26,552 matches
-
sau dispariția simptomelor acute printr-un mediu terapeutic sigur și nestresant; ambientul spitalicesc trebuie întotdeauna organizat astfel încât să ajute ca acest scop să fie îndeplinit (Jarosz, 1993). Luând în considerare simptomele grave și deficitul cognitiv în schizofrenia acută, mediul spitalicesc trebuie să fie foarte structurat; membrii personalului trebuie să vorbească încet și clar și trebuie să fie identificați cu ușurință după ecusoane, cu sau fără uniforme; în camera de gardă trebuie să existe calendare și ceasuri de perete; orice program
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este în general total inutilă, administrarea seara, înainte de culcare, fiind de preferat, în general. Este de notat că servitutea tratamentului zilnic poate fi înlocuită, cu mult mai mari beneficii pentru bolnav, prin prescrierea neurolepticelor retard. - Pentru puseele acute în mediul spitalicesc se pare că nu există probleme, libertatea de prescriere pare totală, iar simțul clinic reprezintă, de multe ori, cel care conduce diagnosticul. - în vederea articulării perioadei de spitalizare cu perioada tratamentului de întreținere, majoritatea autorilor par să fie de acord în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a unor ani de experiență acumulați înainte de a considera modalitatea de tratament a acestor bolnavi și, în al doilea rând, un tratament de acest gen nu se conduce niciodată singur, el necesitând, în caz de incidente, suportul unei echipe instituționale, spitalicești (mai este încă necesar ca această echipă să împărtășească punctul de vedere al terapeutului!). - După trei luni, șase luni sau un an de tratament cu neuroleptice, terapeutul va lua în calcul posibilitatea individualizării terapiei. Ce se înțelege practic prin aceasta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de zi), unități de reabilitare/resocializare, precum și un serviciu de dispensarizare activă continuă. O serie de locuițe cu regim protejat, pot fi monitorizate de către spitalul care a asigurat asistența de primă linie. Implicarea societății civile în cooperare cu unitățile spitalicești pot completa rețeaua de suport prin favorizarea creării unor asociații ale pacienților schizofreni (vezi capitolul de tratament), locuințe de grup pe termen lung (vezi capitolul de epidemiologie și problematica fenomenului de “drift”) și servicii de asistență comunitară la domiciliu. Așa cum
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acestor facilități extra muros, care deși independente administrativ trebuie să asigure o continuitate a asistenței bolnavului psihic încă din primele momente de boală. Faptul că mulți pacienți par să prefere să-și ducă pe mai departe viața separat de structurile spitalicești reprezintă un lucru favorabil, dar funcționarea acestor structuri trebuiește realizată, totuși, în cooperare cu spitalul, chiar dacă implicarea acestuia este minimă. Subliniem importanța supervizării medicale pe toată durata parcurgerii acestor faze de asistență, menținerea tratamentului cu NL depôt, sau orale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
capătul lumii, aducem confortul și căldura umană", după cum scrie un document al firmei. Apoi, activitățile Sodexho s-au lărgit și mai mult, cateringul colectiv de întreprinderi extinzându-se la sectorul de învățământ, la cel de sănătate, cu catering în instituții spitalicești și cămine de bătrâni. Sodexho înseamnă și câteva instituții de prestigiu precum Lido sau restaurantul operei din Sidney. Mai înseamnă și tichete de masă și turism fluvial. De la câțiva salariați în 1966, pe raza Marsiliei și împrejurimilor, grupul a trecut
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
derogarea de la condiția emigrării nu au început pînă în septembrie. Pînă atunci, relațiile româno-americane au continuat, totuși, să prospere. În timp ce președintele Ford își supunea cererea atenției Congresului, în București se deschideau prima expoziție americană și primul congres pe teme biomedicale, spitalicești și de sănătate publică, susținute în afara Statelor Unite 1801. Pe 12 iunie, cîțiva reprezentanți ai Departamentului Comerțului și ai Societății Directorilor de Licențiere au început o vizită de o săptămînă în România. Scopul lor era acela de a face Washingtonul și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte"51. Erau deci niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din Moldova ofereau astfel de adăposturi, dar numai puține s-au diferențiat ca ospicii de alienați. Reproducem, mai jos, o serie de fragmente extrase din documente de arhivă, inedite, în scopul