16,835 matches
-
atent la detalii, spune. — Așa să faceți, spune Tîrnăcop răspicat. — Promit că de data asta totul o să rămînă între noi, spune Roja. Fără infuzia de ceai dinainte de culcare nu putea să adoarmă. Dacă înainte de a se demachia și a se spăla pe dinți nu simțea alunecîndu-i pe gît aroma fierbinte a ceaiului pe care-l cumpăra alegîndu-l cu grijă de la același Plafar, n-ar fi avut nici o șansă să ațipească decît spre dimineață. Singurul obicei al vremurilor de demult la care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au fost mai precaute, că s au lăsat duse de nas atît de ușor fără să-și dea seama. Stingeau luminile, trăgeau jaluzelele, începeau dulcegăriile, pipăiala, dezbrăcatul, intratul sub plapumă, partida de sex, picoteala, somnul, sforăiturile. Dimineața făceau împreună curat, spălau vasele murdare, adunau firimiturile de pe mese, aspirau mochetele, lustruiau veceul, chiuvetele și piesele sanitare. Ca să vezi cît de mult s-a schimbat totul, de parcă mai era nevoie să-și amintească de toate astea, care sînt o picătură într-un ocean
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
bunici, ca pe niște păsări cântătoare ce fâlfâie tot timpul din aripi. Acest fâlfâit se repeta ritmic și-mi dădea Întâi o senzație de bucurie stranie. Primul lucru pe care-l făceam când mă trezeam, era să-mi răcoresc gura spălându-mă pe dinți cu pastă verzuie, mentolată. Periuța Împrăștia pasta uniform și, Înadins Întârziam să-mi clătesc gura cu apă, pentru a ține cât mai mult captivă aroma ei. Vara făceam acest lucru În fiecare dimineață desculț, În livadă, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
jet de apă, apoi vine rândul cărții să fie smulsă din anonimatul ei tăcut. Dimineața, mă trezește de fiecare dată același zgomot: dincolo de perete, Într-o chiuvetă veche, probabil din fontă, relicvă a unui interior de bucătărie trist, mohorât, sunt spălate oale, crătiți din metal, fiind lovite, izbite de chiuvetă de mâini grăbite. Camera paralelipipedică În care locuiesc, proprietatea unei bătrâne hrăpărețe, cu urechi clăpăuge și piei curgându-i ca albiile unor râuri secate, cu minte vicleană și ochi atenți, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Nu te teme de Uniunea Europeană. N-o să-ți facă nici un rău. Nu te va civiliza cu forța, nu-ți va curăța unghiile dacă tu nu vrei, nu te va urca În avioane cu destinația Paradis și nici nu Îți va spăla hainele dacă tu ții morțiș ca ele să miroasă a transpirație râncedă. Uniunea Europeană e sfioasă cu călugării gunoaielor ca tine și Îi lasă să privească luna și stelele cât au chef, cu mațele ghiorăindu-le de foame. În schimb mie Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
spectacolul din ghetou, de copiii murdari și palizi, de femeile cu fețele supte de suferință, de imaginea terifiantă a mizeriei. ,,Fir-ați voi să fiți de Îmbuibați,, a strigat după ei asistenta, ca apucata. Ce nu v-a convenit? Îi spălați, Îi hrăniți, Îi dați la școală și faceți oameni din ei. Pe ăia hrăniți, curați și educați nu suntem proști să vi-i dăm. Îi ținem noi deocamdată. Sunt mândria națiunii. Dar mașina dispăruse lăsând În noroiul clisos urmele cauciucurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un telefon de zece ani, un regizor a oprit-o pe stradă și a spus că o distribuie Într-un film, dar ea a țipat și lumea s-a strâns ca la urs, era Îmbrăcată cu lucruri de pomană, se spăla În toaletele Mac Donald, acolo Îi plăcea să stea, erau curate și miroseau a detergent parfumat, nu a vrut să se prostitueze, spunea că ea nu are nimic de vânzare, cerșea, Îi părea rău după școală, Îi părea rău după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ascultat cinci ani poveștile inventate de mine, s-a străduit să-mi intre În voie, a suportat glume și răutăți din partea mea, și m-a așteptat ca un câine credincios. În toți acești ani ar fi vrut poate să-și spele sărmanul păcatele, dar nu a avut destulă putere și curaj. -Mi-ar fi plăcut să-l cunosc, mie oricum Îmi place viața pe care o duc și nu aș vrea să mi-o schimb, Antoniu. Ce sunt luminițele alea din depărtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
