3,003 matches
-
3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ridică neguripe baltă-n derivă o barcă fără pescar Cer fără steleatât de săracă vara asta Parcul În doliu. Arbori fără coroană regi agonizând purtată de val o barcă fără stăpân caută țărmul Noapte de maipe cerul fără stele pescăruș solitar Întunecime. Pustie casa fără păianjeni În alte cazuri, fără este folosit pentru a evoca ilimitarea, un spațiu virtual numai bun pentru a fi populat de ceva impalpabil: liniștea, credința, zborul, reveria. Spuză de stelemănăstirea din vale e fără margine Deasupra
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se aud greieri - tic-tac de ceasornic Nu-i loc de greieri. S-a micșorat pămîntul - ...nici de visare O vijelie - păpădia a rămas doar amintire Cu un pas mai aproape de pustiul singurătății ne aduc, surprinse În scene bine regizate, prezența solitară și hieratică a sperietoarei sau sublimarea lucrurilor și Întîmplărilor aievea În litanie nesfîrșită a greierilor. Totul s-a cules - doar sperietoarea așteaptă noul an Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Cel mai pregnant este semnalată absența prin
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
astfel de război este al tuturor împotriva tuturor" (paragraful 8). Deși nu au loc lupte în mod regulat, orice dispută poate degenera rapid în acte violente. Prin urmare, dezvoltarea umană nu poate fi decât foarte limitată, "iar viața omului e solitară, săracă, neplăcută, brutală și scurtă". (paragraful 10). Logica conflictului poate fi evitată doar dacă una sau mai multe dintre asumpțiile modelului fie nu sunt satisfăcute, fie sunt contrabalansate de alte forțe. Inegalitățile de putere fundamentale conduc în mod caracteristic la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Conservarea timpului / 370 "Efectul de realitate" / 374 Douăsprezece teze despre noua ordine și o ultimă întrebare / 381 Bibliografie generală / 395 Mulțumiri Această carte s-a născut din nenumărate contacte (călătorii, incursiuni, vizionări, audiții și lecturi) și dintr-o veche preocupare solitară. Nu pot mulțumi niciunei instituții, franceză sau străină, universitară sau de alt fel, pentru vreun sprijin. Gratitudinea mea se îndreaptă către Editura Gallimard și către persoanele care, benevol, m-au ajutat și m-au încurajat în munca mea: Serge Daney
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe spațiul plan al tabloului, iată-l actor principal și regizor al micului său cub scenic. Punctul de fugă unic al liniilor în fundalul zidului sau al pânzei este situat pe axa punctului de vedere imobil și unic, monocular și solitar, spectatorul egocentric în fața căruia spațiul se desfășoară ca nou. Chiar dacă puține tablouri au respectat literal modelul teoretic, descreșterea proporțiilor începând dintr-un punct central nu este lipsită de consecințe. Construcția în perspectivă îl eroizează pe constructor: cel care, lucid, cunoaște
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și totul să pălească în fața acestei mari iubiri", scria Flaubert, puțin după ce Ingres, "preot slujind frumosul,/Care formei pure i-a păstrat tiparul"*, mărturisise că ale sale "gusturi elevate fac parte dintr-o religie". Cultul acesta era atunci protestul marilor solitari împotriva mulțimii sordide, o acuzare a rentierilor cu lornion și a obsesiilor lor utilitare. Frumusețea va salva lumea": eram mai obișnuiți să citim fraza sub pana lui Dostoievski decât a apropiaților grupului "G7", dar nu se va plânge nimeni de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Nici Poussin care totuși nu are nevoie de traducător. O imagine călătorește mai bine decât un text este, aparent, mai ușoară. Trece peste frontiere și ajunge unde vrem dar în ce stare? Aseptizată. Neutralizată. Estetizată. Bună pentru vitrină sau ecran. Solitară sau benignă, ceea ce e totuna. O imagine nu-și trage puterea din ea însăși, ci din comunitatea al cărei simbol este sau a fost și care, prin ea, își vorbește sau aude ecoul trecutului ei. Este un fetișism să se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mic te tutuiește, dar ca să cuprindă o masă. Există și excepții, Cele zece porunci într-o parte și Hervé Guibert în cealaltă*, dar să mergi la cinema în grup rămâne o sărbătoare personalizantă, în timp ce să deschizi televizorul este o plăcere solitară, dar depersonalizantă. Să aibă organul "individualismului democratic" un oarecare dispreț pentru individual? Adunați ulterior ("total bilete vândute pe suprafața Parisului"), spectatorii formează un public, sumă de întâlniri unice, în timp ce telespectatorii, agregat statistic instantaneu, formează o parte de piață. E drept