de a demonstra afirmațiile de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a asista pe alienații de la azilul mănăstirii. Devenind ospiciu, nivelul asistenței s-a ridicat la o terapeutică medicală, conform cu cunoștințele psihiatrice ale practicienilor de la Târgu Neamț. Cerere de internare la Ospiciul Mănăstirii Neamț De atunci, instituția a căpătat un caracter spitalicesc. Trecerea la această etapă nu a fost lipsită de greutăți. Mănăstirea nu a încurajat la început accesul medicilor la ospiciul ei. Astfel, încă la 3 decembrie 1837, doctorul Samurcaș cerea ca Statul să oblige mănăstirea să aducă un doctor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Golia, din 1859", și pentru Emanuel Lorinski. A fost numit doctorul Lorinski. În sinteza sa, etapa cuprinsă de la înființare până în 1863 (secularizarea averilor mănăstirești) a însemnat pentru asistența psihiatrică de la Mănăstirea Neamț trecerea de la o practică empirică la o instituție spitalicească în înțelesul deplin al cuvântului. Analiza mișcării bolnavilor, foarte interesantă pentru istoria patologiei psihiatrice din Moldova, nu poate fi făcută, până la 1863, decât lacunar, cum rezultă, de altfel din tabloul sintetic alăturat acestui capitol. * Începând cu 1863, activitatea de asistență
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Spitalului Clinic de Adulți Iași, medicii primari ai ospiciului au fost doctorii P. Radu, între 1866 și 1870, M. Popescu ( /1870-1844), P. Zosin (1903). În cele ce urmează ne referim la câteva aspecte nepublicate, cu privire la organizarea administrativă și la activitatea spitalicească a instituției în a doua perioadă a sa. * Din documentația arhivistică existentă și neinvestigată încă, mai semnificative sunt câteva dosare. Am investigat în mod special colecția de documente, care cuprinde rapoartele și reviziile efectuate la ospiciu între 1870 și 1900
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interna, bineînțeles, numai pacienți cu boli cronice, grave, deși găsim și hypochondria (un caz) și alte câteva susceptibile de ameliorări de natură a permite plecarea din spital. Aceasta explică dinamica bolnavilor și activitatea are, cum am spus, avea un caracter spitalicesc. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează, frecvent, predominanța elementului autohton, pe lângă 50 români existenți, fiind încă 4 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
timpul, inventarul medical s-a completat, apărând un termometru, mai multe bandaje, un lighean mare "cu ibricul lui de fier alb" etc. În aceste condiții, spre deosebire de Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului, Ospiciul Golia realiza tipul de unitate mai mult azilară decât spitalicească, tratamentul adresându-se numai afecțiunilor intercurente și accidentelor și nu viza aproape deloc boala psihiatrică în sine. Documentele consultate la Arhivele Statului din Iași demonstrează din plin aceste afirmații care rezultă de altfel și dintr-o tradiție orală încă nedispărută
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acest obscur ospiciu. Despre dr. Lăjesco aflăm din document că era încă tânăr. Din informațiile noastre, provenind de la V. Gomoiu și de la P. Pruteanu (manuscris), dr. Lăjesco, la data când murise, avea între 18 și 20 de ani de practică spitalicească. Se menționează în document că "moartea prea timpurie și cu totul neadăstată a lui Lăjesco a surprins pe superiori". Este menționat de 4 ori ca doctor, de 3 ori ca medic și de câteva ori ca medic administrator. Din document
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavi. Credem însă că îngrijirea bolnavilor era lăsată în seama călugărilor, la această mănăstire existând o astfel de tradiție care s-a perpetuat până spre cel de al doilea război mondial, când la Râșca a fost adăpostită o unitate militară spitalicească. Asistența alienaților la Mănăstirea Râșca are foarte multe necunoscute. Interesându-ne în mod special despre această activitate, am căutat la fața locului eventualele relicve. Ni s-au părut interesante încăperile prevăzute cu resturi de gratii la geamuri și la uși
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aici femeile bolnave locuind în sat, în casele foarte liniștite care constituie satul mănăstiresc din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv este probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca toponim, denumirea "Socola" apare prima dată într-un document emis de Ștefan cel Mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ivi în cursul anului, spre a se lua în privire la definitivarea bugetului". În fiecare zi, psihiatrul primar va da și consultații gratuite în dispensarul spitalului. Medicii secundari ("ajutori ai spitalelor") au atribuțiunile care le revin și astăzi, în ierarhia spitalicească contemporană, fiind obligați, de asemenea, "a asista la consultațiile gratuite pe care le dau primarii prin dispensarul spitalului". Medicul de gardă (numai secundar), având obligatoriu afișat vizibil numele pe tabela de gardă (va face serviciu neîntrerupt 24 ore), are obligație
