1,822 matches
-
alcătuirea recitalului aflându-se Sonata în sol minor „Trilul Diavoului” de Giuseppe Tartini, Sonata nr.9 op. 47 în La major „Kreutzer” de Beethoven și nu mai puțin faimoasa Sonata în La major de Franck. Realizarea unei execuții optime a sonatei de Tartini reprezintă dorința secretă a fiecărui violonist dedicat acestui instrument; dificultățile tehnice, drama- tismul, amploarea textului propriu-zis și dimensiunea cadenței de Kreisler atașată lucrării au fost traversate cu ușurință de această foarte dotată artistă, care, s-ar părea, este
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
textului propriu-zis și dimensiunea cadenței de Kreisler atașată lucrării au fost traversate cu ușurință de această foarte dotată artistă, care, s-ar părea, este înzestrată cu posibilități tehnice nelimitate. Urcând „acordajul”, de la sol minor la La major ( tonalitatea acceptată a Sonatei nr.9 de Beethoven, pe care însă muzicologii, mai precis austriacul Gerhard Präsent, arată în studii că tonalitatea principală ar fi de fapt la minor) opusul - dedicată inițial primului interpret, George Bridgetower (1778-1860), mai apoi lui Rodolphe Kreutzer, violonistul en
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
că tonalitatea principală ar fi de fapt la minor) opusul - dedicată inițial primului interpret, George Bridgetower (1778-1860), mai apoi lui Rodolphe Kreutzer, violonistul en vogue - reprezintă ceea ce am numi momentul, poate unic, de mare virtuozitate regăsit în ciclul de sonate beethoveniene destinate pianului și viorii. Simina Croitoru a dovedit mult simț artistic în evidențierea dialecticii și construcției dramaturgice a sonatei, a gamei de trăiri care metamorfozează patosul și zbuciumul primei părți îndreptându-l spre sublima temă cu variațiuni a mișcării
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
Rodolphe Kreutzer, violonistul en vogue - reprezintă ceea ce am numi momentul, poate unic, de mare virtuozitate regăsit în ciclul de sonate beethoveniene destinate pianului și viorii. Simina Croitoru a dovedit mult simț artistic în evidențierea dialecticii și construcției dramaturgice a sonatei, a gamei de trăiri care metamorfozează patosul și zbuciumul primei părți îndreptându-l spre sublima temă cu variațiuni a mișcării mediane. De multe ori, ascultând această sonată, ai impresia că te afli în fața unei întreceri a zeilor: pianul are o
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
Croitoru a dovedit mult simț artistic în evidențierea dialecticii și construcției dramaturgice a sonatei, a gamei de trăiri care metamorfozează patosul și zbuciumul primei părți îndreptându-l spre sublima temă cu variațiuni a mișcării mediane. De multe ori, ascultând această sonată, ai impresia că te afli în fața unei întreceri a zeilor: pianul are o partitură foarte dificilă, iar scriitura este extrem de integrată și egal de pretențioasă. În acest context am urmărit-o pe Viorica Boerescu, un partener valoros, în compania căreia
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
întreceri a zeilor: pianul are o partitură foarte dificilă, iar scriitura este extrem de integrată și egal de pretențioasă. În acest context am urmărit-o pe Viorica Boerescu, un partener valoros, în compania căreia au răsunat temele acestei minunate lucrări. În sonata de Franck artistele au creat acea aură inconfundabilă a romantismului care străbate literatura violonistică franceză și-și găsește desăvârșirea în capodopera maestrului organist de la Sainte-Clotilde. Deși există nenumărate modele, marea calitate a muzicii acestui opus este aceea de a acorda
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
un tempo alert, uneori în defavoarea dramatismului și a grandorii. Dacă fugile scrise de W. Friedemann Bach - prima în Fa, (F33 /BR A90) cu imensa temă care încorporează creator elemente ale stilului contrapunctic, iar cea de a doua mai concisă, - Sonata în Fa (H84) scrisă de Carl Ph. Em. Întreaga seară a fost marcată de bun gust atât în ce privește calitatea interpretării cât și prin alegerea repertoriului de mare dificultate tehnică, iar publicului i-au fost răsplătite aplauzele cu cele 2 corale
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
posibilitățile acestui extraordinar instrument le pune la îndemâna compozitorilor. Recitalul a debutat cu Preludiul și Fuga pline de măreție scrise de Johann Georg Albrechtberger (1736- 1809). Au impresionat lucrările străbătute de marele suflu romantic scrise de Gustav Merkel (1827- 1885)- Sonata op. 30 inspirată de Psalmul 42 (în Allegro moderato și Allegro con fuoco/Fuga ) și de Psalmul 23 în mișcarea mediană, Adagio - și de Adolph Hesse (1809-1863)- Fantasie in d-moll op. 87 în 4 secțiuni, foarte dramatică, evoluând într-un
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
matineé la Atheneu oferea un recital susținut de violonistul Emilian Piedicuță (Germania) și binecunoscuta pianistă Clementina Ristea, recital care propunea un program îndrăzneț prin dificultate tehnică, susținere și varietate stilistică: Schubert - Rondo Brillant în si op. 70 D 895, Bartók - Sonata I-a Sz.75 și Beethoven - Sonata „Kreutzer”. Pentru început, violonistul a intuit cu acuratețe universul cameral fin și totodată tragic al Rondo-ului, cu arcuri prelungi și teme ornamentate, atmosferă pe care a menținut-o și în planurile lirice
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