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cel mai mic numitor comun (cel care șochează cât mai puține convingeri și obiceiuri). Când "lumea specifică" a unei minorități din locuitorii Terrei devine specificul lumii întregi, trecerea de partea cealaltă a oglinzii devine, pentru occidentalul însuși, o întreprindere de solitar, dacă nu de marginal. Mondializarea simulacrelor noastre face mai improbabile aceste șocuri, "relații nepotrivite" și depeizări care dintotdeauna, la noi, au declanșat inovații. În acest sens, Occidentul și-ar dăuna sieși dacă și-ar boteza "îngrădirea informațională" cu frumosul nume
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trăind în situații diverse. Șomerii nu împărtășesc sentimentul apartenenței la un grup, la o clasă socială. Ei nu au motive să lupte împreună pentru a schimba condițiile existenței, iar să se bată cu excluderea este foarte greu atunci când lupta e solitară și nu are loc pentru a schimba societatea, ci pentru a afla un loc în ea..."300. Competiția este fără sfârșit, nimeni nu-și pune problema câți pierd dacă unul câștigă. Reușita este măsurabilă în bani și în acest fel
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
adaptare la criza generată de dispariția vechii ordini a lumii: "(...) confruntați cu un nou tip de dezordine, după moartea "minunatei lumi", ei [oamenii moderni] au trebuit să facă față unei crize de adaptare și, consecvent, au căutat refugiu în existența solitară, autonomă, care includea individualismul ca pe elementul său de bază sau ca pe o consecință a sa"314. Modernitatea nu mai apare, din această perspectivă, așa cum era concepută în manieră convențională, ca "o poveste de succes a individualismului"315, ci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care individualismul poate fi conceput drept o formă de legitimare ideologică a unui tip de societate ai cărei membri erau interesați să se adapteze schimbărilor prin izolarea de restul comunității. Proiectând o lume socială în care individul apare pe poziții solitare, gândirea modernă a căutat un răspuns la criza căreia trebuia să-i facă față. Ca un produs secundar al acestui răspuns, individualismul își exercită funcția de legitimare a unui nou mod de relaționare socială și conferă identitate membrilor comunității prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
of Modernity, New Europe College, București, 1999, p. 7. 314 Idem, pp. 15-16. 315 Idem, p. 17. 316 Adrian-Paul Iliescu exprimă cu maximă claritate faptul că, "atunci când elementul solitudinii prevalează, punctul de start este cel al separării de toți ceilalți. Solitarul e înclinat să se disocieze de ceilalți, fizic, moral și intelectual, și să îi țină la distanță; el țintește spre autoizolare, cu toate că izolarea îi permite de asemenea să atingă o anumită autonomie. Dar nu această aspirație spre autonomie constituie faptul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de un acut sentiment de incompatibilitate (cu ceilalți) care îl fac rezervat în a participa" (Idem, p. 14). Pe de altă parte, "un individualist vrea să se emancipeze de dominația celorlalți sau a comunității, și nu să se retragă; un solitar vrea să scape de ceilalți și de societate, și să se retragă într-o lume proprie. Primul poate, în mod subsecvent, să se afle el însuși într-o anumită izolare, datorită nevoii sale de independență, dar numai ultimul se izolează
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diligență (un poștalion) tras de 2-3 perechi de cai ar fi mers mai repede decît un car de luptă egiptean, roman, briton sau (de ce nu), grec sau troian de pe vremea "Iliadei". Știm doar (din western-urile americane) că un călăreț solitar putea ajunge din urmă un poștalion chiar dacă acesta avea un atelaj de șase cai, pentru simplul motiv că ritmul de deplasare în acest caz este dat de primii doi cai din față. În perioada de care ne ocupăm, au existat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]