3,846 matches
-
criticism sever, nu realiza caricaturi mai puțin minore și își rata, în plus, elanul. Paradoxul nostru istoric ne-a obligat la această maimuțăreală, dacă nu fecundă, extrem de revelatoare. Am imitat gesturi, sisteme, ideologii, organizații, de la haina de fiecare zi până la speculații metafizice. Obsesia Occidentului a fost marea noastră fericire. Păcatele liberalismului românesc sânt răscumpărate îndeajuns de furia modernistă, care a lansat România artificial în lume, pentru ca viitorul s-o poată integra substanțial. Dacă "fondul" nostru era atât de dinamic și cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revendicări ale Revoluției a fost o mai accentuată diferențiere a veniturilor în raport cu performanțele. Și, într-adevăr, diferențierea veniturilor a explodat, dar într-o relație slabă cu performanțele. Cel puțin, aceasta este percepția populației. Marile averi au fost acumulate rapid prin speculații suspectate de a fi nu neapărat ilegale (în legislația confuză, multe acte erau permise, nefiind interzise), ci împotriva moralei unei economii de piață sănătoase, nemaivorbind de morala publică. Inegalitatea veniturilor a crescut substanțial: de la un coeficient Gini de 0,24
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pluralitate de mecanisme: începând cu încălcarea legii, cu exploatarea legislației inadecvate și mai ales a vidului legislativ, sfârșind cu încălcarea contractelor, mai ales a celor cu statul. Profiturile disproporționat de mari sunt frecvent obținute nu prin performanță economică, ci prin speculație și corupție. Tranziția se bazează pe un paradox în raport cu mecanismele propriu-zise ale unei economii de piață standard: creșterea profiturilor simultan cu căderea economiei; populația sărăcește, iar resursele economice existente sunt topite în profituri imediate; la rândul său, profitul nu se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cazuri, corectitudinea social-morală cu neîncălcarea legilor, în condițiile lipsei reglementărilor juridice. Se pot distinge, în consecință, două tipuri structurale ale economiei de piață: pe de o parte, o economie de piață funcțională, echilibrată, care, nelipsită de acte de corupție, de speculații distructive, este dominată însă de un nivel satisfăcător de congruență între performanță economică și profit; pe de altă parte, o economie de pradă caracterizată de o orientare spre profit ce este mai degrabă contrară sau slab legată de performanța economică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
experiența colectivității, nu mai apar ca „accidente”, „anormalități” inexplicabile, ci ca manifestări ale unei tendințe structurante. Sărăcirea nu apare doar în calitate de cost inevitabil al tranziției, ci, în mare măsură, ca produs al mecanismelor de jefuire din economie. „Corupția”, „evaziunea fiscală”, „speculația economică la limita criminalității și dincolo de ea” nu provin din simple slăbiciuni ale naturii umane sau din „caracterul poporului român”, ci din opțiunile strategice operate. Voi menționa câteva dintre perspectivele distincte ale paradigmei „economiei de pradă” pentru explicarea exploziei sărăciei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
paradigmei „economiei de pradă” pentru explicarea exploziei sărăciei: • căderea dramatică a economiei, care nu poate fi explicată doar prin imperativele restructurării, ci și prin dezorganizarea economiei și transformarea resurselor productive în profituri imediate; • creșterea prețurilor prin mecanisme de monopol și speculații de diferite feluri; • escrocare prin inginerii financiare (jocuri piramidale tolerate de tipul CARITAS sau fonduri trucate de investiții precum FNI) a unor segmente largi de populație; • corupția prin jefuirea cetățeanului prin intermediul diferitelor instituții publice - autorități publice, justiție etc.; • diminuarea cheltuielilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profund bulversată, trecînd într-o etapă nouă și decisivă a istoriei sale. După capitalismul industrial și financiar, iat-o în plin capitalism simbolic întemeiat nu pe mașină ori pe bani ci, cu totul nou, pe comunicare. Lăsîndu-se purtat de ispita speculațiilor numerice ale psihologiei colective, Tarde conchide în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți se conturează un soi de lege generală: distanța tot mai mare dintre numărul celor care conduc și al celor care sînt conduși. În Antichitate, de pildă, cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mase? Problema devine insolubilă pentru transmiterea amintirilor de la o generație la alta. Puțin contează dacă este vorba de mase sau de individ: nu există o ereditate a caracterelor dobîndite, nici memorie a grupului sau a speciei. De la Darwin încoace, orice speculație în acest sens se lovește de vetoul geneticii. În acest caz, nu putem stabili o analogie validă între psihologia indivizilor și cea a maselor, deci nu putem transfera noțiunile de la una la alta. După Freud, "această a doua dificultate privind
