11,061 matches
-
avea avantajele producerii de obiecte culturale în flux, în cantități nelimitate, pe care le va difuza rapid unor mari audiențe. Cât privește receptorii, oamenii vor prelua mai usor mesajele din audiovizual, le vor transforma în concepții culturale, se vor simți solidari cu experiențele prezentate, vor crea o rețea de interdependenta la nivel global, numită de McLuhan "tribalism planetar", "un champ global" sau "un village global"39. I. 1. 4. Medium, mass-media și mediatizare Conceptual, mass-media reprezintă sinteză dintre un cuvant englezesc
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
versetele, verigile) poemului rămîn doar niște inele fără fisură, Încuiate și impenetrabile, cititorul nipon versat le simte ca pe niște carabiniere, niște toarte care posedă pe undeva o deschidere virtuală pentru a se Îmbuca cu celelalte zale Într-un Întreg solidar. Citirea unui asemenea poem probează abilitatea magică a celui ce caută și găsește locul aparte unde presînd delicat dar cu dibăcie inelele unul peste altul, o clapetă cedează și ele se Îmbină neașteptat dar ferm. Diferența (care nu e de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și poeme care onorează cuvîntul, transfigurîndu-l Într-un fel de nucleu mitic la lumii: primăvara copilul ascute creionul verde Elena Manta Ciubotariu Nu mai știi bine dacă primăvara nu erupe din creionul pe care-l ascute copilul. Oricum, el rămîne solidar cu renașterea vegetației. La fel cum imacularea zăpezii devine un pandant al candorii copilărești: nici măcar semne pe zăpada proaspătădoar gând de copil Gabriela Gențiana Groza Copilul și apetitul său ludic aspiră să găsească similitudini și corespondențe simbolice și În spațiul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
considerată cu predilecție, așa cum sîntem obișnuiți, ca sărbătoarea recoltei. Partea a doua Însă are grijă să dea o replică antifestivistă primei interpretări, recoltele menționate nefiind deloc Îmbucurătoare. Substantivul compus redevine astfel o sintagmă În care părțile componente nu mai sînt solidare, iar sensul festivist este drastic amendat. Recolta este luată În răspăr căci recoltarea este mereu mai curînd negativă. Mai reputat pentru această tehnică este poemul lui Șerban Codrin: de ziua muncii - la soare uscându se pielea unui cal În care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vorbi de o apertură polemică implicită, care nu așteaptă și nu admite replică, împotriva unei lumi adverse ale cărei vicii sau tare se cer imperativ deconspirate. Uneori, subiectul enunțării își asumă un plural minoritar, unde eul individual și tu-ul, solidar acestuia, devin noi, o comunitate imponderală, configurată de proiecția subiectului în afară, noi care intră în conflict cu ei (el, ea...): "Noi trăim într-o gloată de oameni care au dat greș, înstrăinați de ceea ce au început. Câți sunt la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a fost persuadat. Dar textul se adresează, totodată, și unui destinatar atemporal, selectiv, care se apropie de textul polemic din rațiuni, cel mai adesea, estetice și/sau documentare. Prezența lui, în text, este, astfel, activată ori de câte ori el participă în calitate de partener solidar la reconstituirea cât mai fidelă, în baza unei anumit grad de comprehensibilitate, mai întâi, a dimensiunii literale, pentru a accede, apoi, la nivelul literar, generator de sens estetic. La acest nivel, i se propune, din partea polemistului-artist, o dublă lectură. Cititorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Îndată ce are în față pe adversar, arcul i se înmoaie, săgeata se sfarmă ca o macaroană, iarba nu mai ia foc și fierul domniei sale de cauterizat oamenii cu o crestătură imfamantă pe frunte trebuie roșit cu chibritul". Deși acest Tu, solidar sau chiar complice, apare ca o componentă imponderabilă a discursului publicistic literar, în genere, și al celui polemic, în speță, la Arghezi, enunțarea performativă îi activează, uneori foarte sugestiv, prezența, în momentul în care polemistul se transpune în registrul auto-alocuțiunii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