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
neuropsihiatrie, fapt aprobat ulterior de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (în 1895). Astfel cursul susținut de Al. Brăescu se numea "Patologia boalelor mintale". Devenit medic primar al ospiciului Golia, doctorul Al. Brăescu reorganizează cu o vigoare rar întâlnită acest așezământ spitalicesc, trezind din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestora [29]. 2.3. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL TULBURĂRILOR DE TERMOREGLARE Tratamentul hipertermiei maligne este în primul rând profilactic, prin evitarea utilizării substanțelor declanșatoare la indivizii susceptibili de a dezvolta aceasta afecțiune. Tratamentul curativ, care trebuie instituit rapid într-o clinică spitalicească, constă în administrarea intravenoasă de Dantrolen (3 mg/kg corp, în perfuzie, până la începerea remiterii semnelor clinice), miorelaxant cu acțiune directă pe fibra musculară striată ce este singurul antidot cunoscut pentru anestezicele cu rol de triger al hipertermiei maligne și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
au modificat semnificativ. Ponderea internărilor în spital e mare (dublă, raportat la nivelul european). În 2004, se constată că 10% din pacienții internați se puteau trata și la niveluri inferioare de asistență socială, iar restructurarea a agravat discrepanța în favoarea asistenței spitalicești (Banca Mondială, 2007, p. 7). Structura consumului de resurse a rămas neschimbată. Față de modelul european, care alocă trei sferturi din bugetul public medicinei primare, în România, ea primește doar un sfert din FASS. • Medicii de familie nu reușesc să realizeze
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este limitată și din cauza fracturii existente între segmentele primar, secundar și terțiar. Fiecare funcționează cvasiautonom, promovându-și propriile interese, în defavoarea celorlalți actori din sistem. Medicii de familie nu au suficient prestigiu și suficientă putere pentru a controla accesul la servicii spitalicești și nici nu sunt motivați să o facă. De aceea, nu s-au schimbat semnificativ indicatorii de eficiență ai sistemului. Puterea reală o dețin specialiștii și cadrele didactice, care controlează de facto Colegiul Medicilor. Acest for profesional deține pârghiile de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reprezentativă a romnului este aceea unei săli ,,obișnuite de restaurant, vastă, înaltă, albă, cu perdeluțe la ferești și plante mari exotice în colțuri"347. Pe bună dreptate, personajul se întreabă retoric ,,cine imaginase în această încăpere aranjamentul acesta solemn și spitalicesc? Cine fusese regizorul acestui spectacol corect și halucinant?"348 pentru că, înșirați de-a lungul pereților, doi câte doi, la o masă, zăceau bolnavii întinși pe gutierele lor. S-ar fi putut crede un festin din Antichitate, de musafirii stăteau culcați
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din școlile și spitalele altor țări. Școala obligatorie este tot mai greu de urmat, din cauza "taxelor" și altor mici ciupeli pretinse familiilor. Până în anul 2011 s-au desființat peste nouă mii de paturi din spitale, rămânând circa 420 de unități spitalicești slab subvenționate și administrate, din cauza scăderii PIB-ului. Reducerea serviciilor de prevenire a bolilor măresc cotele mortalității infantile, a bolilor cronice și altor suferințe grave. Tot mai des, intervențiile medicale mai complicate sunt făcute la costuri ridicate în alte țări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca să se poată înjgheba spitalul, cu saltele de pae, fără cearșafuri sau perne care au fost toate furate (subl.ns.)”. Potrivit unui document de mare importanță descoperit de noi în arhiva Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, toate aceste bunuri strict spitalicești au fost ridicate de soldații ruși din dispoziția personală a „gloriosului” mareșal Rodion Malinovski. În semn de adânc și umil respect, comuniștii bârlădeni ai anului 1948 vor reboteza un bulevard cu numele acestui jefuitor! Referindu-se la starea celor șase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]