de violonistul Emilian Piedicuță (Germania) și binecunoscuta pianistă Clementina Ristea, recital care propunea un program îndrăzneț prin dificultate tehnică, susținere și varietate stilistică: Schubert - Rondo Brillant în si op. 70 D 895, Bartók - Sonata I-a Sz.75 și Beethoven - Sonata „Kreutzer”. Pentru început, violonistul a intuit cu acuratețe universul cameral fin și totodată tragic al Rondo-ului, cu arcuri prelungi și teme ornamentate, atmosferă pe care a menținut-o și în planurile lirice ale Sonatei de Bartók. Atonalitatea, diversitatea paletei
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
a Sz.75 și Beethoven - Sonata „Kreutzer”. Pentru început, violonistul a intuit cu acuratețe universul cameral fin și totodată tragic al Rondo-ului, cu arcuri prelungi și teme ornamentate, atmosferă pe care a menținut-o și în planurile lirice ale Sonatei de Bartók. Atonalitatea, diversitatea paletei timbrale specifice viorii precum și suprafețele pline de energie au realizat un bun contrast la insinuantele armonii schubertiene. Emilian Piedicuță a reușit să creeze o atmosferă deosebită mai ales în partea mediană, găsind mijloacele potrivite relevării
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
pe anumite procedee împrumutate din Baroc. Finalul, un fel de moto perpetuo a fost momentul în care violonistul s-a identificat cu mesajul sonor mai aspru, frust, presărat cu inflexiuni melodice și ritmice extrase din folclor. În sfârșit, despre celebra sonată „Kreutzer”, un moment cu totul special al genului came- ral dedicat duo- ului vioară- pian, model pentru mulți compozitori ca- re au abordat ulterior preten- țiosul gen - se poate afirma că însuși Bartók l- a avut în minte când a
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
cu totul special al genului came- ral dedicat duo- ului vioară- pian, model pentru mulți compozitori ca- re au abordat ulterior preten- țiosul gen - se poate afirma că însuși Bartók l- a avut în minte când a compus prima sa sonata - se poate spune că reprezintă piatra de încercare a fiecărui cuplu care se apropie de tălmăcirea ei, este un fel de „întrecere a zeilor”, iar E. Piedicuță a beneficiat de parteneriatul excelentei pianiste Clementina Ristea fără de care recitalul ar fi
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
accesibil de acum o jumătate de veac, purtătoare de nostalgii și evocări pentru seniorii din public. Așteptăm cu interes dezvoltarea acestei voci care își caută împlinirea în faza actuală. Ioana Oltean este deja o violonistă concertistă. Adagio și Fuga din Sonata I în sol minor au dat măsura măiestriei interpretative în discursul bachian. Iar în Impromptu concertant de George Enescu au fost prezente calități fermecătoare de sunet, coloristică, inspirație poetică, ardoare transmise asistenței cu dăruire totală. Se recomandă ca o muziciană
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Dănilă de la U.N.M.B., masterandă în primul an la clasa profesorului Sandu Sandrin, a produs o variantă concertistică viguroasă, puternic configurată a Parafrazei de Fr. Liszt după o arie de G. Verdi și partea a treia, Andante molto espressivo a Sonatei op. 24 în fa diez minor de G. Enescu. Prin această ultimă lucrare, recitalul primei seri s-a terminat în mod atipic, în atmosfera visătoare, încărcată de melancolie a nopții în câmpia română, evocată aici de compozitorul nostru național. Este
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
un Wilhelm Berger, Anatol Vieru sau Petru Stoianov. Există însă și decriptări ale șirului lui Fibonacci acolo unde compozitorii nu l-au apreciat musai ca sursă de inspirație extramuzicală, și unde analiștii au surprins întreaga lui fertilitate. De pildă, cercetarea Sonatelor pentru pian și a Simfoniei a V-a de Beethoven ori a Muzicii pentru coarde, celestă și percuție de Bartok, săvârșită de Dan Constantinescu, Derek Heylock și, respectiv, Ern Lendvay descifrează, uneori cu acuitate, alteori după calapodul patului procustian, splendorile
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
în fața scenei, au fost fascinați de frumusețea muzicii și de calitatea interpretării; prin prestația lor de excepție, artiștii i-au determinat să înfrunte furtuna și frigul de afară și să rămână până la sfârșitul concertului. În debutul programului a fost prezentată Sonata nr. 4 în mi minor, KV 304 de Mozart, creație impregnată de tristețe și suferință, elaborată de compozitor la moartea mamei sale în 1778. Structurată în două mișcări (Allegro și Tempo di Minuetto), lucrarea pune în evidență calitățile sonore și
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
meditația și resemnarea. Duo-ul a realizat cu măiestrie cele două imagini contrastante din cadrul reprizei: poezia inefabilă de factură contemplativă a temei principale, urmată de elanul și dramatismul fără egal din finalul mișcării. Grație capacității de sinteză a geniului mozartian, sonata concentrează în cele două mișcări tot atâtea semnificații cât alte lucrări de ample dimensiuni. În afara prestației de excepție de pe podiumul de concert, protagoniștii au acordat atenție și laturii educative a manifestării. Deoarece spectatorii aplaudaseră după prima mișcare, Gabriel Croitoru a
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
cele două mișcări tot atâtea semnificații cât alte lucrări de ample dimensiuni. În afara prestației de excepție de pe podiumul de concert, protagoniștii au acordat atenție și laturii educative a manifestării. Deoarece spectatorii aplaudaseră după prima mișcare, Gabriel Croitoru a menționat că sonata de Mozart este alcătuită din două mișcări și că sonata de Beethoven, conține patru mișcări, fiind dedicată pianului și viorii. Spuse într-o manieră politicoasă și firească, aceste detalii au avut un impact pozitiv asupra publicului. A urmat Sonata nr.