catehizeze, să-și organizeze turma în afara perimetrului de origine. Nu e ușor de guvernat sufletele în lipsa imaginilor, aceste semne exterioare ale învestiturii, aceste însemne publice ale puterii. Apariția credinței personale în universul etnologic al mitului, unde omul moștenește în mod solidar zeii cetății, tribului sau zonei sale, ridica în Occident o problemă fără precedent: acreditarea. Cum pot fi făcuți oamenii să creadă în crez? Nici grecul, nici evreul nu credeau în zeii lor. Ei pur și simplu erau acolo. Asemeni chiparoșilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ciclurilor agricole. Omul grăbit al marilor orașe respinge răbdarea țărănească a muncii. Vitesse, paresse [viteză, lene], rima e bună. Să nu ne mirăm dacă "o lume fără țărani" va deveni "o lume fără artă". Hinterlandul și avangardele erau, poate, mai solidare decât credem. Ubicuitatea informației, dematerializarea suporturilor, viteza vehiculelor, aducerea tuturor lucrurilor pe ecran. O agricultură fără sol, la fel ca o limbă fără cuvinte, o monedă fără hârtie și un joc de golf fără gazon, își găsește în imaginea de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artei: constituirea unui câmp estetic independent de teologie, prin intermediul unei istorii profane a artiștilor și stilurilor (Ghiberti, Alberti etc.); și constituirea colecțiilor de antichități profane (medalii, manuscrise, monede, statui) în afara locurilor de cult. Arta și umanismul sunt contemporane fiindcă sunt solidare în postulatele lor. Nu vom relua dezbaterea legată de întrebarea dacă deschiderea capitală marchează atingerea, după o lentă aproximare, a unei realități obiective redată în sfârșit adevărului ei, având ca urmare perceperea directă și fidelă a unui spațiu absolut; sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sau punerea lor la dispoziția vizuală prin mijloace de reproducere nu readuc ipso facto la viață transcendența care le susținea și care exalta comunitatea lor de referință. Sacrul nu este ereditar. Nici portativ. Nu-l mutăm împreună cu mobilierul. El este solidar cu o cultură vie și, ca atare, netransportabil. Cunoașterea și sensul Marile religii dădeau un sens morții. În prezent, știința se abține de la asta. Cum poate fi acoperit deficitul? Prin cultură, răspundea Malraux. Dar, în fața religiilor instituite, știința este în afara
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
antropice. Devine tot mai clar, pe măsura semnelor pe care le avem, că un anumit tip de creștere e pe sfârșite și trebuie inventat altul. Baza unei democrații veritabile este solidă și durabilă atunci când aceia care trăiesc în ea sunt solidari cu natura, sunt responsabili de ceea ce fac și ce li se întâmplă. Diminuarea decalajelor și a sărăciei este problemă majoră din considerente legate de supraviețuirea noastră în ansamblu. Se propun planuri, programe, proiecte, modele, soluții reducționiste, însă, față de complexitatea lumii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai numeroși și mai interdependenți 252. Anii 1996-2006 au fost marcați de contractualizarea politicii de dezvoltare urbană. Contractul oferea cadrul în care statul, colectivitățile locale și partenerii lor se angajau să pună în act, în mod concertat, politici de dezvoltare solidară și de reînnoire urbană, contra devalorizării unor teritorii, orașe, cartiere 253. În acest scop au fost consacrate mijloace financiare substanțiale pentru repararea și înfrumusețarea imobilelor, a apartamentelor, locuințelor, pentru îmbunătățirea transportului în comun, pentru dezenclavizarea cartierelor, pentru implantarea de echipamente
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
azi, mai mult decât ceilalți, a acumula mult, a avea mulți bani... Performanța sau moartea! Rezultatele măsurate în bani contează! Diferitele elemente care permiteau să se dea sens activității, să se valorizeze opera, să se investească în colectivul de muncă solidar și protector își pierd consistența și substanța"299. Copiii și tinerii sunt puși să interiorizeze logica gestionară, a profitului. Speranța de a-și ameliora condiția socială și situația materială este cea care dă acum sens educației. "Șomerul se luptă acum
