folosirea forței directe. Chiar și politica de forță a lui Theodore Roosevelt la începutul secolului american, o actualizare a doctrinei Monroe (vezi MONROE DOCTRINE), poate fi interpretată, în funcție de context și perspectiva adoptată, fie drept o formă de soft power, fie de Big Stick Policy: "Vorbește cu blândețe, dar ține în mână bâta". Mai aproape de zilele noastre (și ale lor), cu puțin timp înaintea precedentelor alegeri prezidențiale, Madeline Albright publica Memo to the President Elect: How We Can Restore
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
89, 151, 168, 173, 224, 250, 257-259 Shepard, Sam / 259-261 Simpsons, the / 151, 261 Sinatra, Frank / 24, 27, 261-262 Sitcom / 151, 262-263 SIT-IN / 87, 83, 263 Skid Row / 263 SNCC / 57, 58, 254, 264 Soap Opera / 112, 264, 305, 306 Soft Power / 14, 29, 36, 67, 85, 244, 264-265 SOHO / 265-266 Sophomore / 266 Sopranos, the / 62, 266 Spelling, Aaron / 267 Spielberg, Steven / 267-268 Star Wars / 81, 114, 221, 238, 253, 257, 267, 268 State of the Union Address / 269 Super Bowl
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
una a consultanților) care trebuie încadrată în cultura corporatistă specifică fiecărei ocupații. În ultimul timp, în unele domenii se constată o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională, pentru că era o cultură transmisă prin instrumente soft și o trecere înspre coduri de conduită, ca expresie mai concretă, hard, a culturii ocupaționale. Importantă pentru managementul unei corporații, atât în țara de origine, cât și în țările-gazdă, este cunoașterea tipurilor de culturi locale. Diferențele între culturile locale au
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale modului de lucru reflectate asupra următoarelor elemente (Heermann, apud DeJoy, 1991): - obiectivele de învățare, ce trebuie să fie definite corespunzător tehnologiei utilizate; - echipamentele specifice (hardware), dotarea sălilor de curs (condiționată de fondurile necesare și disponibile achiziționării acestora), dar și softul adecvat experiențelor de învățare propuse, spațiul fizic și facilitățile existente; - designul corespunzător și mobilierul adaptat, care să permită organizarea spațiului și modificarea acestuia în funcție de activitățile gândite; - politicile și procedurile de lucru cotidiene în spațiul de învățare; - personalul pregătit pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specifice RSS; acestea fac vizibilă informația din RSS la câteva secunde/minute de la publicarea ei, spre deosebire de motoarele clasice de căutare, ce indexează informația la câteva zile de la apariția ei. Astfel, pentru a beneficia de tehnologia RSS, este nevoie de un soft special pentru citirea știrilor de pe site-urile ce oferă servicii RSS. Există o multitudine de astfel de programe, majoritatea fiind gratuite și ușor de folosit/configurat în browserul pe care obișnuiți să-l folosiți. Deși poate părea puțin complicat și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale modului de lucru reflectate asupra următoarelor elemente (Heermann, apud DeJoy, 1991): - obiectivele de învățare, ce trebuie să fie definite corespunzător tehnologiei utilizate; - echipamentele specifice (hardware), dotarea sălilor de curs (condiționată de fondurile necesare și disponibile achiziționării acestora), dar și softul adecvat experiențelor de învățare propuse, spațiul fizic și facilitățile existente; - designul corespunzător și mobilierul adaptat, care să permită organizarea spațiului și modificarea acestuia în funcție de activitățile gândite; - politicile și procedurile de lucru cotidiene în spațiul de învățare; - personalul pregătit pentru a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specifice RSS; acestea fac vizibilă informația din RSS la câteva secunde/minute de la publicarea ei, spre deosebire de motoarele clasice de căutare, ce indexează informația la câteva zile de la apariția ei. Astfel, pentru a beneficia de tehnologia RSS, este nevoie de un soft special pentru citirea știrilor de pe site-urile ce oferă servicii RSS. Există o multitudine de astfel de programe, majoritatea fiind gratuite și ușor de folosit/configurat în browserul pe care obișnuiți să-l folosiți. Deși poate părea puțin complicat și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și ambiguitatea (prin discuții și întâlniri „față în față”); 4. memoria organizațională face referire la stocarea, într-un sistem informațional, atât a informațiilor „hard” (cifre, fapte, reguli etc.), care vor putea fi transmise prin „transfer documentar”, cât și a celor „soft” (cunoașterea tacită, expertiza, experiențele, poveștile, incidentele critice etc.), împărtășite prin „transfer personal” (Armstrong, 2003). Factori ce influențează învățarea organizaționalătc "Factori ce influențează învățarea organizațională" Fiecare organizație își are misiunea și scopurile sale, strategiile, politicile și procedurile care să favorizeze atingerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu triplu rol să ofere asistență tehnică, să asiste profesorii și elevii în utilizarea calculatorului, să acorde consiliere în conceperea, aplicarea și evaluarea software. Rolul esențial în utilizarea, de către profesorul de chimie, a calculatorului, revine alegerii de către acesta a unui soft educațional adecvat situației de învățare concrete. La ora actuală există o mare diversitate de softuri educaționale, atât în limba română cât și în limbi de circulație internațonală. Intregrarea acestora în cadrul orelor de chimie se poate realiza în mod diferit. Pot
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
să acorde consiliere în conceperea, aplicarea și evaluarea software. Rolul esențial în utilizarea, de către profesorul de chimie, a calculatorului, revine alegerii de către acesta a unui soft educațional adecvat situației de învățare concrete. La ora actuală există o mare diversitate de softuri educaționale, atât în limba română cât și în limbi de circulație internațonală. Intregrarea acestora în cadrul orelor de chimie se poate realiza în mod diferit. Pot fi folosite ca părți componente ale unei lecții (1/2 dintr-o oră) sau în
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
română cât și în limbi de circulație internațonală. Intregrarea acestora în cadrul orelor de chimie se poate realiza în mod diferit. Pot fi folosite ca părți componente ale unei lecții (1/2 dintr-o oră) sau în totalitate în cazul testelor. Softurile educaționale pentru învățământul preuniversitar la disciplina chimie, achiziționate de către Ministerul Educației Cercetării și Tineretului , prezintă o serie de lecții precum: Alcani, Alcadiene, Arene, Alcooli și Pile electrice. Lecțiile de chimie organică sunt structurate după algoritmul clasic de studiu a compușilor
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
lecția Pile electrice. În acest caz elevii au posibilitatea de a construi virtual o celulă galvanică, pot urmării modul cum se desfășoară reacțiile principale și secundare de la electrozi, pot vizualiza modul de alcătuire a principalelor tipuri de pile electrice. Aceste softuri prezintă și o serie de minusuri constatate din aplicarea lor în practică: imposibilitatea parcurgerii într-o singură oră de curs a unei singure lecții, neadaptarea lor la programele analitice corespunzătoare unui număr mai mic de ore de chimie. Pe lângă aceste
UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]