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ne punem niște întrebări: Dacă această critică se îndepărtează atît de mult de știință, la ce bun să mai reînviem morții? La ce bun să vrei să compui un sistem din tot acest amalgam de imagini, de noțiuni și de speculații?" Admit că această obiecție este incontestabilă. Cît despre răspunsul meu, el poate să vă pară cam simplu și totuși cred că acesta este singurul valabil. Problemele aduse pe ordinea de zi de psihologia mulțimilor sînt capitale și de ordin practic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu, atunci poate că au fost inventați - sau ar fi fost inventați oricum. * Amintesc aici și opinia unui fost istoriograf comunist și notoriu colaboraționist ceaușist, Dan Zamfirescu (Războiul împotriva poporului român, 1993), nu numai din dorința de a inventaria toate speculațiile posibile asupra revoluției, dar și fiindcă teoria lui este grandomană și naționalistă într-un sens mai puțin obișnuit. Emfatic și demagog, Zamfirescu vede în revoluția română un „mare spirit creator” „pus în slujba unei opere mondiale de recreare a lumii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
distincție între faptele reale și intoxicările propagandistice cărora serviciul de spionaj și contraspionaj al Securității îi căzuse pradă în ultima perioadă (și nu numai) a regimului naționalist și megaloman al lui Ceaușescu. Deși se delimitează de Securitate ca poliție politică, speculațiile sale se potrivesc cu cele ale poliției politice în privința evenimentelor de la Timișoara. Glosând cu obstinație pe marginea complotului extern, bolnav de „spionită”, Filip Teodorescu acordă prea puțin credit poporului român în revolta de la Timișoara - și din cauza deformării profesionale, dar și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
important loc) un apel urgent la integritate În ceea ce privește conducerea. Deoarece Întregul mesaj este transpus În doar două paragrafe scurte, el trece direct la subiect: dovada sincerității și seriozității unui manager este „accentul invariabil pus pe integritatea caracterului”. Este doar o speculație, Însă eu chiar Îl văd pe Drucker spunându-i lui Maciariello: „Pe asta să o pui prima pe listă”. Ca și Drucker, sunt de părere că esența managementului și a conducerii o reprezintă puterea și profunzimea caracterului. În paginile care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
își plasează răspunsul în orizontul lucidității: în fața diagnosticului pus modernității iluministe, ar trebui să ne simțim vizați ca pacienți. Printr-un demers terapeutic, survolul teologic asupra culturii cere „întrebătorului acestui veac” un dificil sacrificium intellectus. Toți cei care cred în speculație sunt chemați să accepte că actul de cunoaștere umană este „acum ca prin oglindă, în ghicitură” (1Cor. 13,12). Din perspectiva eticii intelectuale, Deslușirea Tainei ne oferă o superbă lecție de modestie: excelența începe acolo unde începi să ai curajul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
s-a recunoscut vreodată învins până la capăt fără să fi fost mai înainte convins? Independența și integritatea teologiei nu sunt o axiomă, cât mai curând o teoremă demonstrată de istoria sfinților Bisericii. Dacă argumentele lui Milbank conțin o supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia indică în ce măsură aceste „izvoare” ale abstracțiunii - ascunse în rafturile bibliotecilor - au adăpat decizii politice
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
creată (definită ca potentia ordinata, deci ca voință divină factuală exprimată în „cartea Naturii”) dar, mai ales, cu propria Sa natură (numită potentia absoluta, ceea ce reprezintă voința divină infinită, dar necomunicată oamenilor)1. O asemenea perspectivă lasă loc imens pentru speculație în domeniul teologiei naturale. O definire a naturii divinului ca „irezistibilă putere” apare limpede la Hobbes 2 și montează, desigur, un set de propoziții destabilizatoare pentru antropologia și cosmologia spirituală a tradiției creștine. Reducția dimensiunii iconice (apofatică, deci inepuizabilă) a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pe care o explorează creator în direcția unei ontologii a diferenței. Pentru el, creația transfigurată eshatologic oglindește într-o anumită măsură structura paradoxală a Dumnezeirii. Deplina unitate ființială a umanității permite totuși diferențierea ipostatică. Această afirmație nu reprezintă o simplă speculație filozofică, ci o necesitate dogmatică ce trebuie discutată din perspectiva unei teologii a participației. Lumea viază doar fiind părtașă într-un anumit fel la viața lui Dumnezeu; moartea se așterne peste lucruri atunci când Duhul își retrage prezența mișcătoare. Coerența armonică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
direcțiile și măsurile politice, diplomatice, tehnologice și militare stabilite. Esențialul în această problematică este să se ofere răspunsuri științifice, de pe pozițiile epistemologiei constructiviste și exigențelor comunității epistemice, la problemele reale de securitate și apărare europeană, și nu să se facă speculații și presupuneri, să se găsească "chichițe" diplomatice, să se creeze blocaje, să se pună contre, să se adopte atitudini duplicitare și ipocrite, să se reactiveze mecanismele Războiului rece. Astfel, s-ar face o distincție mai clară între curentele de opinie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