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu concurența pentru locuri. Complexitatea satului actual În cadrul concurenței generalizate, satul care vrea să intre, să rămână pe piață, să fie competitiv, trebuie să respecte logica gestionară, financiară. Oamenii satului și instituțiile de aici au de (re)construit o comunitate solidară, cimentată social. Aici ar trebui legate strâns exploatarea resurselor, creșterea economică, rezolvarea problemelor sociale, costurile psihice, degradarea mediului, poluarea etc. pentru o dezvoltare durabilă. Comunitatea solidară cere păstrarea echilibrului între economic, social, ecologic, politic, combaterea polarizării între bogați și săraci
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
gestionară, financiară. Oamenii satului și instituțiile de aici au de (re)construit o comunitate solidară, cimentată social. Aici ar trebui legate strâns exploatarea resurselor, creșterea economică, rezolvarea problemelor sociale, costurile psihice, degradarea mediului, poluarea etc. pentru o dezvoltare durabilă. Comunitatea solidară cere păstrarea echilibrului între economic, social, ecologic, politic, combaterea polarizării între bogați și săraci. Economia ar trebui să sprijine o democrație precaută în care dezvoltarea durabilă poate permite libertatea durabilă. Problematica dezvoltării durabile a comunităților teritoriale rurale este "la ordinea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
școală să învățăm ecologie" din Sardinia au suscitat interesul partenerilor spanioli care, la rândul lor, au organizat: "săptămâna culturii ecologice", "pentru consumul de verde" etc. Sloganul rețelei ("A crește și a lăsa să crească") insistă asupra importanței vieții sănătoase și solidare. Sătenii au instituționalizat un schimb permanent de metode, de fișe tehnice ale instrumentelor de promovare a agriculturii biologice, de bune practici vizând înțelegerea normelor agricole în vigoare în Europa. A fost construit un website comun, au creat magazine (inclusiv la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
diferite. Educația în mediul natural (școli în care să se "stabilească un contact fertil cu mediul natural", cu munca manuală, să se pună accent pe formarea caracterului etc.); logica domestică (așezământul școlar să devină un loc în care actorii implicați, solidari în vederea realizării scopului comun, promovează o permeabilitate naturală a valorilor familiei, școlii, comunității, bazate pe căldură relațională, proximitate etc.); logica civică (accent pe respectul "interesului general"; dacă de mici copii își văd persoana în relație cu statul și-și percep
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. Nu intră în Împărăția cerurilor cel ce a părăsit Biserica, locțiitoare pe pământ a Împărăției cerești. Hristos ne-a dat pacea, ne-a învățat să fim uniți și solidari, ne-a recomandat să păstrăm neatinse și necălcate legăturile dragostei și ale înțelegerii; nu poate să se numească martir cel ce nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Domnul, arătând
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. Nu intră în Împărăția cerurilor cel ce a părăsit Biserica, locțiitoare pe pământ a Împărăției cerești. Hristos ne-a dat pacea, ne-a învățat să fim uniți și solidari, ne-a recomandat să păstrăm neatinse și necălcate legăturile dragostei și ale înțelegerii; nu poate să se numească martir cel ce nu respectă dragostea frățească”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIII-XIV, în PSB, vol. 3, p. 443-444) „Nu pot
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
era și ea modestă în comportament, foarte prietenoasă și avea umor. Cele două fetițe (la începutul războiului Elisabeta avea 14 ani, iar Margareta doar 10 ani) erau caline și adorabile. f) Prin tot comportamenul său, familia regală britanică a fost solidară cu întreaga populație care a considerat-o ca fiind una de-a lor și deci făcînd parte din ea. Acea teribilă opoziție dintre "ei" (suveranii) și "noi" (poporul), care a produs atît de multe revoluții în istoria omenirii, nu a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]