era În stare, se revărsa În acele momente asupra acestui lujer vagabond și naiv.. Prezența ei Încălzea sufletul bătătorit de mizerie al lui Antoniu. Primul gest pe care l-a făcut Plăcințica intrând În viața lui Antoniu, a fost să spele toate cârpele care acopereau priciul ce ținea loc de pat. A umplut ligheanul de aluminiu cu apă, ce curgea la cișmea gata Încălzită de soarele care Înfierbântase totul, a cumpărat apoi o punguță de detergent, și, a Început să spele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
spele toate cârpele care acopereau priciul ce ținea loc de pat. A umplut ligheanul de aluminiu cu apă, ce curgea la cișmea gata Încălzită de soarele care Înfierbântase totul, a cumpărat apoi o punguță de detergent, și, a Început să spele. O scenă casnică pe care Antoniu n-o mai trăise În anii de parteneriat al mizeriei, cu boschetarul Kawabata. Rezemat de șandramaua lui, după ce șontâc-șontâc a ajuns cu greu afară ajutându-se de cârje, Ben fumează și scuipă, privind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lui, după ce șontâc-șontâc a ajuns cu greu afară ajutându-se de cârje, Ben fumează și scuipă, privind-o pe fată cu ochii mijiți și uimire neprefăcută. -Ce mai face Uniunea Europeană, Ben? N-a bătut la ușa ta? Nu ți-a spălat izmenele? Nu ți-a adus țigări de foi? Nu ți-a asfaltat ,,strada,,? Nu te obligă să-i vizitezi splendorile?... -Mă pupă undeva Uniunea Europeană,, , răspunde Ben cu vocea lui răgușită, de fumător Înrăit. ,, Iar ai citit ziarele alea cretine care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
te lasă să dormi...Cine-i domnișoara? Antoniu pare că nu a Înțeles Întrebarea și-l roagă să o repete, nu Înainte de-a face câțiva pași fără rost prin fața Încăperii. Ben nu se mai obosește să adauge nimic. Plăcințica spală cu sârg. O Albă ca Zăpada printre munți de cârpe și obiecte ciobite pe care le curăță frenetic Îndreptându-se din când În când de spate și privind cerul. Seara, de un albastru incert se lasă ușor, pe nesimțite ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
acest martir al datoriei. Nu se știe ce minte diabolică Îl trimite cu regularitate pe un teren atât de minat, mai ales vara, când gunoaiele Înfloresc și se lichefiază . ,,Profesorului,, Îi vine Însfârșit rândul la șuvița de apă călâie. Își spală Întâi fața, ca un șofer de tir , coborât din mașină după un drum lung, la marginea unei șosele, după care umple până la refuz vasul de tinichea și revine pe aleea ,,Păpădiei,, numărul 8. Plăcințica Îl Întâmpină În fața ușii, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Iemenul este un fildeș. O turmă de porci s-a transformat În zid roz.... Bătrâna doamnă era cu mințile rătăcite. Nu o ascultai. Dădeai din cap ca o figurină mecanică și ea povestea cum fiul ei mort de mult, era spălat pe picioare de Maria-Magdalena. Într-un târziu a plecat, lăsând În urmă un miros de mărar amestecat cu lemne de foc. Ai adormit greu și ai visat Biblia pe care o Îngropaseși atunci, demult Împreună cu un ceas Vacheron Constantin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sete teribilă. Iepuri extratereștri nu mai visasem. ,,Sexualitatea este rădăcina miraculoasă a puterii de-a te Înstrăina,, Ce mi-a venit Doamne? Iepuri extratereștri? Am trecut prin toate experiențele posibile: am vâslit, am mângâiat, am scris, am mâncat, m-am spălat, m-am apărat, am apăsat pe trăgaciul armei, am băut, am spart vitrine, am reparat bideuri, biciclete, motociclete, am pus răsaduri, am strivit gândaci... Am omorât-o de cel puțin o sută de ori de disperare, după ce-i Întindeam un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ei nu aveau atâta lumină. ,,E o târfă,, , țipi În telefon, dar vocea de la capătul firului Încearcă să te potolească, să-ți explice că ,,târfele sunt Înghițite de valurile vieții, ele nu cară apă În spinare două etaje ca să-ți spele cămășile, ele nu stau la coadă la carne și cașcaval zile și nopți, ele nu miros a litere de carte și a cozonaci, ele nu cară pianul de colo-colo prin casă, ca să cânte copilul, ele dispar când pieptul lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