explicate în operele lui Auguste Comte: ruptura cu metafizica, clasificarea rațională a științelor, emanciparea filosofiei de disciplinele particulare, cum ar fi psihologia și sociologia. În acest sens, Auguste Comte a ales termenul de "pozitivism" pentru a nega elaborările teologice și speculațiile metafizice anterioare și a desemna o stare de spirit mai largă în cercetarea "faptelor" prin diversificarea științelor umane și sociale, în curs de constituire din secolul al XIX-lea: etnografia, istoria, arheologia, economia, lingvistica, dreptul, psihologia, sociologia etc. Pentru Auguste
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din perspective istorice și conceptuale. Explicarea realității prin argumentele epistemologiei se poate realiza în mod științific și în problemele de securitate și apărare comună europeană. Dar este necesar să se distingă, în fiecare epocă, ce aparține științei și ce este speculație. Epistemologia este cel mai bun loc pentru a îndeplini această sarcină. Ea este un instrument care operează, pe de o parte, pentru construirea cunoștințelor, iar pe de altă parte, pentru reînnoirea spiritului în procesul de cunoaștere. 1.1.2. Despre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
înseamnă securitate și apărare teritorială europeană la nivel terestru, aerian, naval, cibernetic. La toate aceste probleme, răspunsurile trebuie date de pe pozițiile epistemologiei constructiviste și exigențelor comunității epistemice românești de securitate și apărare națională, efort intelectual în care să se evite speculațiile, blocajele, paralelismele, contradicțiile și incompatibilitățile. Cetățeanul român, opinia publică și mass-media românească trebuie să cunoască dezvoltările din politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene și corelațiile ei cu politica națională de securitate și de apărare a României, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
-și excedentul de capital. Și-au redus condițiile de acordare a împrumuturilor și au introdus noi produse cum ar fi ipoteci cu rată variabilă, credite ipotecare „doar cu plata dobânzii” și practicarea unor rate inițiale mici. Toate acestea au încurajat speculațiile în domeniul imobiliar. Prețurile caselor au crescut cu două zerouri. Aceasta a stimulat speculația, iar creșterea prețurilor locuințelor i-a făcut pe proprietari să se simtă bogați; rezultatul a fost o creștere a consumului care a susținut economia în ultimii
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
introdus noi produse cum ar fi ipoteci cu rată variabilă, credite ipotecare „doar cu plata dobânzii” și practicarea unor rate inițiale mici. Toate acestea au încurajat speculațiile în domeniul imobiliar. Prețurile caselor au crescut cu două zerouri. Aceasta a stimulat speculația, iar creșterea prețurilor locuințelor i-a făcut pe proprietari să se simtă bogați; rezultatul a fost o creștere a consumului care a susținut economia în ultimii ani. Din nou, bula speculativă poarte fi atribuită unui scurtcircuit între valoarea activelor și
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de creditare lejere, a avut loc o expansiune pe piața imobiliară care a căpătat caracteristicile unei bile speculative. Odată cu creșterea prețurilor caselor cu două zerouri, rata dobânzilor a rămânând la unul singur, multe locuințe au fost cumpărate și ținute pentru speculații. Simultan, creșterea prețurilor locuințelor a sporit consumul. Oamenii și-au renovat casele și au obținut credite garantate cu locuința ipotecată. Acest proces a atins o rată anuală de peste 800 de miliarde de dolari în 2005, care depășește deficitul comercial. Se
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
condiții cu care operează mintea umană: lucrurile așa cum sunt. Deși alternativele pot fi imaginate, ele par povești fantastice, deoarece lipsește calea care duce spre ele. în aceste circumstanțe, atitudinea corectă este să acceptăm lucrurile așa cum par a fi. Criticile și speculațiile nu-și au rostul: principala sarcină a gândirii nu este aceea de a problematiza, ci de a accepta o anumită situație, lucru care poate fi făcut doar prin intermediul celor mai comune generalizări. Aceasta scutește oamenii de prea multă bătaie de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
la dispute privind sensul cuvintelor, mai ales cele legate de revelația inițială - discuții sofistice, talmudice, teologice, ideologice, care tind să creeze probleme noi de fiecare dată când rezolvă una. De vreme ce gândirea are foarte puțină legătură cu realitatea sau chiar deloc, speculația e înclinată să devină mai întortocheată și mai nerealistă pe măsură ce avansează. Câți îngeri pot dansa pe vârful unui ac? Conținutul real al unei doctrine depinde de circumstanțele istorice și nu poate deveni subiectul unei generalizări. Tradiția poate oferi o parte
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]