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
ample dimensiuni. În afara prestației de excepție de pe podiumul de concert, protagoniștii au acordat atenție și laturii educative a manifestării. Deoarece spectatorii aplaudaseră după prima mișcare, Gabriel Croitoru a menționat că sonata de Mozart este alcătuită din două mișcări și că sonata de Beethoven, conține patru mișcări, fiind dedicată pianului și viorii. Spuse într-o manieră politicoasă și firească, aceste detalii au avut un impact pozitiv asupra publicului. A urmat Sonata nr. 7 opus 30, în do minor (elaborată în anul 1802
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
că sonata de Mozart este alcătuită din două mișcări și că sonata de Beethoven, conține patru mișcări, fiind dedicată pianului și viorii. Spuse într-o manieră politicoasă și firească, aceste detalii au avut un impact pozitiv asupra publicului. A urmat Sonata nr. 7 opus 30, în do minor (elaborată în anul 1802) de Beethoven, lucrare de anvergură instrumentală, care a oferit celor doi artiști ocazia de a-și manifesta deplin măiestria și bravura. Aceștia au realizat o versiune magistrală a capodoperei
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
cânt, păstrând cumva muzica în propriul său univers, fără a dori să o comunice neapărat și publicului, ceea ce a determinat un anume regret celor care sperau să regăsească, în cele Două Poeme op. 32, în Fantezia op. 28 și în Sonatele nr. 9 op 68 și nr. 2, intensitatea unor derulări cuceritoare. Sobrietatea aproape austeră și rigoarea s-au reconfirmat apoi, parcă mai pregnant, în Preludii și Fugi 1-12 de Șostakovici, partitură complexă, solicitantă, dificilă, adresându-se în primul rând cunoscătorilor
Rigoare elevat? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83560_a_84885]
-
își adaptează configurația de la 3 la 35 de membri). Programul a inclus prioritar opusuri italiene, dar și compozitori germani, alternând pagini orchestrale de Caldara și Marini sau Vivaldi (Madrigalesco - concert în re minor pentru orchestră de coarde și basso continuo, Sonata în mi bemol major Al Sânto Sepolcro pentru orchestră de coarde și basso continuo), dar și de Pisendel, cu arii de Monteverdi (Pianto della madona sopra îl Lamento d’Arianna) și Conți sau Ferrandini în care glasul mezzosopranei elvețiene Mărie-
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
o proverbială modestie, sunt cuvintele cu care a fost definită „ultima mare Doamnă a școlii pianistice sovietice”, alături de artiști ca Richter (care a ales-o ca parteneră pentru duouri pianistice) Ghilels, Oistrah. Recitalul ei de la Ateneu, s-a deschis cu Sonata I de Enescu, poate cea mai adevărată interpretare pe care am auzit-o vreodată, fardul și efectul pianistic lipsind cu desăvârșire din preocupările artistei. Ea ne-a adus înfiorarea și tremurul interior pornind de la ființa adâncă a Sonatei pe care
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]
-
deschis cu Sonata I de Enescu, poate cea mai adevărată interpretare pe care am auzit-o vreodată, fardul și efectul pianistic lipsind cu desăvârșire din preocupările artistei. Ea ne-a adus înfiorarea și tremurul interior pornind de la ființa adâncă a Sonatei pe care a trecut-o prin filtrul propriei ei simțiri - ca pe o mare nocturnă. Începută cu octavele grele sub semnul melancoliei dureroase ea s-a încheiat, după ce a atins culminații ale dramei, în același sentiment al nostalgiei „nopților de
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]