parter direct În nările tale. Colonelul În rezervă a murit. Îmi este milă de biata lui nevastă care este de ani buni În cărucior cu rotile. Cine o să-i mai dea de mâncare? Cine o s-o plimbe? Cine o s-o spele? Nu are pe nimeni. El făcea totul. Am iubit-o ca un nebun, Îți spui privindu-ți chipul În oglinda dulăpașului din baie și cercetându-l centimetru cu centimetru, ca și când ai vrea să descoperi neapărat ceva Nu descoperi decât riduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ambreiajul unei mașini și, Redactorul-șef Dezideriu tresare de fiecare dată când Îl aude. Femeia de serviciu Își cere scuze că-l deranjează, dar nu are nici o vină, dânsul a venit astăzi foarte devreme...Îndepărtează fotoliul de birou, pentru a spăla cu mopul cât mai bine suprafața În care , Într-o intimitate confortabilă, zilnic, câteva ore odihnesc picioarele redactorului-șef. În timpul ăsta telefonul sună insistent, În câteva reprize lungi. Redactorul-șef Dezideriu desprinde tacticos firul din plastic Împletit al telefonului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În care este decis să nu se ducă la gura metroului și să-i citească lui Kawabata, ce a scris cât a fost el plecat. Aseară, a Încălzit apă și l-a ajutat pe bătrânul tovarăș de sărăcie, să se spele În ligheanul hârbiut, ia aruncat la gunoi hainele de pe el și l-a Îmbrăcat cu haine curate, primite de pomană de la o asociație de binefacere, care a venit zilele trecute În ghetou, cu Îmbrăcăminte, ouă roșii, cozonaci, portocale și carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și el, un zaț de la această darnică asociație: câteva haine, un cozonac și niște ouă roșii. De la plecarea Plăcințicăi, Încăperea nu a mai fost atât de curată. Antoniu a măturat, a șters praful, a scuturat țoalele, ba chiar a și spălat niște lucrușoare, cum s-a priceput mai bine. Ceva totuși Îl neliniștește: boala lui Kawabata, care-l apropie pe acesta cu fiecare zi care trece, de lumea de dincolo. Bătrânul se stinge, puterile Îi slăbesc, iar În ochii lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
luminos care i-a Încălzit În ultimii ani, oasele lui de cerșetor bătrân. Antoniu Îl Îngrijește ca un infirmier devotat, doarme iepurește, Îi face ceaiuri, Îl Învelește, deși afară semnele verii Încep să se vadă, Îi dă să mănânce, Îl spală și, are de gând să aducă un medic. Nu știe cum, dar speră că va reuși să convingă vreunul, ducându-se după Paști la cea mai apropiată policlinică. -Bună dimineața, fluture transparent, astăzi sunt Floriile. Ce să vă dea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
groasă. Nu are viață, deși seamănă Încă izbitor cu ceea ce Înseamnă viață. Nu răspunde la nume, deși Încă Îl mai poartă. Dezvelit și dezbrăcat, pare mai degrabă o păpușă pe care o copilă se pregătește imitând gesturile materne, să o spele. Sub soarele arzător de iunie, ajutorul medicului scoate un instrumentar minim dintr-o sacoșă de plastic. Una după alta ies la iveală un bisturiu, un clește, o foarfecă, o sticlă cu formol, o seringă de dimensiuni neobișnuite....vată, spirt. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
face intrarea În ghetou, cu alarma pusă la maximum. Polițistul și medicul au un scurt schimb de cuvinte, după care alarma e pusă din nou În funcțiune și mașina pleacă.. Spălarea scândurii de amprentele morții, Îi revine lui Antoniu. O spală cu grijă, frecând-o cu un șomoiog de cârpă, de parcă s-ar teme că odată trezit din somnul de veci, Kawabata ar putea să-i reproșeze ceva. Locuitorii ghetoului au spart rândurile, s-au Împrăștiat. Câțiva au aprins mucuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
picioarele... Trupul atârna, legănat sinistru, de vântul care intra și ieșea prin cele două deschizături ale clopotniței. Cum biserica era gard În gard cu casa bătrânilor, dimineața, ieșind În curte și privind cerul, cum făceam În fiecare zi, după ce mă spălam și-mi beam cafeaua, ochii mei s-au oprit și asupra bisericii ce avea la doi pași de ea, ca un prunc lângă mamă, clopotnița. Am văzut chipul palid al spânzuratului mișcându-se Într-o parte și alta, ca limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Antoniu care Închide În grabă caietul și se ridică În picioare , apropiindu-se de ușa deschisă a magherniței, timp În care polițistul Își mișcă mâna În care ține micul obiect metalic ce luminează, rotindu-l cu mișcări repezi, ca și când ar spăla parbrizul unei mașini. Lătratul câinelui lui Ben se aude ca de pe fundul unei fântâni. Și, deci a murit, boschetarul cu care Împărțeai șandramaua. Chiar așa, din senin? Nu cumva i-ai făcut de petrecanie?,, Antoniu se Întreabă cum și de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]